Radio, septembrie-decembrie 1928 (Anul 1, nr. 1-15)

1928-10-14 / nr. 4

Duminică 13 Octombre 1928 R­A­­ 1 . ф In Filadelfia (Statele­ Unite) s-au făcut încercări de transmisiune de fotografii, din avion, care au avut un deosebit succes. Prima fotografie, transmisă din sborul avionului, a fost aceea a colonelului Lind­­bergh, reuşită foarte bine şi recepţionată de radiofotografie. țt Iată câteva date statistice privitoare la numărul de amatori de radio: Austria: 303.740. Danemarca: 223.890. Ungaria: 113.400. Norvegia: 62.699. Elveția: 65.057. Australia: 541.014. Aceste date reprezintă situația din vara anului 1928. ■ ■ * Comisiunea Federală însărcinată cu toate chestiunile privitoare la radio­fonie și la radiotelegrafie, a refuzat com­paniei „International Cotation", autori­zarea de a radiodifuza până în Europa cursurile de la „Stock-Exchange" din New-York. * Se procedează la Cherbourg la ex­periențe de T. F. F. submarine, foarte interesante, pentru a se studia posibili­tatea de a comunica la 3 km. sub mare, mulţumită unui câmp electric destul de puternic ca să impresioneze un aparat receptor special. * Şase din marile societăţi radiofoni­ce din America, au obţinut dreptul de transmisiuni radio-fotografice. Printre ele sunt „Radio Corporation of Ameri­ca" (2. X. B. S.) și „Westinghouse Elec­tric co- Manufacturing СV". (8. X. A. VJ. ■ ■ * Intre Statele­ Unite ale Americii și Rusia, se va stabili în curând o legătură radiofonică directă. Această legătură e rezultatul unei recente convenţii, înche­iate între „Radio-Corporation” din A­­merica şi „Trustul de electricitate al Statului” din Rusia. Convenţia, priveşte în mod special, un schimb intens de relaţiuni tech­nice şi de informaţiuni urgente. P. C. L. La Kootwyk, din Olanda, emite la fiecare Miercuri la ота 1.30 în engleză, germană, franceză. Marea putere de 32 kw., se Întrebuinţează pentru ca rezidenţii din coloniile germane şi din Java, să aibă ştiri din ţara lor. Postul se serveşte de o antenă orientată.­­* Camera de comerţ din Toulouse a luat hotărirea ca statutul definitiv al ra­­dio-difuziunei franceze, stabilit pe baze­le unui regim de libertate să fie votat cât mai curând de către parlament şi să se instituie o federală naţională de ra­diofonie franceză sub egida Camerelor de comerţ, Camerelor de agricultură şi grupărilor economice şi artistice intere­sate. Radio-difuziunea — spune Camera de comerţ din Toulouse in hotărirea sa — are un rol important şi binefăcător in le­găturile economice. Aceasta in Cranta, nu la noi... Se pare că, mulţumită semnalelor orare transmise de diferite staţiuni de T. F. F. din lume, s’a observat că există o eroare în a­­șecarea observatorului dela Lick, de pe muntele Hamilton (Statele Unite), o eroare de 21 metri, 33 centimetri, ceea ce falsifica toate calculele astronomice ale observato­rului. De asemeni, măsurători de longitudine, făcute prin semnale de T. F. F. intre Paris şi Londra, au arătat variaţiuni de 50 pi­cioare. Aceasta ar însemna că Parisul e mai apropiat uneori de Londra şi alteori mai depărtat. Groenlanda pare că se depărtează spre vest cu 34 de metri pe an. Trebue să mulţumim T. F. F. de aceste preciziuni. * fl * S’a hotărit­ Liga Naţiunilor nu va avea staţiunea sa proprie de T. E. E. Gu­vernul elveţian s’a opus, dorind să-şi menţină stricta neutralitate. A fost vor­ba la un moment dat ca postul Ligei să se instaleze la Bruxelles sau la Viena, dar s’a căzut de acord în ultimul timp asupra unei soluţiuni hibride, în apro­piere de Geneva se va construi un post capabil să comunice cu întreaga Euro­pă. Consiliul Ligei se va putea servi de acest post pentru comunicările sale ci­frate. Dar această soluţie nu asigură Socie­tăţii Naftimilor mijloacele puternice de comunicaţie, de care ar avea nevoe în caz de conflict. La Saint-Denis a avut loc o mani­festaţie comunistă, cu care ocazie poliţia franceză a instalat un post de radio, prin care să se ceară la nevoe ajutoare de la Paris. Era o zi liniştită, de vară, şi cum ma­nifestaţia părea că se desfăşoară lent funcţionarii şi poliţiştii se plictiseau. Deodată, ziariştii văzură câţiva agenţi indreptându-se spre postul de radio. Câţi­va ofiţeri măriră grupul. Ce se întâm­plase? Vre­o ciocnire? Era nevoe de a­­jutoare? Reporterii se ţinură după agenţi; un