Radio, ianuarie-martie 1929 (Anul 2, nr. 16-28)
1929-01-06 / nr. 16
19 Nro. 24 PAGINI IJ - In - " Duminică 6 Ianuarie 1929 Orga» pentru popularizarea radiofoniei TUNGSRAM L 414 P 414 P41S Retracţia şi Administraţia: BUCUREŞTI I, STR. SĂRINDAR, 7-9-11-Telefon 907/69 şi 306/67 puinii leasă frecvenți sau finală IÂNPUE Patru mii In 20 de zile Acesta este numărul de autorizaţii cari au acordat in ultimele trei săptămâni e anului 1925 Până la construirea postului tranzitoriu, existau în România in totul decât circa 000 de autorizaţii, acordate in decursul lor trei ani. de cănii sa ■■of crai şi la radiofonia Sedintorp accesUi aparente zinteresare. fn prhc'iF ~7 re reglementează. . jjon\ »i in lard. dar ~n ~ ■‡tății ce r cari erau ch^muii sa c,.iy - Sicranta, consiliile de război, ți i.uLuparal instituit ca să vegheze la liniștea pucă. vedeau un spion in oricine trăgea . frr de antenă pe casă- Autoritatea demară spre a elibera autorizaţiile, se olipsise de o strdinofobie nejustificată ţi .. iar dacă un minoritar prezenta actele cete de repe, era suficient ca numele să nu sune româneşte, pentru ca cererea să fie prinsă. Căci maghiarii pe de o parte şi basarabepe de alta, avdnd aparate de recepţie, iţeau asculta vnii conferinţele si cancer,’r din budapesta, ce mulţi emisiunile boli, a împiedica propaganda arta sau vecea comunistă ns, că cea mai comoda seinviedica pe toată lumea sd ■ tun sunet la radio era găsit cu aparat fără să aibe tzalie — era considerat tot atât de viat — ba şi mai gravă, decât de-ar fi prins cu bombe, pentru un atentat, purtând fără permisie — un arsenal bine. Şi aceasta pentru că bieţii pani — entuziasmaţi de sublima descopea undelor eterice — socoteau că intătuesc distrăndu-se, fie ţi in mod clar,iin rezultatul acestei politici nenorocite a pe lângă numărul mic de amatori, etua- i procetului unei societăţi radiofonice ronetti, prin subscripţie publică. Intr'adevăr ie se putea insufleti de ideia unei socie’, chiar dacă ştia că aceasta avea să ’ice un post de emisiune, când nici celor subscriseseră acţiuni nu li se da de rte multe ori autorizaţia de instalare a traiului receptor, deasemeni — şi aceasta e mai dureros — mania a rămas inexistentă in contul mişcării radiofonice. Ifid un invenor român nu fi mirează in lista nesfdră a reprezentanţilor tuturor neamu, cari au contribuit la desăvârşirea ma- Invenfiuni. Ne-am astupat urechile si am crezut astfel vom putea rămânea in dosul zişilor noastre chinezeşti. Asemenea struni ne-am băgat capul in pământ ca să ne vadă nimenea. ■ojgica ar fi cerut insă să începem de■e am sfârşit: să construim. — dacă vrem împiedicăm propaganda comunistă , pe cea ungurească, un post de radio mai puternic, cu un program de emire mai interesant şi astfel că concurăm vecinii noştri vicleni, stăzi suntem in coada cozii, stăm mai decât Letonia, Finlanda, Iugoslavia şi putem asemui numai cu bulgaria '•> 1 ţi bulgarian anul acesta se pare că lucrurile se îndrepta. înfiinţarea societăţii de difudg radiotehminicol înseamnă primul pas ? o normalizare a situaţiei. 