Rampa, septembrie 1924 (Anul 7, nr. 2054-2078)
1924-09-01 / nr. 2054
a roH Rubrică redactată da S. RosenProblema No. 31 de S. Harland, — București Negru : Kei, — Ne5, — p.f7, - b6 ,tt fig.)'. Alb. — Ebi — Dd7, — Tb4 Ctl. — g7, — p.dl — d5, — Í6, g2, — hi (10 fig.). Mat în trei mișcări. Problema No. 33 de M. Marble Negru.: I’di —. Dill, — Tf4 s£, — Cf2, — g5, — p.a3, b6. 15, — e5 (10 fig.)’. Alb: Ba6 —DaB. — Tc3 — h3 » Cg7. - Nai. - g6 (7 fig.). Mat în două mişcări. Soluţiunile în termen da 15 zile la Tot adresa S. Rosenfeld, Olimpnlui 25.„ Cu cele două probleme de azi, se termină al 2-lea concurs de desle- bări de probleme de şah, lindicaţiunite din numărul precedent, că începem un concurs nou, şi că problema va purta No. 1 sunt datorite unei greşeli de paginaţie. Problema precedentă poartă No. 10. Rezultatul concursului Îl vom publica în numărul din 21 Septembrie. In numărul viitor Începem, al IV-lea concurs considerând concursul de vacanţă drept al HLIea, întrucât ne lipsesc de la mai mulţi participanti soluţiunile problemelor No. 25, 26. 27. 28. pentru a evita reclamaţiuni, rugăm pe concurenţii respectivi a ne indica din nou şi de urgenţă prima mişcare de soluţionare a acestor probleme. Dezlegările vor apare în Ne. viitor. Rezultatul concursului de vacanță (al IlI-lea)Dezlegarea celor 4 probleme I Alb Jucase d2 — d4, în locul căreia cu Cdl — f2 dedea mat. n Alb jucase 0-6-0. în locul căruia cu e7 —* cSD ar fi putut da mat. mia cu Cdl — f2 dedea mat. nn Alb jucase b5Xc5 en passant pe când cu Ne8 -» f7 dădea mat. Alb jucase gTXhâ (tin h8 luase un C. sau N, în orice caz un D sau T)'. In locul acesteia, jucând sTy(în C.. e mat. Au deeiegat toate 4 problemele: Zale Gheler, Camil Seneca, Samuel Than, București, H. Herizandori, Botoșani. D-ra Aneta Iordănescu Bonciu. București 3 probleme (Bd4 —16 nu o mai, căci urmează eTXd6). Câte două probleme Ernst Sedlaceak Bucureşti şi D. Davidsohn Iaşi — iar D-ra Tanţy Brănulescu, Bucureşti. . Prin tragere la sorţi, premiul I al al 11-lea au fost câştigate de Imr H. Hertzenidorf, Botoşani şiSamuel Than, Bucureşti, cărora le vom trimete câte o carte de Şah. Corespondenţa ţahistă D-ra Aneta Iordănescu şi d-nii Sediaeeck. Camil Seneca şi Sam. [Than sunt rugaţi a-mi indica justa lor adresă. S. Rosenfeld J W/PM . Teatrul Mic Eeschîderea stagiune!cm „Stazionăsîeji“, comedie In 3 acte de Sacha Guitry Cochetul teatru de sub direcţia d-lui Ion Iancovescu îşi deschide mâine seară stagiunea, jucând pentru prima oară delicioasa comedie a lui Sacha Guitry : «Iluzionistul» în traducerea poetului Theodor Solacolu. Subiectul piesei începutul piesei se petrece la Alhambra* Dintr’un fotoliu de rangul I, Jacqueline și Albert asistă la spectacol, care e pe sfârșite când se ridică cortina asupra primului act al «Iluzionistului». Rămân de văzut ultimele numere: o dansatoare spaniolă, un imitator, o englezoaică excentrică, un mare transformist, o cântăreaţă engleză şi Teddy Brooks, ilusionist. Imediat ce Teddy Brooks apare pe scenă, Jacqueline şi Albert atrag discret atenţia publicului, dând semnalul aplauzelor şi manifestând admiraţia lor pentru iuţeala ilusionistului, care vorbeşte franţuzeşte, dar cu un accent pronunţat englezesc. Privirile Jacquelinei şi ale Ilusionistului s’au încrucişat de câteva ori întriun fel ciudat. Imediat după numărul lui Teddy Brooks, Albert