Progresul, ianuarie-iunie 1869 (Anul 7, nr. 1-48)

1869-01-15 / nr. 3

ANUL VIL FOAEA PUBLICA­ȚIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI I)E APEL DIN IAȘI —p——bp '■tu y nawi— — -ma.xn_xii.mil. jxmnr~i—www«tmmwmuBnmMm* : ^^vr~maw—»w^rw- • — S ! ;­tcr?5ă? rS rÂfp.G:M| ^ Mercuriî5 Jiwierf6'­18ffag.1 “e Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenă, postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leă cursul fisculut. Iaşi, 15 Ianuarie. Domnulă Cavaleriu Constantin Carpii, la ocazie a căsetoriei civile a fiicei sale Domnişoara Aspazia cu D. I. Vidraşcu, au oferit­ 12 galbeni spre a se dis­tribui la saraci. Sub­scrisul spre a veni în ajutorul­ săracilor ca­rii sufereau de asprimea frigului, au­ cumpărat cu a­­ceşti bani 2 stânjini lemne, pe care distribuindu’l la sărăci în curtea ospețului Primăriei, pe de o parte esprimă mulţămirile sale D. Carpa pentru asemenea faptă filantropică, ea,­pe de alta publică spre obşteasca cunoştinţă. Primarii, I. Antoniadi. Depeşe Telegra­pe. PARIS, 16 Ianuarie. — Airarul oficiale publică decretul din 12 Ianuarie, prin care se aprobă declaraţiunea semnată la Petersburg, relativă la interzicerea oare­căror proiectile, în timp de resbel. CORBU, 17 Ianuarie. — Se spune din Atena, cu data de 1 Ianuarie, că guvernul a retras decretul relativ la emiterea chăriiei monetă. Banca naţională şi banca roniană au împrumutată pe guvern ,cu 21 milioane drachme. Se fac pregătiri de resbelă cu mare activitate. MADRID, 19 Ianuarie. — Alegerile din provincii pentru cortesi sunt favorabile partidului monarchist. La Madrid, Sagasta, mo­narchist, a obţinut 29,430 voturi, şi Figueros republican 14,969; numărul votanţilor a fost de 54,157. PARIS, 19 Ianuarie. — Ziarul „Le Public“ trece că toate Ca­binetele au primit un resumat din resoluţiunile luate de conferinţă şi că cele mai multe guverne au respuns de îndată aprobându purtarea representanţilor lor. CONSTANTINOPOLE, 19 Ianuarie. — Poarta a dat un ordin telegrafic lui Geamil-paşa ca se sub­semne protocolul; se crede că o se adereze şi Grecia. PARIS, 19 Ianuarie. — Se constată că protocolul s'a sub­sem­­nat de toate puterile, şi că conferinţa o se trimită pe secretariat el la Atena, spre a notifica guvernului elină resoluţiunile luate. (Monitorul 1) PARIS, 17 Ianuarie (9 ore 25 minute). — Jotarulă „Constitu­ţionalele“ Zice că referinţa şi au terminat ori lucrările, afară de oare­cari formalităţi care fac necesarie o ultimă întrunire astăzi. Resultatul Conferinţei este o declaraţiune ce reaminteşte că în confrciul actuale sunt îngadiate principiuri de drepturi internaţio­nali, îndată ce această decl­larare va fi revestită cu toate semnă­turile plenipotenţiarilor, va fi adusă la cunoştinţa Greciei. MADRID, 16 Ianuarie. — Alegerile provinciale pentru Corte şi dau până astluţi o şiansă enormă partitei monarchice. PARIS, 17 Ianuarie (10 ore 35 minute). „Constituţionalele“ Zice că actul diplomatic al Conferinţei va fi notificat poate direct la Atena. Rangabé va primi numai o comunicare oficioasă. „Con­stituţionalele“ desminte că Rangabé a visitat pe Stackelberg la 1 Ianuarie. Ziarele Zic că toţi plenipotenţiarii a sub­semnat era pro­­tocolul­ Conferinţei, afară de Djemil-paşa, care aşteaptă instruc­ţiunile Porţei. Rangabé a esplicat eri lui Lavalette tăcerea Gre­ciei prin întreruperea telegrafică. PARIS, 18 Ianuarie. — Imperatul Napoleone în discursul seu, rostită cu peasiunea deschiderii Camerilor, arată destul­ de pre larg situaţiunea militară atât de puterncă în Francia prin noua lege militară, care permite a se face faţă tutor eventualităţilor. Aceasta situaţiune permite a se proclama tare dorinţa de a mănţine pacea, fără ca această menifestare să fie atribuită unei cauze de slăbi­ciune. Relaţiunile cu toate puterile simtă din cele mai amicali Conferinţa s’a înţelesă asupra unor principiuri menite a aduce o reapropiere între Turcia şi Grecia. Imperatul zice în discurs că speră micşorarea sarcinilor; el declară că este pentru adevăratele libertăţi, mănţinfind însă afară de discuţiune bazele