Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)
1868-09-26 / nr. 76
FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI IN IASI^I prenuneraţiunea se face la Tipografia N. Goldner,uliţa Primăriei. ^iarul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenii. Iaşii, Joi 26 Septemvrie 1868. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fiscului. Iaşi, 26 Septemvrie. CONSILIUL COMUNAL. Şedinţa a 20-a de la 3 Mai 1868. Preşedinţa D-lui Prim-ajutor in Sandu Dudescu. Şedinţa se deschide la 12 oare clipa. Membrii presenţi după a 3-ea convocare 6, şi anume: „ Nicolai Gh. Macarescu. „ G. Hristofor. „ Maiorul Langa. „ Nicolai Dimitriu. G Iorgu Iorga. „ Iconomu Al. Ionescu. Absenţi, Panaite Idieriu. Costachi Balaisi. Costachi Corjescu. Costachi Panaitescu. Doctoră Popescu. Dimitrie Anghel. Alecsandru Şendrea. Theodor Tăutu, în concediu. Se ceteşte procesul verbalii al şedinţei precedente, şi se aprobă. Părintele Ionescu. D-le Primariu, convocarea Consiliului s’a făcut pentru cercetarea sume! casei comunale pe anul trecut, a se începe la 2 Mai, conformii legei, dară mai înainte de a se supune sama, v’aşî ruga să puneţi 2 referate a comisiunei sămiloră bisericeloră, relative la cercetarea ce au făcut sămelori bisericeloru cu patronul Sf. Nicolai din Ciurchi, şi de pe şosaua Socolei, pe anul trecut 1867, presentate de epitropul lorii D. Dimitrie Sucevanu, a-supra cărora eu ca membru în comisiune, ve dau lămurire că comisiunea cercetând acele sume, le-au găsit în toată regula, sprijinite de acte justificative, dândă pentru biserica Sf. Nicolai din Ciurchi o iconomie de 441 lei 11 parale c. f. vechiu,eară pentru cea de la şosaua Socolei au cheltuit mai mult peste budget 132 lei 16 parale, care nu se mai pretind de l D. epitropă. Aşadar pentru ofranda ce face şi pentru buna administraţie a bisericelor, comisiunea opinea ele ca pe de o parte să se adeverească sămiile, iar pe de alta să se esprime D. epitropu mulţumire. Consiliul au admisă. D. Dudescu. D-loru, supună sama de venituri şi cheltuele pe anul trecutu, şi ve rogă să o luaţi în cercetare. D. lorga. Fiindcă D. Primară nu este present, eu aşi crede că nu putem să întrămu în cercetarea sămei, fiind că Domnia sa trebue să ne deie lămuriri, rămâne dlar ca să se înceapă de la şedinţa viitoare, când D. Primaru va fi presenta. Se pune la vot, dacă se admite amânarea semeî pentru şedinţa viitoare, şi s’au primit în unanimitate. D. Dudescu. D-lor, sunt vr’o câteva ceriri din partea unora Domni, pentru a li se da certificatele prevedlute de art. 73, aliniatul 5 din legea comunală, pentru a reclama calitate de români, aceşti Domni sunt stăruitori, vă supune aceste ceriri şi vă rog să le luaţi în cercetare. Suplicat. Arnold Rainicha, numita Chelneru, de profesiune fabricata, prin care arată că voindu a reclama împământenirea și avânda trebuință de certificatul prevăizuta de art. 73, aliniatul 5 din legea comunală, cere a l i se da asemenea certificat, alăturând totodata: 1) o atestațiune subscrisă de 5 persoane onorabile, prin care atestă că purtarea sa în societate au fost bună; 2) actul de naştere; şi 3) un certificată din partea Consulului Prusiea, prin care îi în Voeşte ca suplicantul să treacă câtro altă protecţiune. Consiliul, cercetând aceste acte au admis ca se fia suplicantului certificatul ce cere. Suplica D, V. Voronca, da profesiune funcţională Telegrafo-postal, prin care cere a l i se da certificatul prevedlut de art. 73, aliniatul 5 din legea comunală, pentru a pute reclama