ziarist reuşi să se strecoare în post. Şi ce credeţi că a auzit? Un jazz formida­bil, transmis de la Paris! Ziariştii fură invitaţi la acest concert şi toată lumea auzi un charleston îndră­cit. # Întreba­ţi pe un orb ce vârstă are per­soana care a vorbit cu el. Repetaţi experi­enţa, alegând persoane necunoscute de orb. Veţi fi surprinşi de exactitatea răspunsuri­lor. Vă­ va spune : Zece ani, 18 ani, 25, 50 sau 70 de ani, fără ca vreodată să greşească prea mult. Auditorul de radio e şi el asemenea or­bului. Nu-l puteţi înşela nici in ceea ce pri­veşte vârsta nici în ceea ce priveşte sexul unui interpret. Radio Paris a emis săptămâna trecută o piesă de teatru : „Les gaitais de l’escadron“, de George Courteline. Auditorii s-au mirat de vârsta pe care o arăta vocea generalului. Este neîndoios că nu era mai bătrân ca un locotenent. In radiofonie se transformă și regulele sce­nice. Nici un fel de machilaj nu poate creia iluzie. # In America, vedetele cinem­atografului — _ Chariot, Norma Talmadge, Douglas Fairbanks, Mary Pikford, etc. — vorbesc prin radio cu admiratorii lor. In Franța, campionul forței, Rigoult, a dat un interview prin radio. Alte vedete sportive vor vorbi în microfon.­­ H . T. F. F. este deseori întrebuinţată pentru a transmite vaselor de pe mare anunţul că un oraş maritim sau altul, este contaminat de o epidemie şi că în altele se iau măsuri de carantină. Un decret apărut în Journalul Oficial francez, autoriză, sub unele condiţiuni destul de stricte, vapoarele ce sosesc într’im port al Franţei sau Algeriei, să înlocuiască operaţia obligatorie a „recu­­noaşterei", printr-o declaraţie transmisă prin T. F. F., autorităţii sanitare din por­tul de sosire. Această declaraţie trebue însemnată de medicul de bord si contrasemnată de comandantul vasului. Timp câştigat, formalităţi lungi şi plictisitoare evitate, nu sunt oare aces­tea un exemplu concludent despre rolul binefăcător pe care T. F. F. este che­mată să-l joace în cele mai variate do­menii ? !|| In străinătate, radio transmite uneori si mici anunţuri. Grafie acestui sistem s'a dat de urma a o mie de persoane dispărute. De ase­meni, in caz de boală afară, rudele vor fi chemate prin radio la căpătâiul muri­bundului. La New-York s'a creat o staţiune de T. F. F. pentru obiectele pierdute.­­­­ Un inginer japonez a inventat un ultra­­micrometru special, care permite să se măsoare mişcări extrem de mici. Partea principală a aparatului cuprinde o lampă generatoare, cu circuite acordate cu grijă. Mişcarea ni se măsoară produce o schim­bare în valoarea capacităţii circuitelor de acord. Aceste modificatu­ri se simt la cu­­rentul-placă al lămpii generatoare. Curen­tul de ieşire se trece la un oscilograf Înre­gistrator. T­o­ot Guvernul d­in Paraguay, a dat autori­zaţie, pentru construcţia unui mare post emiţător în Asuncion. * INVENŢIE. Marconi, marele in­ventator italian, a făcut o descoperire, care-i permite să lanseze prin acelaş post, şi pe aceiaşi lungime de undă, două telegrame şi o convorbire tele­fonică. Specialiştii afirmă, că această des­coperire, va revoluţiona actualele sis­teme de transmisiune, încercările vor fi repetate şi se speră că vor avea succes,­ fi * Guvernul australian a h­otă­rit să construiască o superstaţiune la Caberra. Acest post va asigura în mod constant comunicaţiile cu Regatul Unit şi va complect „beam system”-ul cu unde scurte. Cel mai puternic post de emisiune al Americii de Sud, a fost pus in funcţiune de curând, la Sant­ Paolo (Brazilia). Are o putinţă de 2,5 kw. si lucrează pe lungimea de undă de 450 m. * Antena din ’a­fire are o lungime de 70 m. şi este susţinută de doi piloni de odl. înalţi de 55 m. Postul a fost clădit d­e Socieda de lâadio ducadora „Paulista", care-l exploatează. fl fl * In­ vederea viitoarei încercări de trecere a Atlanticului, aviatorul Coste a făcut cu radiotelegrafistul său, Bel- Ion, exerciţii interesante cu postul de T. F. F. de pe aparat. Lungimea de undă aleasă este de 600 de metri, aceea pe care pachebo­turile stau mereu în aşteptarea m­esa­­giilor. Aviatorul va putea astfel să comu­nice cu posturile sau vapoarele de pe o rază de 1000 kilometri şi aceasta cu o precizie pe care o permite numai te­legrafia „Morse”.D­in Orchestra „PHILIPS”, va da in ziua de 20 ort, ora 21.40 în