Radio şi Radiofonia, aprilie-iunie 1929 (Anul 2, nr. 29-41)
1929-04-07 / nr. 29
Anul ##. — No. 29 24 PAGINI duminică 7 Aprilie 1929 IO L E I Director: Ing. E. PETRAŞCU Abonamente: Lei 400 pe 1 an. Lei 200 pe 6 luni Administraţia : BUCUREŞTI I, Str. Sărindar, 7-9-U-Telefon 307/69 şi 306/67 Redacţia : BUCUREŞTI Str. Sărndar, 7-9/11 şi Str. General Berthelot, 60 Aportul statului în desvoltarea radiofoniei româneşti Campania pe care unele publicaţiuni de seamă o duc contra Societăţii de Difuziune Radiotelefonică, e dată la lumină de către persoane cari probabil n'au avut ocazie să vină un contact mai intim cu toată complexitatea chestiunilor radiofonice ţi cari asimilează manifestările difuziunii cu cele teatrale judecând după modul cum pun chestiunea. Când vrei să ataci un teatru şi pe directorul său, ce susţii în special? Că programele sunt proaste, deoarece nu reprezintă tot ce e mai artistic, îu această direcţie şi că interpretarea lasă de dorit, deoarece s'au angajat elemente submediocre, nu dauna elementelor de prima calitate care au fost date la o parte. Şi când aceste Instituţii depind de Stat, se mai adaugă ceva: când Statul a făcut atâtea sacrificii * pentru a întreţine TM etc. etc. datoria sa este să intervină... etc. Cam de acest calibru sunt si acuzările care ise aduc şi Societăţii de Difuziune Lăsăm in seama acesteia grija de a răspunde sau polemiza cu cei nemulţumiţi. Jurnalul nostru, chiar dacă ar avea căderea să o facă, nu ar începe discuţia asupra radiotelefoniei cu persoane lipsite de orice experienţă, in aceasta direcţie, rezultatul practic find condamnat dinainte. Un lucru am avea insă de relevat, din aceste acuzaţii : afirmaţia marilor sacrificii făcute de Stat faţă de care actualele rezultate in radiofonie nu sunt la înălţime. Vom pune in lumină adevărată sacrificiile făcute de Stat, in această chestiune, căci aceasta interesează radiofonia românească in general. Mai intăiu Statul a dăruit radiofoniei româneşti o lege , o lege faimoasă după care pentru a deveni radiofonist, trebue să procedezi ca şi cum ai fi fost acuzat de activitate contra siguranţei României Mari, să furnizezi certificate de naţionalitate, de bună purtare, de moralitate, să treci prin anchete discrete, sau câteodată indiscrete ale Siguranţei Generale, ele Apoi Statul, câteva luni după aceasta, adăruit radiofoniei româneşti o lege a sterei de asediu după care nu aproape jumătate din ţară nici cu formalităţile de mai sus nu mai obţineai nimic. Pe urmă Statul a aşteptat în liniile timp de 2 ani fructele înţeleptelor sale măsuri. După 2 ani s'au recoltat cam tot atâţia raţidiofonişti câţi dobândea Germania în 3 zile, adică vre-o 7.000. Statul mirat de puţina mişcare radiofonică de la noi, s'a gândit că chestiunea ar lua avântul dorit dacă s'ar pune la dispoziţia cetăţenilor un post de emisie puternic, care să permită recepţii bune pe aparate eftine şi atunci s’a gândit să lanseze Societatea de Difuziune. — Dar, şi-au zis guvernanţii, de pe acea vreme, in marea lor solicitudine pentru radiofonie, Statul trbue să intervie şi el, la conducerea acestei instituţii de cultură, de propagandă naţională, de deşteptare a gustului artistic, de... etc. etc. Ba încă trebue să-şi aibă un cuvânt hotărâtor, deci trebue să-şi asigure majoritatea în Consiliul de Administraţie şi nu Adunarea Generală. Pentru aceasta trebue să intervină cu majoritatea capitalului. Pentru cumpărarea