'чИсиГеа măsurilor restrictive ţi mai aschimbarea mentalităţii membrilor din țară care acordă autorizaţiile, au delerat această schimbare. Aşa se face că in trei săptămâni comia putut acorda aproape 1000 de au toţii, si s'a făcut astfel dovada că publinostru nu e lipsit de avânt pentru ace e nou, frumos ţi inuit. Daţi liberi de deplină radiofoniei ţi Roria va ocupa locul pe care-l merită, ăte 7ё0 Ш cât se încasează de fiecare aparat instalat înseamnă mai bine de 3 milioane venit lunar şi din cota parte de bună seama că ţi societatea de difuziune va putea trăi ţi statul işi va putea creia venituri noui. Iar România iţi va relua locul care i se cuvine, printre statele civilizate. NIC. CONSTANTIN шйЫе radio-cititorilor REVELIONUL LA „RADIO - BUCUREŞTI”: „OPT ŞI CU A BRÂNZEI NOUA" Acestea au fost cuvintele clasice, cu care „Radio-Bucureşti” a sărbătorit apariţia noului an, după ce gongul meteorologic a vestit — cu glasul lui sonor— ultimele 12 clipe ale anului 1928. „Radio-Bucureşti dăpăşit pragul noului an incontestabil cu piciorul stâng. Deviza şi leit-motivul acestei staţiuni pe 1929 vor fi „opt şi cu a brânzei nouă", după ce şi bilanţul pe anul trecut s'a încheiat cu acel ftş activ, adică tot cu „oiU şi cu ft brânzea nouă” _ -• ,o ыГ,;,лн. — ai Г (tu luai ca această solemnă ocazie clopotele celor mai vestite biserici, fanfare, coruri, muzică aleasă şi discursuri ocazionale bine inspirate. S-au deplasat chiar şi directorii staţiunilor străine în faţa microfonului, pentru a aduce voiul lor auditorilor. Numai „Radio-Bucureşti" a găs viinţă să ne distreze cu un spirit cu o muzică de lăutari. S'a dovedit din nou că pe unda 402 to se face la voia întâmplării şi că bunul sin şi respectul pentru marele public sunt noţiuni necunoscute în str. Berthelot. Dar până când. M. 24 PAGINI Abonamente: Lei 350 pe lan Lei 175 pe 6 luni Un exemplare Lei Avem două posturi de emisune în Bucureşti ...dar amândouă slabe Din săptămâna trecută transmisiunile societăţii radiotelefonice Bucureşti se fac prin două posturi de emisiune: prin postul transitoriu din str. general Berthelot No. 60 pe lungimea de undă 402,8 m. şi prin postul de T. F. F. al poştei, dela Herăstrău, pe lungimea de undă 536 m. Acest post cu care s’au făcut primele emisiuni româneşti şi care a transmis în anul trecut şi câteva reprezentaţii de operă, a fost transformat în post radiofonic, dintr’un post vechiu de telegrafie fără fir. Putinţa acestuia era de 2 km, dar prin transformare ea a scăzut mult. Postul de la Herăstrău a fost legat prin cablu de studioul din > . t '-erai Гс :bekat. Aia s'a mai intaiat un ‘miere on şi un amplificator premodulator. Programele se execută în faţa el'or două microfoane şi amatori* adio pot prinde emisiunile de pe două lungimi de undă ,am să ne comunice calitatea •ilor lor. ni se pare că — din motive pe n i-am putut preciza — emivechiului post dela Herăstrău. limea de undă 536, sunt mai pe slabe decât cele ale postului transitoriu din str. General Berthelot. Poate că modularea se face greşit Tot la postul cel mare, care-şi va începe emisiunile de încercare în Martie, ne e nădejdea. Opera, Teatrul, Filarmonica? -------urybO ...... ■ încă de la înfiinţarea postului provizoriu, Societatea de radiodifuziune a făgăduit că în curând va transmite reprezentaţii de la operă, de la teatru, de la ateneu, etc. Beleul cu opera este construit, dar emisiunile întârzie. In programul său de activitate, d. George Silviu, noul director al programelor , a lansat formula „Opera, Teatrul, Filarmonica", formulă care conţine ea însăşi un program întreg: stăruinţa pe lângă guvern să înfrângă recalcitranţa Operei, Teatrului Naţional şi Filarmonicei, în ce priveşte emisiunea prin radio a producţiunilor lor. In toate ţările din lume astfel de emisiuni au devenit sinonime cu radiofonia naţională. Nu se poate concepe un program serios, fără colaborarea Operei, Teatrului Naţional şi Filarmonicei. In Franţa se transmit intens piese de teatru şi aceste emisiuni sunt foarte bogate şi