Rampa, septembrie 1924 (Anul 7, nr. 2054-2078)

1924-09-01 / nr. 2054

a roH Rubrică redactată da S. Rosen­Problema No. 31 de S. Har­land, — București Negru : Kei, — Ne5, — p.f7, - b6 ,tt fig.)'. Alb. — Ebi — Dd7, — Tb4 Ctl. — g7, — p.dl — d5, — Í6, g2, — hi (10 fig.). Mat în trei mișcări. Problema No. 33 de M. Marble Negru.: I’di —. Dill, — Tf4 s£, — Cf2, — g5, — p.a3, b6. 15, — e5 (10 fig.)’. Alb: Ba6 —DaB. — Tc3 — h3 » Cg7. - Nai. - g6 (7 fig.). Mat în două mişcări. Soluţiunile în termen da 15 zile la Tot adresa S. Rosenfeld, Olim­­pnlui 25.„ Cu­ cele două probleme de azi, se termină al 2-lea concurs de desle- bări de probleme de­ şah, lindicaţiunite din numărul pre­cedent, că începem un concurs nou, şi că problema va purta No. 1 sunt datorite unei greşeli de paginaţie. Problema precedentă poartă No. 10. Rezultatul concursului Îl vom publica în numărul din 21 Septem­brie. In numărul viitor Începem, al IV-lea concurs considerând con­cursul de vacanţă drept al HLIea, întrucât ne lipsesc de la mai mulţi participanti soluţiunile pro­blemelor No. 25, 26. 27. 28. pentru a evita reclamaţiuni, rugăm pe concurenţii respectivi a ne indica din nou şi de urgenţă prima miş­care de soluţionare a acestor pro­bleme. Dezlegările vor apare în Ne. vii­tor. Rezultatul concursului de vacanță (al IlI-lea)­Dezlegarea celor 4 probleme I Alb Jucase d2 — d4, în locul că­reia cu Cdl — f2 dedea mat. n Alb jucase 0-6-0. în locul căruia cu e7 —* cSD ar fi putut da mat. mia cu Cdl — f2 dedea mat. nn Alb jucase b5Xc5 en passant pe când cu Ne8 -» f7 dădea mat. Alb jucase gTXhâ (tin h8 luase un C. sau N, în o­rice caz un D sau T)'. In locul acesteia, jucând sTy(în C.. e mat. Au deeiegat toate 4 problemele: Zale Gheler, Camil Seneca, Sa­muel Than, București, H. Herizan­­dori, Botoșani. D-ra Aneta Iordă­­nescu Bonciu. București 3 proble­me (Bd4 —­­16 nu o mai, căci ur­mează eTXd6). Câte două proble­me Ernst Sedlaceak Bucureşti şi D. Davidsohn Iaşi — iar D-ra Tanţy Brănulescu, Bucureşti. . Prin tragere la sorţi, prem­iul I al al 11-lea au fost câştigate de I­mr H. Hertzenidorf, Botoşani şi­­Sam­uel Than, Bucureşti, cărora le vom trimete câte o carte de Şah. Corespondenţa ţahistă D-ra Aneta Iordănescu şi d-nii Sediaeeck. Camil Seneca şi Sam. [Than sunt rugaţi a-mi indica jus­­ta lor adresă. S. Rosenfeld J­­ W/PM . Teatrul Mic Eeschîderea stagiune!cm „Stazionăsîeji“, comedie In 3 acte de Sacha Guitry Cochetul teatru de sub direcţia d-lui Ion Iancovescu îşi deschide mâine seară stagiunea, jucând pen­tru prima oară delicioasa comedie a lui Sacha Guitry : «Iluzionistul» în traducerea poetului Theodor So­lacolu. Subiectul piesei începutul piesei se petrece la Al­hambra* Dintr’un fotoliu de rangul I, Jacqueline și Albert asistă la spec­tacol, care e pe sfârșite când se ridică cortina asupra primului act al «Iluzionistului». Rămân de vă­zut ultimele numere: o dansatoare spaniolă, un imitator, o englezoai­că excentrică, un mare transfor­mist, o cântăreaţă engleză şi Ted­dy Brooks, ilusionist. Imediat ce Teddy Brooks apa­re pe scenă, Jacqueline şi Albert atrag discret atenţia publicului, dând semnalul aplauzelor şi ma­nifestând admiraţia lor pentru iu­ţeala ilusionistului, care vorbeşte franţuzeşte, dar cu un accent pro­nunţat englezesc. Privirile Jacquelinei şi ale Ilu­sionistului s’au încrucişat de câte­va ori întriun fel ciudat. Imediat după numărul lui Ted­dy Brooks, Albert