Constituţiunii. Imperatorele speră că nouele alegeri vor­ aproba politica urmată până acum. VIENA, 19 Ianuarie. — Principele şi principesa du Gaile vor sosi aci toui şi se vor coborî la palat. PARIS, 19 Ianuarie. — Rangabé a scris la Atena într’un sens împăciuitor. Membrii conferinţei se vor întruni astăzi pentru a pune cele din urmă semnături. Conferinţa se va considera în permanenţă până la sosirea respunsurilor Turciei şi Greciei. CONSTANTINOPOLE, 19 Ianuarie. — Conmisiunea instituită pentru afacerile elenice a notificată supuşilor­ eleni că, pentru a dobândi permisiunea de a rămâne în Turcia, sunt datori să se pre­zinte cu certificatele lor de naţionalitate. MADRID, 19 ianuarie. — Se calculează că din 350 deputaţi aleşi în toată Spania, 300 sunt pentru monarchie. (Cerc­ila Elenica). PARIS, 17 Ianuarie. — Conferinţe urmează şedinţele sale furie secrete, căutându a împăca lucrurile. După Ziarul „la Liberté“ silinţele eî vor fi deşerte. Puterile au opiniunî divirginal. Aci circulă sgomot că llobbard-paşa ar 1i bombardat Syra, s’a cufundat un vasă grecescă. Ale serviciului Eleniloru din Bucureşti. PARIS, 17 Ianuarie (6 ore sara). — Eri s'au terminat Confe­rinţele. S’aă admis numai cele trei punte şi se vor notifica" Gre­ciei de cătră toate puterile în colectivitate. Incidentele Syreî îndoios. Tribunalele a achitat pe Enosis. TRIEST, 18 Ianuarie. — Candia agonisa, Fetropulaki a capi­tulată. Fără resbel, tot este perdut. Grecia a cumpărat doue vase cuirasate la Bordeax. Danemarka a cedat trei bastimente Greciei. Fregata cuirasată „Olga“ va fi în curând isprăvită și lansată. S'aă făcut cumpărări de puşti şi de tunuri. Guvernul grecesc cere ajutorul Grecilor din afară. Aci la Triest, s’aă sub­scris într’o Zi 250,000 franci. PARIS, 20 Ianuarie. — „Cartea Albastră“ a Franciei Zice, în privinţa României, că noul ministeriă mârtureşte, prin intenţiuni d’a se inspira de principie diferite, voinţa d'a reveni la singura liniă de purtare, care ar putea garanta Principatelor avantagiele posiţiunii lor escepţionale. Guvernul Imperatului, care de 12 ani n’a încetat d’a da sprijinul seă bine-voitor şi simpatic regenerării României, ar vedea el o adâncă părere de rea această ţară depăr­­tându-se în căi periculoase, în care însăşi esistenţa sa ar putea să fie compromisă. (Românul.) CAROL I, Din graţia lui Dumnezeu şi prin voinţa naţionale, Domn al Românilor. La toţi de faţa şi viitori senatate. Asupra raportului Ministrului Nostru Secretara de Stătu la Departamentul Agriculture!, Coracrciului şi Lucrăriloru Publice, cu No. 11.950; Având în vedere jurnalul încheiet de consiliul Mi­niştrilor în şedinţa de la 20 Dechemvrie anul 1868, sub No. 12; Am decretata şi decretaraă ce urmeaete : Art. 1. Jurnalul Consiliului Ministrilor, citit msî susit, este aprobată. Art. 2. Disposarile prevăzute la art. 1 din condi­țiile generale pentru întreprinderi de lucrări publice, sancționate prin decretul Nostru sub No. 175 din a­­nul 1868, se vor înlocui cu următoarele: Pentru a putea concura la adjudecaţii de lucrări publice de ori­ce natură, concurenţii urmeaz­c să justi­fice ca poseda specialitatea de ingineri şi arhitecţî, sau că au esecutatu lucrări publice importante în mod satisfăcătorii în ţară sau în streinătate. Acei care nu îndeplinesc­ vre­una din aceste con­­diţiunî, nu potă fi admişi la concurenţă de câtă cu îndatorirea de a executa lucrările prin oameni spe­ciali recunoscuţi de Ministeri şi privigheţi de cătră agenţii soi. Această justificare se va face prin acte în regulă doveditoare de specialitatea concurenţilor, seu prin certific­­e Oberste din partea Ministeriei­ respectiv, doveditoare că au executat­ în cunoştinţă lucrările cu care au fost însărcinaţi. Art. 3. Ministrul Nostru Secretaru de Stat la De­partamentul Agriculturei, Comer­­iului şi Lucrărilor­ Publice, va aduce la îndeplinire decretul de faţă. Dat în Bucureşti, la 3 Ianuarie 1869. Ministru Secretară de Stată la Departamentul Agriculture!, Comerciului şi Lucrărilor­ Publice, CAROL. DIMITRIE GIN­CA. No. 10. ŞTIRI AGRICOLE ŞI ECONOMICE. IAŞII, 