şi Jacqueline au părăsit fotoliurile şi se duc să facă o vizită în cabina ihisionistultî. Ilusionistul odată ce a părăsit scena, îşi părăseşte accentul englezesc. Teddy Brooks e francez şi se numeşte Paul Dufresne... Ilusionist ca şi pe scenă, având inima cu fundul dublu ca şi scamatoriile pe cari le execută, Paul Dufresne face să creadă pe o mică camaradă că o iubeşte, şi îi promite să împartă împreună şi bineţe şi răul. Dar în cabină, vizita Jacquelinei şi a lui Albert îl termină pe ilusionist să vină să dea o reprezentaţie la ei acasă. Paul Dufresne se duce şi face să creadă pe Jacqueline că o iubeşte, îi descrie în culori vii viaţa lui şi îi propune o călătorie în lume. Jacqueline e impresionată şi ce-i de «AUF!A1 Tmsî 1 Sasrhaáxáa mi Premierele de mâine seară Teatrul National „BeBssaM&iI IBCtoSpuSt“, comedie in 3 acte, 3 idvertisnmente si un prolog, de MoSiere Reglai Soare Z. Soare Teatral National, căruia îi incubă datoria de a monta piesele clasice, îi revine azi şi meritul de a monta «Bolnavul închipuiţi, nu după tradiţie, ci făcând o reconstituire a primului spectacol, aşa cum s'a jucat el în la Februarie 1672, patru zile înainte de moartea lui Moliére, la Comedia Franceză. Ne-am adresat d-lui Soare Z. Soare, directorul de scenă al Teatrului Naţional, sub a cărui conducere s’a montat întreg spectacolul, rugându-1 să ne dea câtorva lămuriri. CE NE SPUNE D. SOARE Z. SOARE — «Bolnavul închipuit* este singura piesă a lui Moliére, de pe urma căreia nu ne-a rămas absolut nici un fel de document vizual. In masa de scris a lui Moliére, s’au găsit conturile de chirueligi oarecari adnotări, după care Edouard Thierry a reconstituit premiera «Bolnavului închipuit» în volumul său : «Documents sur le malade imaginaire*. «In 1762, Dulci se desparte de Moliére înfiinţând «Academia de Muzică şi Dans* (Actuala Operă) astfel că muzica de scenă a «Bolnavului», spre deosebire de toate celelalte piese, este făcută de Charpen- Her. «Moliére, temăndu-se de concurenţa pe care Lulli putea să i-o facă nu atât faţă de public, ci mai ales atrăgând pe Ludovic XIV, marea, motor de baloturi şi de piese spectaculoase, se hotărăşte să-i dea lovitura de graţie fostului său colaborator şi tovarăş, montând «Bolnavul închipuit» ţi cele trei divertismente, cu un fast nemaipomenit. Ceva mai mult : fixează premiera în aceiaşi seară în care avea loc deschiderea «Academiei de Muzică şi Dans», ţi trimite pe un actor din trupă să îi anunţe pe «Regele Soare» de toate preparativele făcute, ţi să-l roage să asiste la premieră. «Moliére pregăteşte două prologuri : unul fastuos pentru cazul când regele ar asista, şi al doilea, un simplu monolog-pradă împotriva medicilor. Regele ne asistând la spectacol Moliére recită personal cel d’al doilea monolg în fața cortinei. Acest prolog va fi recitat la noi de d. Bălțățeanu. «Din cartea lui Thierry, vedem că montarea acestui spectacol l’a costat pe Moliére 112.000 franci, sumă destul de apreciabilă, chiar în zilele noastre. «Bolnavul închipuit» este cea mai emoţionantă operă a lui Moliere, mai ales pentru interpretul principal deoarece celebrul autor-actor, ţi-a găsit moartea la al patrulea spectacol, interpretând rolul principal din tabloul final, care este o parodie a facultăţei de medicină, ce se întruneşte spre a da titlul de «doctor» bolnavului Moliére avea de spus de trei ori