şi Jacqueline au părăsit fotoliurile şi se duc să facă o vizită în cabina ihisionistu­­ltî. Ilusionistul odată ce a părăsit scena, îşi părăseşte accentul engle­zesc. Teddy Brooks e francez şi se numeşte Paul Dufresne... Ilusionist ca şi pe scenă, având inima cu fundul dublu ca şi sca­matoriile pe cari le execută, Paul Dufresne face să creadă pe o mică camaradă că o iubeşte, şi îi pro­mite să împartă împreună şi bi­neţe şi răul. Dar în cabină, vizita Jacquelinei şi a lui Albert îl termină pe ilusionist să vină să dea o reprezentaţie la ei acasă. Paul Dufresne se duce şi face să creadă pe Jacqueline că o iu­beşte, îi descrie în culori vii viaţa lui şi îi propune o călătorie în lu­me. Jacqueline e impresionată şi ce-i de­ «AUF!­A1 Tmsî 1 Sasrhaáxáa mi Premierele de mâine seară Teatrul National „BeBssaM&iI IBCtoSpuSt“, comedie in 3 acte, 3 id­­vertisnmente si un prolog, de MoSiere Reglai Soare Z. Soare Teatral National, căruia îi incubă datoria de a monta piesele clasice, îi revine azi şi meritul de a monta «Bolnavul închipuiţi, nu după tra­diţie, ci făcând o reconstituire a primului spectacol, aşa cum s'a ju­cat el în la Februarie 1672, patru zile înainte de moartea lui Moliére, la Comedia Franceză. Ne-am adresat d-lui Soare Z. Soare, directorul de scenă al Tea­trului Naţional, sub a cărui condu­cere s’a montat întreg spectacolul, rugându-1 să ne dea câtorva lămu­riri. CE NE SPUNE D. SOARE Z. SOARE — «Bolnavul închipuit* este sin­gura piesă a lui Moliére, de pe urma căreia nu ne-a rămas absolut nici un fel de document vizual. In masa de scris a lui Moliére, s’au găsit con­turile de chirueli­gi oare­cari adno­tări, după care Edouard Thierry a reconstituit premiera «Bolnavului închipuit» în volumul său : «Docu­ments sur le malade imaginaire*. «In 1762, Dulci se desparte de Mo­liére înfiinţând «Academia de Mu­zică şi Dans* (Actuala Operă) ast­fel că muzica de scenă a «Bolnavu­lui», spre deosebire de toate cele­lalte piese, este făcută de Charpen- Her. «Moliére, temăndu-se de concu­renţa pe care Lulli putea să i-o facă nu atât faţă de public, ci mai ales atrăgând pe Ludovic XIV, mare­a, motor de baloturi şi de piese spec­taculoase, se hotărăşte să-i dea lo­vitura de graţie fostului său cola­borator şi tovarăş, montând «Bol­navul închipuit» ţi cele trei divertis­mente, cu un fast nemai­pomenit. Ceva mai mult : fixează premiera în aceiaşi seară în care avea loc deschiderea «Academiei de Muzică şi Dans», ţi trimite pe un actor din trupă să îi anunţe pe «Regele Soare» de toate preparativele făcute, ţi să-l roage să asiste la premieră. «Moliére pregăteşte două prolo­guri : unul fastuos pentru cazul când regele ar asista, şi al doilea, un simplu monolog-pradă împotri­va medicilor. Regele ne asistând la spectacol Moliére recită personal cel d’al doilea monolg în fața cortinei. Acest prolog va fi recitat la noi de d. Bălțățeanu. «Din cartea lui Thierry, vedem că montarea acestui spectacol l’a cos­tat pe Moliére 112.000 franci, sumă destul de apreciabilă, chiar în zilele noastre. «Bolnavul închipuit» este cea mai emoţionantă operă a lui Moliere, mai ales pentru interpretul princi­­pal de­oarece celebrul autor-actor, ţi-a găsit moartea la al patrulea spectacol, interpretând rolul princi­pal din tabloul final, care este o pa­­rodie a facultăţei de medicină, ce se întruneşte spre a da titlul de «doc­tor» bolnavului Moliére avea de spus de trei ori