11 Ianuarie 1869. Relaţiunele asupra timpului şi a pre­­ţurilor­ curente septămânale, de la 4 a trecutei luni Dechem­vrie 1868 pănă astăzi, suntă: Frigul 9 grade, aă­rinsă 3­0 file, epizootie ecsistă în comuna Icuşenii, plasa Braniştea, iar în comunele Stânca, Cârnicenii şi Probota au contenit cu totul, pentru care s’au lăsat numai cordon Critoriă pe termin de 30 Zile, socotit de la 10 a curentei. Preţurile curente sunt: Grâă ceacâră calitatea I-iă, chila 49 lei 36 bani; a 2-a 43 lei 70 bani; Popuşol calitatea I-iă 17 Iei 33 bani; a 2-a 16 lei 66 bani; Sacară cal. I-ea 29 lei, 97 bani, cal. a 2-a 26 ci; Ovăsă calif. I-ea 18 lei, a 2-a 17 lei 33 bani; Orză călit. I-ea 15 lei 3 bani, a 2-a 13 lei 3­ 1 b.; Mala­ cal. l-a 16 lei 66 b.; Fân­carul 7, 8 și 9 lei; Boul de mijlocă consumativă 172 lei 50 bani. Vaca 100 lei; Carnea de vacă oca 67 și 71 bani. Jelună oca 41 bani. Pâne oca 26 bani. Rachiul se vinde oca 1 leă 33 bani. Vinul din 1867, se vinde oca 67 bani pănă la 1 leă, iar vinul noă să vinde vadra 2 lei pănă la 3 lei. *»UBnxoAT*I Anaumsm&b­rB. Pi’efwd­urft jBdHf. lașii. No. 221. Circulara Domnului Ministru de Interne sub No. 201, din 4 Ianuarie 1869, se publică aicea mai josu în toată­­ el cuprindere spre generala cu­noştinţă. Legea Poliţiei rurale, care au fost aşteptată cu un viu interesa de întreaga ţară, votându-se acumă de cătră corpurile legiuitoare, şi sancţionându se de că­­tre Măriea Sa Domnitorulu, s’aă public.it prin Mo­nitorul Oficial cu No. 292. Disposable acestei legi, fiindu cele mai bine-făcătoare pentru siguranţa şi in­teresele fie­caru ca locuitorii, şi în specialii pentru proprietatea fonciată mare şi mică , mă grăbescă D-le Prefect, a vă invita să luaţi disposiţiuni, că de îndată să ni se dea cea mai intimă publicitate prin toate comunele rurale, făcându a se ceti prin bise­rici mai multe Duminici şi serbători, spre a lua fie­care locuitorii cunoştinţa cea mai desăvârşită de dis­posable lege­, şi tot­o­data a se pune imediat în a­­plicare. Ca să se poată îma capata resultatele dorite, am socotită de cuviinţă a atrige atenţiunea D-voastre a­­supra celor mai principale articole.— Paza holdelor, livezilor, sădirilor şi a dumbrăvilor, locuitoriloru şi proprietarilor, din cuprinsulă fie­ căreî comune, după art. 3 din lege fiindu dată guriţiloră câmpeni; înda­­torirele acestora nu suntă aşa de grele în raport cu respunderea lor morală şi materială în căzți de ne­glijenţă, abateri­sm delicte.— Pentru aceasta dar, veţi avea cea maî de aproape privighere, că alege­rea lor ea nu fie influenţată de cătră nimenea, recru­­tându-se numai dintre feţele acelea care voru fi po­­sedând şi cu adevărat cualitâţile cerute prin citatură articol. Art. 8, dândă drept şi proprietariloru mari de a’şi avea asemenea guarzi particulari, D-voastră veţi îndatora pe sub-Prefecţi a avea ne­adormită pri­vighere şi asupra acestora, după prerogativele ce le sunt date prin art. 9, iar registrul, prevăzut la pi­sili art., să se ţie în toată regula şi esactitatea, ra­­portândă Ministeriuluî la ci­zii când cu ocaziea revi­ziei ce veţi face şi însuşi prin comune, veţi constata că sub-Prefecţiî s’au abătută de la datoriea ce le este impusă. Prin articolele 12 și 13, dându-se voe fie­ cartea proprietară să’si îngrădească locurile sale de cul­tură, livrelile, viile, holeştile şi sădirele de ori ce feliă, precum şi vetrele comunelor­, este de ne tă­găduită, că prin facerea unoră asemenea Îngrădiri, s’ar înlesni nu numai paza, dar ar feri pe părţi de prigoniri şi stregânirî; prin urmare, D-voastrâ veţi face apelă pe o parte la proprietari, pentru a pune în lucrare facerea unor asemenea îngrădiri chiar din primăvara viito­are ; iar pe alta, ca preşedinte al Co­mitetului Permanent, dacă sesiunea Consiliului nu este deschisă, veţi stărui la cea dintăi­a sa sesiune, a prelucra regulamentele prevăzute pentru îngrădirea vetreloră satelor­. Prin art. 15, fiindu oprită păşunarea vitelor, fără păstoră, fără deosebire de vară şi iarnă, afară de fo­­curi îngrădite, D-voastră veți lua disposiții ca fie­»

Next