cuvântul: «Jure» ! A treia oară, cade în fotoliu, înăbuşit de tuse, urmată curând de hemoragie internă, în urma căreia Moliére moare, in al 51 an al existenţei. MONATREA LA BUCUREŞTI «Am găsit in camaradul Traian Comnescu un admirabil colaborator, care întrecând speranţele ce le puneam în montare, s’a întrecut pe sine însuşi. Dacă piesa va avea succes, meritul e al interpreţilor şi al d-sale; dacă nu va place, e doar vina mea. INTERPRETAREA «Interpretarea cuprinde pe d-nii : Vasile Toneanu, L Brezeanu, I. Morţun Băltăteanu. Baldovin. Barbe,lian şi d.nele Marioara Zimniceanu, Nataşa Kirovici Puia Jeneseu şi Mica Madeleine. «Mulţumesc directorului pentru încrederea care mi-a arătait-o şi pentru tot sprijinul care mi l’a dat». Iţar, apari şi să dispară din viaţa Lui. Jacquelina rămâne tristă, şi Patti pleacă singur să facă ocolul lumei, satisfăcut că a putut obţine o singură noapte fericită, renunţând la alte nopţi, căci prima noapte înseamnă triumful, a doua noapte înseamnă succesul, şi Paul Dufresne, ilusionist, se mulţumeşte cu triumful. Interpretarea Dublul rol al lui Paul Dufresne şi Teddy Brooks, va fi jucat de d. Ion Iancovescu. Cei doi comparşi, Gosset şi Gérome, vor fi d-nii G. Chamel şi Romeo Lăzărescu, iar d. Ionel Ţăranu va ţine rolul lui Albert Cahen. Jacqueline Beauchamps va fi d-na Tantzi Cutava-Barozzi, d-ra Zoica Manoliu va susţine rolul lui Gabrielle Virteaud, iar Marietta Deculescu va juca pe Honorine Lefourvarecq. Montarea Montarea este făcută personal de d. Iancovescu, care a pregătit publicului numeroase surprize în cursul prologului, care se petrece pe scena unui music-hall. Decorurile d-lui Petrescu-Muscă vor complecta atmosfera de delicată intimitate parisiană, specifică acestei comedii, iar muzica de scenă e aranjată și condusă de d-nii Cocea și Cioranu.* Astfel prezentat, «Iluzionistul» va fi nu numai o trăsătură de unire între spectacolele de vară şi cele de iarnă, ci va fî desigur şi primul inel din lanţul succeselor, din acest an, ale Teatrului Mic. Rex. Soare Z. Soare «Sunt sătul» e titlul revistei in 2 acte şi un prolog, reprezentată Miercuri 37 August, şi care a dat ocazie Braşovenilor şi vilegiaturiştilor să admire talentul tânărului revuist locotenent St. Manolescu şi calităţile teatrale ale tinerilor diletanţi, Braşoveni şi vizitatori. Toate evenimentele însemnate din ţară şi din Braşov au fost satirizate cu mult humor şi talent în cele cinci tablouri ale revistei Succesul mare se datoreşte în bună parte admirabilei interpretări , căci d-na şi d. căp. Stainer, d-na şi d. locot. Manolescu, d-na şi d. Iconomu, d-nn Miulescu, Şăbcărescu, Şerbănescu, Zaharia, Herăscu şi L Moşcu au interpretat rolurile cu o adresă demnă de cei mai rutinaţi actori. D-şoara Martha Sc. Orăscu, conducătoarea baletului, a făurit o mică operă de artă coreografică. D. Georgescu-Ştefăneşti, direct odează, iluzia prinsese de minune. î rul de scenă, a ajutat mult cu ta- A doua zi... deziluzia! Tot ce Du-i lentul d-sale la succesul piesii, fresne i-a povestit, n’a fost decât o scamatorie: «Iluzia Fericirei». Decorurile, aranjate de d. C. Solia și desemnate de pictorul Szat Marele iluzionist a făcut pe Jac- mary, au fost reuşitei,quelina pentru o clipă numai să Printre numeroşii asistenţi, cari Vilegiatura O revistă de actualitate la Braşov au ţinut să aplaude frumoasa revistă a d-lui