cuvântul: «Jure» ! A treia oară, cade în fotoliu, înă­­buşit de tuse, urmată curând de hemoragie internă, în urma căreia Moliére moare, in al 51 an al exis­tenţei. MONATREA LA BUCUREŞTI «Am găsit in camaradul Traian Comnescu un admirabil colaborator, care întrecând speranţele ce le pu­neam în montare, s’a întrecut pe sine însuşi. Dacă piesa va avea succes, meritul e al interpreţilor şi al d-sale; dacă nu va place, e doar vina mea. INTERPRETAREA «Interpretarea cuprinde pe d-nii : Vasile Toneanu, L Brezeanu, I. Mor­ţun Băltăteanu. Baldovin. Barbe,­lian şi d.nele Marioara Zimnicea­­nu, Nataşa Kirovici Puia Jeneseu şi Mica Madeleine. «Mulţumesc directorului pentru încrederea care mi-a arătait-o şi pen­tru tot sprijinul care mi l’a dat». Iţar, apari şi să dispară din viaţa Lui. Jacquelina rămâne tristă, şi Patti pleacă singur să facă ocolul lumei, satisfăcut că a putut obţine o sin­gură noapte fericită, renunţând la alte nopţi, căci prima noapte în­seamnă triumful, a doua noapte în­seamnă succesul, şi Paul Dufres­­ne, ilusionist, se mulţumeşte cu triumful. Interpretarea Dublul rol al lui Paul Dufresne şi Teddy Brooks, va fi jucat de d. Ion Iancovescu. Cei doi comparşi, Gosset şi Gé­­rome, vor fi d-nii G. Chamel şi Romeo Lăzărescu, iar d. Ionel Ţă­­ranu va ţine rolul lui Albert Ca­­hen. Jacqueline Beauchamps va fi d-na Tantzi Cutava-Barozzi, d-ra Zoica Manoliu va susţine rolul lui Gabrielle Virteaud, iar Marietta Deculescu va juca pe Honorine Lefourvarecq. Montarea Montarea este făcută personal de d. Iancovescu, care a pregătit pu­blicului numeroase surprize în cursul prologului, care se petrece pe scena unui music-hall. Decorurile d-lui Petrescu-Muscă vor complecta atmosfera de deli­cată intimitate parisiană, specifică acestei comedii, iar muzica de sce­nă e aranjată și condusă de d-nii Cocea și Cioranu.* Astfel prezentat, «Iluzionistul» va fi nu numai o trăsătură de unire între spectacolele de vară şi cele de iarnă, ci va fî desigur şi primul inel din lanţul succeselor, din a­­cest an, ale Teatrului Mic. Rex. Soare Z. Soare «Sunt sătul» e titlul revistei in 2 acte şi un prolog, reprezentată Miercuri 37 August, şi care a dat ocazie Braşovenilor şi vilegiaturiş­­tilor să admire talentul tânărului revuist locotenent St. Manolescu şi calităţile teatrale ale tinerilor diletanţi, Braşoveni şi vizitatori. Toate evenimentele însemnate din ţară şi din Braşov au fost sa­tirizate cu mult humor şi talent în cele cin­ci tablouri ale revistei Succesul mare se datoreşte în bună parte admirabilei interpre­tări , căci d-na şi d. căp. Stainer, d-na şi d. locot. Manolescu, d-na şi d. Iconomu, d-nn­ Miulescu, Şăb­­cărescu­, Şerbănescu, Zaharia, He­­răscu şi L Moşcu au interpretat rolurile cu o adresă demnă de cei mai rutinaţi actori. D-şoara Martha Sc. Orăscu, con­ducătoarea baletului, a făurit o m­ică operă de artă coreografică. D. Georgescu-Ştefăneşti, direct o­dează, iluzia prinsese de minune. î rul de scenă, a ajutat mult cu ta- A doua zi... deziluzia! Tot ce Du-i lentul d-sale la succesul piesii, fresne i-a povestit, n’a fost decât o scamatorie: «Iluzia Fericirei». Decorurile, aranjate de d. C. Solia și desemnate de pictorul Szat Marele iluzionist a făcut pe Jac- mary, au fost reuşitei,­quelina pentru o clipă numai să Printre numeroşii asistenţi, cari Vilegiatura O revistă de actualitate la Braşov au ţinut să aplaude frumoasa re­vistă a d-lui Ştefan