împământenirea, presentând totodată următoarele acte: 1) actul de boţean; 2) copie de pe ordinul Ministeriului de Finance No. 9916, în care se vorbeşte că actul seă de emigrare au rămasă în original la Ministerie; şi 3) declaraţiea a 5 persoane onorabile, prin care atestă că purtarea sa de când au venit aicea în Iaşi, timp de 5 ani, au fost bună. Consiliul aă admisă a se da suplicantului certificatul ce cere. Suplicat. Profesoru E. Ropală, prin care arată că conformă art. 8 din Codul Civil, reclamă calitatea sa de română și roagă a se înscrie între locuitorii acestei comune, alâturândă totodată actele prin care se probeaște că este născut şi crescută în această comună, că este în cursul unul an după majoritate, şi că nu s’au bucurată de vre o protecţie streină, condiţiunî cerute de citatul articolă. Consiliul cercetând actele citate, aă decisă a se da suplicantului ună certificat, prin care să ’i se arăte că Domnia sa aă făcut declaraţiunea cerută de art. 8 din Codul Civil. D. Dudescu. D-lor, D. epitropă al bisericeî pronumitâ Vovidenia, aă cerută a ’i se permite a face oareşî care îmbunătăţiri la una din acaretele bisericeî, şi anume: a face un părete din nou la o cameră şi reparaţiune la acoperemântă pe unde râsbate ploaea. Am însercinat pe arhitectă ca să observe această reparaţiune, şi să formulele şi un deviz, şi de la D-sa am primit referată prin care opinează că deşi acoperemântul casă este vechiă, dară ’i s’ar pute învoia. epitropă a face o provizorie reparaţiune pe la locurile pe unde râsbate ploaia, dacă însă D. epitrop se va obliga înscrisă că la primavara anului viitoră va face acest acoperemânt din noă cu table de feră, formândă totodată D. arhitectă şi deviză pentru reparaţiunea ce se cere acum, care costă 375 lei 20 parale cursul pieţei. D. epitropă aă şi adusă asemenea declaraţie, şi cere a ’i se da autorisaţiune atât de a începe lucrul, fiind că această casă este închirietă şi ’i se reclamă I îmbunătăţirile, câtă şi de a face această cheltueală din veniturile bisericeî. S’aă pusă la votă dacă se admite cerirea D. epil tropă, şi s’aă primit în unanimitate, cu aceasta însă, că în primăvara anului viitoră să facă acoperemântul din noă, conformă declaraţiunel ce aă făcut acum. D. Dudescu. D-loră, preotulă Alecsandru Lohan servitoră de la biserica pronumită Albă, se tângue că nu are casă de locuit, că nui s’ar fi dat restul de salariu din anul trecut, şi cere a se regula cele cuvenite, însă în această privinţă, după mine credu că nu putem lua nici o resoluţiune, pentru că nu ştim ce ’iaă dat D. epitropă, şi aceasta earâşî nu se poate şti pănâ la cercetarea sumelor M. D. Iorga. Eu credu că această cestiune nu poate să aştepte cercetarea sămeloră, fiindcă părintele Lohan arată că nu au primit alţi bani decât acei daţi de Primărie, prin urmare ca sâeşim din acesta, nu este alta de făcut, decât prin înţălegere cu epitropul să se scadă acela ce ’i s’aă dat, şi restul să i se plătească din subvenţiunea alocată în budget pentru întreţinerea bisericelor, ceră să se pue la votă. S’au pusă la vot această propunere şi s’aă primit în unanimitate. D. Dudescu. Mai este o cerire şi din partea părintelui loan Lohan pentru, suma de 300 lei ce ’i s’aă decis în una din şedinţele trecute a ’i se da pentru chiriea unei casă, arătând că ar fi constrânsă acumă de această necesitate, această cifră nu ’i s’aă liberat până acum, fiind că se aşteaptă aprobarea budgetului comunal de cătră Ministeriă şi din cifra alocată pentru biserici să ’i se plătească această