varidle. Şi totuşi, sunt staţiuni străine, care întrec programul teatral al celor franceze. Ca să vorbim de vecinii noştri, staţiunea de la Varşovia a instalat microfoane in toate teatrele din oraş, asigurând astfel retransmisiuni de drame şi comedii de mai multe ori pe săptămână. Nu mai vorbim de staţiunea Barcelona, care emite de trei ori pe săptămână spectacolele de la operă şi marele Teatru Liceu. In Franţa, Radio Toulouse a înscris ZILNIC în programul său transmisiuni de acest fel. Lille a obţinut autorizaţia primăriei, de a difuza un număr de reprezentaţii de la Grande Théâtre. In ce priveşte releul cu Opera şi cu Filarmonica, s’ar remedia prin aceasta cea mai mare scădere a programelor: lipsa de solişti însemnaţi şi a unei orhestre superioare. Opera, Teatrele şi Filarmonica se opun la difuzarea lor, de teamă ca radio să nu le scadă numărul spectatorilor. E mare eroare, am arătat în repetate rânduri că, din potrivă, nu există reclamă mai bună pentru un teatru, o operă sau o orhestră, decât difuzarea prin radio. E la mijloc şi o nerecunoaştere a situaţiei. Nu se ştie de pildă că nu e vorba de transmiterea unei opere întregi, ci de părţile şi vocile radiogene. De altă parte, elementul spectaculos vizual este nul la radio. Şi, nu numai la teatru, dar şi la concerte, trei sferturi din sală se duc ca să privească şi mai ales ca să fie priviţi. Toate experienţele făcute în străinătate, au dovedit ca transmiterea linei piese, sporeşte numărul spectatorilor, fiind o reclamă excelentă. De altfel, ministerul artelor, care subvenţionează opera şi Filarmonica, are datoria să se impună colaborarea cu radio .■ krtra Mofasi Politica la radio GERMANIA INTRODUCE CONFERINŢE POLITICE Comisarul german pentru radiofonie, dr. Bredow, a rostit de curând un discurs, care a făcut zgomot. El a expus părerile sale cu privire la utilizarea radiofoniei în scopuri pontice şi a declarat că crede ca a sosit ceasul ,de a se aduce in faţa microfonului, marile probleme ale actualităţii, chiar când ele au un caracter politic, cu condiţia ca aceste chestiuni să £?c tbu.tțp tn mod^obiecti-Este cert -;ăci ruV'tîî 'ficW a vorniOa nr.« mnde guvernul germai, in adevăr, staţiunea naţiona'ă dela Koenigswuslerhausen a şi fost autorizată, să înscrie în programul ei conferinţa asupra marilor probleme politice ale zilei, sub rubrica „Ideile zilei“ („Gedanken zur Zeit“) şi în cursul lunei ianuarie vor începe. Arătam într’un număr trecut, cât de folositoare ar fi întrebuinţarea radiofoniei pentru propaganda românească peste hotare. In ce priveşte politica internă, chestiunea ar fi mai dificilă. In adevăr, societatea de radiodifuziune dela noi poate că s'ar opune la introducerea în program a unor conferinţe cu caracter politic intern. Direcţia technică de sub conducerea d-Lui ing. Carnu- Munteanu, credem a şti că este contra unei astfel de inovaţiiuni. Totuşi, ar fi o chestiune de educaţie cetăţenească, dacă s-.г introduce în program, catiserii asupra proierelor însemnate dela ordinea zilei. Dacă germanii nu se tem da expunerea chestiunilor politice prin radio de ce să ne temem noi? Finiște, nu ar fi vorba de a transforma postul de radio într'un oficios guvernamental, nici de transmis polemicile dintre partide. A lămuri însă marelui public problemele externe și interne, în mod obiectiv, ar fi o operă de educaţie cetăţenească i.cima ioneder, remim., a artistă de с.ич-»ю, e o înflăcărată amatoare de rado şi posedă cel mci mic aparat de recepţie, cu lămpi, din lume. Fotografia artistei este imprimată la aparat