Manolescu, re­marcăm : Contesa şi contele Urbani, d-na şi d. colonel Magheru ,d-na şi d. Roşanu, d-na Alex. Orăscu, d-na şi d-şoara Bottea, d-na şi d. Mos­­cu, d-na şi d. dr. Sulică, d-na şi d. Vergotty, d-na şi d. Mateescu, d-na şi d. Sofia, d-na şi d. Stanovici, d-na şi d. dr. Mironescu, d-na Georgescu-Ştefăneşti, d-na dr. Me­gay, d-na Dedu, d-na şi d. general Butunoiu, d-na şi d. col. Opran, d-na şi d. col. Ignătescu, d-na şi d. col. Mihăilescu, d-na Fraenk, d-na şi d. maior Teodoroiu, d-soa­­rele Vlădescu-Olt, Ghica, Micles­­cu, Dedu, Magheru, Nuţescu, Fra­enk, Uda von Brunkensthal, Hris­­tescu, d-nii Eustaţiu V. şi M. Tilea Bottea, Precup, locot. Popescu, lo­cot. Teodorescu, col. Emilian, col. Popovici, maior Tănăsescu, sub­lt Andrei Dan, etc. După reprezentaţie a avut loc la restaurantul «Transilvania» un ban­chet dat de clubul «Colţea» în o­­noarea întregii trupe, Bot. et Mos. Duminecă 14 Septembrie apare complet reorganizată La Teatrul Central se reprezintă o­­pereta „Fetiţa din Tavernă“ cu d-nele Stella Bovy, Lulu Kiriac şi d-nii Kan­ner, Bâcleşeanu, Gheorghiu, Teodo­­rescu-Dorel, Botez, etc. Piesa e pusă în scenă­ de d. Kanner. Anatole France, bolnav Celebrul scriitor ce, autorul atâtor capo­d’opere fia literatura franceză, se află greu bol­nav. Cunoscutul romancier se găseşte pe moşia sa din apropierea oraşu­lui Tours. Anatole France O piesă după „Eu­­génie G­randet“ de Balsa« La teatrul «Albert I­er» din Pa­ris se va da în cursul viitoarei sta­giuni premiera unei piese întitulată «Eugenie Grandet». Această piesă a fost extrasă, du­pă cum se vede, din renumitul ro­man cu acelaș nume al lui Hon­­noré de Balzac. Intr­orntat luni Mâine seară are loc deschiderea stagiunei teatrului Mic, cu «Ilu­zionistul» de Sadia Guitry. Inter­pretarea cuprinde pe d-nele Tantzi Cutare-Barozzi, Zoica Manoliu şi Marietta Deculescu, precum şi pe d-ruii Ion Iancovescu, G. Chamel, R. Lăzărescu şi Ionel Tirana. Saloanele Teatrului Popular (fost Palais de Glace) Bulev. Eîîsabeta 25, complect renovat Loji splendide. Se închiriază a­­numite zile pentru baluri, nunti, soareurî, festivaluri, serate, ban­chete, matineuri, serbări, con­­ferinte, etc. Information­ la Teatrul Popular, zilnic 4—8 p. Azi se reprezintă pentru a doua oară la Teatrul Cu trai opereta în 3 acte de Tilmar Springefeld „Fetiţa din Tavernă“ cu Stella Bovy, Lulu Kiriac, Kainer, Dorel Teodorescu, Gheorghiu şi Bâdeşanu în ro!^3fl principale. La Teatrul Comunal din Brăila s’a pus în repetiţie piesa «Casa îm­presurată» de Pierre Prandat», sub direcţiunea de scenă a d-hri Canat. Marcidescu. In rolurile principale: d-nele Ma­ria Sandu Jemny Irimescu şi d.nil Const Mărculescu. Radu Popea, Marcel Enescu, I. Anastasiad, L­ipcşeneanu, C. Pârvulescu şi I. Cernea. La grădina Lieblich (Jignitza) trupa din Vilna va reprezenta as­tă seară «Avarul», comedie în A­D­RA PAULA fostă la ma­gazinul «Pomul de Aur», pri­­mind direcţiunea noului şi ele­gantului magazin «GALANTE­­RIE-PALACE» din Calea Vic­­toriei (vis-a-vis) de Palatul Regal, se află la Paris de unde va aduce ultimele modele de pălării pentru dame şi noută­ţile modei parisiene în celelalte articole de specialitate acestui magazin. La teatrul Cărăbuş se reprezin­­tă diseară câte un act din revistele «Pă ce?» şi «Subţire dulce». D-r. Stella Bovy joacă rolul prin­cipal din operete „Fetița din Tavernă“ care se reprezintă astăseară la Ter­­ebrul Caaira.

Next