unui post, primele cheltueli de investiţie erau evaluate la vreo milioane lei. Natural era deci ca Statul să intervină cu 60 la sută din acest capital. El a preferat însă o altă soluţie: nu scoate nici un ban, dar va întrece suma depusă de particulari, cedând diverse avantajii Acestea trebuiau numaidecât evaluate la 30.000.000 lei Dacă sunteţi curioşi , aflaţi cam care erau aceste avantagii, pe care le oferta Statul, iată-le: a) dreptul pentru Societatea de Difuziunede a se agăţa cu antena de unul din pilonii serviciului de exploatare Radiotelegrafică lagăiarea celuilalt cap o privia); b) o baterie de acumulatori uzată şi... descuamată ; c) o serie de posturi, construite acum 10 ani, pentru a servi in telegrafia fără fir, şi care erau împrumutate câteva ore pe zi, in speranţa că vor putea fi transformate in posturi de broadcasting, astfel încât câteva ore pe zi vor telegrafia şi câteva ore vor fi date Societăţii, care va transmite concerte. d in fine posturi de telegrafie, fiecare având o putinţă pe sfert decăt postul cel mic actual al Societăţii de Difuziune; acestea erau cedate complect Darurile enumărate trebuiau evaluate la 10.000.000 lei. Aportul acesta a fost insă integral refuzat de către Societatea de Difuziune, încă din luna Aprilie 1928, ca imposibil de utilizat, nici măcar in cea mai mică măsură. Venia apoi dreptul regalian al Statului, adică dreptul tău a• •' fmusa iot- 1 maiorii de radio, de la amatorii pi elii boicota prin legea ce votase, prin starea de asediu şi prin dispoziţiile vamale care făceau inaccesibil preţul aparatelor de radio. Acest drept trebuia evaluat la 20.000.000 lei. Şi astfel s’a împlinit proporţia de 60 la sută din capitalul Societăţii de Difuziune. In rezumat, sacrificiile făcute de Stat pentru înfăptuirea difuziunei româneşti sunt până acum o operă negativă. Chestiunea nu e nouă, dar dacă o relevăm este pentru că se caută să se creeze atmosferă pe tema marilor sacrificii făcute de Stat şi pentru că ele continuă să atârne ca plumbul în aripile Difuziunei româneşti şi vor continua încă să atârne greu, atâta timp cât nu se vor rezolva. Desigur că radiofonia ar fi căpătat o amploare incomparabil mai mare, dacă Statul nu s'ar fi amestecat deloc în această chestiune, păstrând faţă de ea neutralitatea şi un contrai superior, care să nu-i fi împiedicat întru nimic desvoltarea. Deasemenea ar fi fost mult mai bine, dacă în formarea societăţii de difuziune, Societate care pentru a putea fi culturală, de propagandă naţională, etc. etc. este înainte de toate, comercială, Statul nu s'ar fi amestecat absolut deloc, cel puţin la început. Dar, in fine, ce s'a îndeplinit l'a isprăvit. Ce rămâne acum ie făcut in faţa situaţiei creiate? Trebue ca Statul să ajute efectiv radiofonia românească. Trebue ca are o sumă fictivă de 10.000JOOO ! • să fie transformată •- -» int .! ■' • . » .it-Saslă.",amd. Ar fi o sumă incomparabil mai mică decăt aceea cu care subvenţionează atâtea instituţii culturale, ce nu mai sunt la începutul lor. Apoi trebue să dea dreptului său regalian valoarea la care l-a preţuit şi aceasta nu o poate face decăt printr'o serie de dispoziţii liberale, cu modificarea după un model occidental al legii de radio şi o reducere serioasă a tarifelor vamale. După ce aceste chestiuni vor fi rezolvate, dacă totuşi nu s’ar putea vorbi de marile sacrificii, cel puţin s'ar putea vorbi de un sprijin serios, dat de Stat