sumă. P. Ionescu: Eă sunt de opiniune să se ceară aparte aprobarea Ministeriului numai pentru această cifră, fiind că după cum m’am lămurit, budgetul are a mai sta la Ministeriă pană se va vota de Cameră facsele ce s’au pus din noă. S'aă pus la vot această propunere şi s’aă admis în unanimitate. D. Măcărescu. D-lor, sunt însărcinat cu repararea podeţilor din oraş, şi în această lucrare am avut ocasiune a vede că în mai multe locuri prin Suburbii din causa ploilor ce aă urmat şi de la topirea omătului, s’aă făcut o mulţime de batagurî, încât am întrerupt comunicaţiunea publică, este dar de mare necesitate a se lua măsuri pentru a se astupa, şi că cred că cu puţină cheltueală s’ar pute face această lucrare, am pute lua moluză de la binalile D. Paşcanu ce se prefac şi care e foarte bun, fiind amestecat cu piatră, ar trebui numai să plătim carăle, pentru care nu ar trebui mai mult de cât 300 lei, și astfel că cu nimică potjice că facem un lucru foarte folositoriă. S’aă pus la vot dacă se admite această propunere și s’aă primit cu majoritate de 6 voturi, contra a unul, D. lorga. A D. lorga. D-lor, In privinţa murmurilor ce sunt prin oraş că preţul cu care se vinde astăzi carnea, este împovorâtoriă, fac următoarea propunere : Considerândă că de câteva orile o parte din orăşeni reclamă, că preţurile cu care se vinde astăzi carnea este împovorâtorii. Considerândă că D-nii casapi au luat angajamente a vinde carnea astfidiă, ca creştinii să nu mai fie siliţi a plăti preţurile cele enorme ce le luaă evreii, considerându că greutăţile timpului, scumpetea vitelor, în faţa acestora autoritatea comunală neputândă sta indiferentă, propună ca suma de 1500 galb. ce se destinase în anul trecut, a se veni în ajutorul corversanţilor şi care nu s’aă dată, fiindă că nici s’aă presentat, să se puie la disposiţiunea unui comitetu compus din autoritatea comunală, şi mă numeră de cetăţâni ca din dată sâ cumpere vite şi în piaţa Primăriei să deschidă ună trunchi, model şi în fiecare şedinţă să se dele şi comptu împreună cu acte justificative, pentru ca să nu se întâmple ca cu cei 15000 galb., daţi de foasta Eforie şi din care mi se pare nu am remas nicî macar un galbăn, bănici compt dat. Cu chipul acesta autoritatea comunală va lua deplină cunoştinţă care este adevăratul preţă, şi va putea fice casapilor români : sunteţi datori a da carne cu preţul acesta, şi în cază contrariă ai supune ca să o vîndâ cu preţuri mai scăzute de cum o vindecă evreii în anul trecut, condiţiune cu care nu mai li s’aă dată dreptul a tăie şi vinde carne, şi aceasta earăşi uşor de făcut, cândă avem angajamentele înscrisă şi garantate, şi cândă avem preţurile curente din anul trecut. Acesta este mijlocul cel mal eficaciă ca să putem aveni la ună resultat favorabil, nu ! cu samă orăşenilor lipsiţi de mijloace, numai cu chipul acesta se va desminţi vuetele respândite pe fiecare mment de calomniatorii de meserie, şi fiind că în anul acesta nu avem alocată în budget aseminea sumă, apoi să recurgem la ună credit suplementară la destraordinariu, şi să rugâmă pe D. Ministru a ne da sancţiunea conform cu legea, şi în consideraţiunea imperioseî necesităţi cu care se cere a se lua aseminea mesurâ, sa bine-voeascà a ne respunde telegrafica, spre a se pune îndată în lucrare. I A . D. Langa. In privinţa carne! are să fie mai multă discuţiune, şi aşi ruga ca mai întâi sâ fie între noî şi apoi în publică. S’au făcut cunoscut publicului şi s’au retras, după Cire apoi s’ă deschis discuţiune generală în aceasta