Ştefan Manolescu, remarcăm : Contesa şi contele Urbani, d-na şi d. colonel Magheru ,d-na şi d. Roşanu, d-na Alex. Orăscu, d-na şi d-şoara Bottea, d-na şi d. Moscu, d-na şi d. dr. Sulică, d-na şi d. Vergotty, d-na şi d. Mateescu, d-na şi d. Sofia, d-na şi d. Stanovici, d-na şi d. dr. Mironescu, d-na Georgescu-Ştefăneşti, d-na dr. Megay, d-na Dedu, d-na şi d. general Butunoiu, d-na şi d. col. Opran, d-na şi d. col. Ignătescu, d-na şi d. col. Mihăilescu, d-na Fraenk, d-na şi d. maior Teodoroiu, d-soarele Vlădescu-Olt, Ghica, Miclescu, Dedu, Magheru, Nuţescu, Fraenk, Uda von Brunkensthal, Hristescu, d-nii Eustaţiu V. şi M. Tilea Bottea, Precup, locot. Popescu, locot. Teodorescu, col. Emilian, col. Popovici, maior Tănăsescu, sublt Andrei Dan, etc. După reprezentaţie a avut loc la restaurantul «Transilvania» un banchet dat de clubul «Colţea» în onoarea întregii trupe, Bot. et Mos. Duminecă 14 Septembrie apare complet reorganizată La Teatrul Central se reprezintă opereta „Fetiţa din Tavernă“ cu d-nele Stella Bovy, Lulu Kiriac şi d-nii Kanner, Bâcleşeanu, Gheorghiu, Teodorescu-Dorel, Botez, etc. Piesa e pusă în scenă de d. Kanner. Anatole France, bolnav Celebrul scriitor ce, autorul atâtor capod’opere fia literatura franceză, se află greu bolnav. Cunoscutul romancier se găseşte pe moşia sa din apropierea oraşului Tours. Anatole France O piesă după „Eugénie Grandet“ de Balsa« La teatrul «Albert Ier» din Paris se va da în cursul viitoarei stagiuni premiera unei piese întitulată «Eugenie Grandet». Această piesă a fost extrasă, după cum se vede, din renumitul roman cu acelaș nume al lui Honnoré de Balzac. Introrntat luni Mâine seară are loc deschiderea stagiunei teatrului Mic, cu «Iluzionistul» de Sadia Guitry. Interpretarea cuprinde pe d-nele Tantzi Cutare-Barozzi, Zoica Manoliu şi Marietta Deculescu, precum şi pe d-ruii Ion Iancovescu, G. Chamel, R. Lăzărescu şi Ionel Tirana. Saloanele Teatrului Popular (fost Palais de Glace) Bulev. Eîîsabeta 25, complect renovat Loji splendide. Se închiriază anumite zile pentru baluri, nunti, soareurî, festivaluri, serate, banchete, matineuri, serbări, conferinte, etc. Information la Teatrul Popular, zilnic 4—8 p. Azi se reprezintă pentru a doua oară la Teatrul Cu trai opereta în 3 acte de Tilmar Springefeld „Fetiţa din Tavernă“ cu Stella Bovy, Lulu Kiriac, Kainer, Dorel Teodorescu, Gheorghiu şi Bâdeşanu în ro!^3fl principale. La Teatrul Comunal din Brăila s’a pus în repetiţie piesa «Casa împresurată» de Pierre Prandat», sub direcţiunea de scenă a d-hri Canat. Marcidescu. In rolurile principale: d-nele Maria Sandu Jemny Irimescu şi d.nil Const Mărculescu. Radu Popea, Marcel Enescu, I. Anastasiad, Lipcşeneanu, C. Pârvulescu şi I. Cernea. La grădina Lieblich (Jignitza) trupa din Vilna va reprezenta astă seară «Avarul», comedie în ADRA PAULA fostă la magazinul «Pomul de Aur», primind direcţiunea noului şi elegantului magazin «GALANTERIE-PALACE» din Calea Victoriei (vis-a-vis) de Palatul Regal, se află la Paris de unde va aduce ultimele modele de pălării pentru dame şi noutăţile modei parisiene în celelalte articole de specialitate acestui magazin. La teatrul Cărăbuş se reprezintă diseară câte un act din revistele «Pă ce?» şi «Subţire dulce». D-r. Stella Bovy joacă rolul principal din operete „Fetița din Tavernă“ care se reprezintă astăseară la Terebrul Caaira.