Radiofoniei Românești. R. R. Lucrările marelui post românesc Stadiul lor actual Postul de emisiune de la Băneasa, în apropiere de Otopeni, este terminat. Au rămas de montat maşinile, întregul material a sosit, iar doi ingineri ai casei Marconi şi-au anunţat sosirea în ţară, pentru data de 14 Aprilie. Conform contractului încheiat cu casa Marconi, aceasta este datoare ca, în timpul maxim de 15 săptămâni de la începerea lucrărilor, să pună în funcţiune postul românesc. Pe casa Marconi o priveşte exclusiv montajul, lucrările exterioare căzând în sarcina soietăţii de difuziune radiotelefonică. Aceste lucrări de altminteri sunt în cea mai mare parte terminate. Astfel sunt complet isprăvite montajele celor doi piloni de 90 metri înălţime. Se lucrează la şanţurile pentru aşezarea cablului şi la instalarea transformatorului, pentru înaltă tensiune. A sosit la ţară şi cablul special comandat la firma Siemens din Berlin, intru legarea studioului din str. General Bertheiot cu postul de emisiune de pe şoseaua Băneasa—Otopeni Acest cablu, care e format din 7 perechi de circuite, va fi complet instalat în timp de o lună. va trece din str. Gen. Bertherot în str. Gen. Budişteanu, str. Mărăşti, Calea Victoriei şi de aci prin canalul de cablu, până la capul Podului. De aci pe şoseaua Jianu, până la satul Herăstrău. Cablul va trece apoi peste podul dela Băneasa, până în şoseaua Băneasa, spre a ajunge la post. S’a urmat acest traseu spre a se evita pe cât posibil linia tramvaiului electric, întrucât apropierea de această linie produce mari perturbări în transmisie. Trebuie să nădăjduim că la începutul lunei iunie vor începe emisiunile de încercare ale marelui post, iar la 15 ale acestei luni în toată ţara şi departe peste graniţe se va putea auzi cuvântul într’aripat şi muzica românească. Recepţia de către societate se va face deabia 3 luni după ce postul îşi va începe emisiunile. In tot acest timp postul emite sub conducerea şi în comptul societăţii Marconi, care îl instalează. „Mai bine mai târziu decât niciodată”, şi dacă postul românesc va fi unul dintre cele din urmă în Europa, avem cel puţin satisfacţia că, în sfârşit, ne apropiem de momentul realizării lui. Postul de emisiune „Radio Barcelona” a înfiinţat un serviciu numit „Serviciul Public S. O. S”, pentru cazuri grave de boala, dispariții, chemări urgente, etc. Din 1500 cazuri, în care s’a apelat la acest serviciu, 600 și-au ajuns scopul. Cei cari ce vorbesc la microfon ---------«и Лодв»--------Sumarul acestui număr PARTEA REDACŢIONALĂ ŞI INFORMATIVA Aportul statului . Lucrările marelui post românesc. Adunarea generală a soc. de difuziune radiotelefonică. Radiofonia în Germania. Concursul nostru umoristic. Conferinţă internaţională din Praga. Muzica romănească în toată Europa. Ştiri de pretutindeni. Criticile radio-amatorilor. PARTEA TEC UNICA Despre redresori. încărcarea acumulatorilor anodici pe sector. T. F. F. pe înţelesul tuturor. Antenele îi perturbaţiile recepţiei. Construiţi vă singuri aparatul radiofonic. Un receptor puternic cu două lămpi. ISTORICUL RADIOFONIEI Revista revistelor Un nou procedeu de televiziune. E posibilă o comunicaţie cu Martel Dispozitiv practic de verificare a lămpilor de radio. De vorbă cu cititorii. PROGRAMUL detailat al postului Bucureşti şi al tuturor posturilor europene. Note în mingunea programului românesc. i. Zarifopol D. Victor D. Bumbeşti (regizor al Teatrului Naţional)