sala de concerte din Am­­sterdam un concert, transmis de către pos­tul de emisie pe undă scurtă P. C. J. J. (31,4 m.) cu următorul program : Marş militar de Schubert; Uvertura din Egmont" de Reethoven ; Grande fantaisie din „Manon" de Massenet ; „Souvenir de Chopin" de Bekker ; „Les ennuyés" de Mas­senet ; Uvertura din Tannhaeusser de Ric­hard Wagner. La concert participă si corul sinagogei mari din Amsterdam, sub condu­cerea maestrului S. Il- Englander. A Guvernul canadian, a însărcinat o comisiile de specialişti, să studieze la faţa locului, radiofonia europeană. Pen­tru acest scop, comisiunea a debarcat in Anglia, t­nde a luat contact cu repre­zentanții lui „Brittish Broadcasting Cor­­poration’’. De-acolo, vor vizita staţiuni de emisiune din Paris, Berlin, Milano, Viena, Budapesta, etc. ■ fl * Radiofonia in Canada. In Canada, (America de Nord) funcționează în per­manenţă, 73 de posturi de emisiune, cu cele mai variate putinţe. 25 dintre pos­turi, sunt instalate în provincia cea mai populată, Ontario. In provincia Alberta, sunt 11; în Saskatchewan 10; în Colum­bia britanică 10; în Duebec 9; în New­­Braunschweig 3; în insula Prince Ed­ward 2, în Manitoba 2 şi în Noua Scoţie unul. ■ ■ * Filmul vorbit, sau mai bine spus fil­mul auditiv, prezentat la expoziţia de T.­­. F. din Berlin a obţinut un succes deo­sebit. Nu e vorba de o comedie unde cuvân­tul să întovărăşiască imaginea, ci deo­camdată de o serie de scene, unde aces­­stea sunt întovărăşite uneori de cuvinte, dar cele mai adesea de sgom­ote simple. Astfel s'a reprezentat plecarea unui tren, şi s’au auzit şi sgomotul m­aşinei, che­mările impiegaţilor, rămasul bun al că­lătorilor. Intr’o scenă de dans rustic din Bavaria se aude muzica şi tropăitul pe podea. In grădina zoologică se aud ţipătul a­­nimalelor. In faţa microfonului de T. F. F. apar conferenţiarii şi cântăreţii şi as­­cultându-le vorbele se toate urmări­n w? ecran mişcările buzelor. Deocamdată e un început, numai o în­cercare, dar o încercare interesantă. Sin­cronismul auzului şi al vederii e perfect şi ajută mult la iluzia vieţii. ■ ■ ■ ■ ■ ■ В в В В fl ■ в m В fl В в fl fl в ш 3 O fotografie transmisă prin telefotografia. Fotografia de profil şi din faţă a răufă­cătorului Wilhelm Neumann, născut la Varşovia, transmisă în Germania de o po­liţie alteea prin telefotografie. S’au trans­mis în acelaş timp datele biografice şi sem­nalmentele celui urmărit. Postul tranzitoriu din Bucureşti După cum am anunţat, în str. Berthelot la sediul Societăţii de radiodifuziune se con­­strueşte un post tranzitoriu de emisiune Săptămâna trecută s-au făcut câteva încer­cări ca acest post ; pentru inaugurarea ofi­­cială se mai aşteaptă sosirea unui acceso­­riu, precum si punerea definitivă la punct a programelor. Lucrările pentru amenajarea studio­ului sunt terminate: o vastă sală îmbrăcată in draperii verzi,­­ cu piane si pupitre de no­te muzicale. Alături, camera speakerului , camera aparatelor. Acest studio va avea o orchestră perma­nentă compusă din 5 artişti instrumenta­­list). S-au făcut demersuri la Sindicatul ar­­tiştilor, pentru compunerea orchestrei şi an­gajarea soliştilor. Programul general cuprinde mai mult muzică de cameră. Nu se vor acorda confe­rinţelor mai mult de 20 minute pe zi. Cu întocmirea programelor au fost însăr­cinaţi d-nii Pessione şi Angelescu. Până acum nu s'au realizat cablurile гч sălile de spectacol din oraş■ In afară de O­­peră, Ateneu, etc., se va face băutură СЧ una din bisericile Kretulescu, Domniţa Vă­­taşa sau Sf. Spiridon, unde va ednta în cu­rând un cor însemnat. Proectul pentru noua lege radiofonică este gata ( acelaș text ca și memoriul de­pus în 1928) din partea prietenilor radiofo­niei, cu mici modificări. Carnali fripţi prin T. F. F.­­ D-rul Charles Shead de la laboratoa­­rele de cercetări biofizice din Roches­te­r (Statele­ Unite) face experienţe cu undele scurte, pentru a le determina e­­fectele calorice. El lucrează pe lungimi de unde de 6—10 metri şi a putut astfel să frigă cârnaţi, făcând să treacă undele prin ei. Administratul poştelor va edita fără îndoială peste puţin timp o carte de sfa­turi culinare, cu cele mai bune sisteme de a prăji un biftec pe un post receptor. Şi poate că şi atunci se vor găsi bu­cătari, care vor arde totuşi bucatele

Next