Rampa, octombrie 1928 (Anul 13, nr. 3207-3232)
1928-10-14 / nr. 3218
ANUL XIII No. mb EOAOTIA. ADMINISTRAT»A_ ATELIERELE GRAFICE ; Strada S&rindar, r TIU K F ON 801/0* ^ »ublloltato» aeno»»lona1& *xolu*lv «ooJet*»* Anonim» Rudolf Mo»«», Ost»» V»otori»l No, m s Asunolurtl» •• pflmH« m. t»»t» as»**111» 7* pubnottat» »( ia abmInt»*raH» ataruhi» * PAGINI LE) SÂMBĂTĂ* 15 OCTOMBRIE ABONAMENTELE'* * IN TARA Tp»l luni a • , ■ • * t * a I • « I LgI 300 Ogâ30 luni t so» Un an................................ , „ tooo In străinătate dublu Abonamentele se pisteeo înainte a 1 sau la îs ala flaoaratom Director SCRILT i ropo invataminile teatrale Stagiunea fericită de anul trecut a companiei «Teatrul Nostru» şi începutul de biruinţă a aceleaşi companii dramatice din toamna aceasta, îmi inspira câteva observaţii, care socotesc că pot fi pentru viitorii întreprinzători de teatru tot atâtea învăţăminte. Un regisor şi câţiva actori de talent părăsesc acum doi ani Clujul şi pornesc in pribegie spre Bucureşti. Era epoca în care Teatrul Popular se lupta greu cu falimentul, iar Puiu Iancovescu se crampona zadarnic de teatrul pe care il creiase în Bucureşti având la început preţiosul şi neîntrecutul concurs al Elvirei Popescu. D-l Sică Alexandrescu, tara a avea entusiasmul pueril şi trecător al capsiştilor, avea voinţă oltenească, credinţă în I. puterile sale şi tenacitate dârză pentru a arăta isgonitorilor săi de la Cluj că e în stare să izbândească. A bătut întâiu la poarta Popularului. Siguranţa liniştită cu cari îmi vorbi de viitoarea sa activitate teatrală mă nelinişti. Vedeam în el un sigur candidat la faliment teatral. Primele spectacole de la Popular, evident foarte bine înjghebate, nu dădură rezultatele materiale aşteptate. Scepticismul meu începea să se confirme. Dar d-l Sică Alexandrescu porni totuşi la drum. Spectacolele de vară cuceriră publicul bucureştean. «Moritz al II-lea» îi consacră directoratul iar astăzi, cu îndrăsneala unui Reinhardt, porneşte în mijlocul de Ion San-Gioregiu unei acerbe crize economice să impute publicului bucureştean cele două teatre ale sale, nerenunţând nici la cel de al treilea, al autorilor dramatici români. Cui îi datoreşte «Teatrul Nostru» reuşita întreprinderilor sale ? Mai întâiu directorului său care nu e actor cu ambiţii nerealizabile, mur e regizor cu pretenţii mondiale, nu e scriitor cu gust literar strimt şi pătimaş. Apoi acelui fin recunoscător al gustului popular care e d. Sica Alexandrescu şi care a ştiut să întremeze nervii obosiţi ai publicului cu râsul cel mai inofensiv şi mai sănătos, pe care-l provoacă acele comedii fară pretenţie, pe care cu multă chibzuiala le importează din străinătate. Deşi deseori alături de literatură repertoriul «Teatrului Nostru» e de fapt repertoriul marelui public. Şi în sfârşit «Teatrul Nostru» datorează succesul său acelei falange de actori, cari uitând cabotinajul steril şi inutil s’a pus subt comanda excelentului camarad care e d-l Sigă Alexandrescu. Am ţinut să scriu aceste rânduri de recunoaştere pentru tânăra companie dramatică «Teatrul Nostru», fiindcă într’o epocă în care atâtea avânturi generoase ratează, munca dârză și entusiastă, a clujenilor a biruit la Teatrul Măr și Alhambra. din casca sullemului Doamna e timida Multimilionarul Oscar B. c recii, r oscut e-iât prin fanta Mi ca lui a. vere. cât şi prin cea. mai ferma. stă. biciuire pe care o are faţă'de toate femeile frumoase. ' ■ De aceea, e v explicabil, pentru ce de doua săptămâni,, a. ţinui cp tot dinadinsul aii cucerească, gratiile Mariettei, ispititoarea soţie a unui cunoscut poet. Din cauza sărăciei, Marietta, în cele din urmă a cedat şi a fixat bogătaşului Oscar prunul rendezvous la ea acasă. Ea îl primi întrun robe de chambre. După tradiţionalul ceai, Marieta se retrase în odaia alăturată și reveni după câteva minute, în costumul Evei: — Iartă-mă te rog că m'am desbrăcnt în odaia cealaltă, dar eu sunt o ferice atât ele timidă, încât mi ar fi fost ruşine să mă desbrac în fața d-tde... îespărtire După un colaj de opt luni, Ionel se despărţi de Rence, scriindu-i o lunga şi, tandră scrisoare prin care îi explica _, în termeni dulcegi — că, toţi bărbaţii sunt la fel ele nestatornici şi că-i cere ertare dacă s’a îndrăgostit, şi el de o altă frmie... Tn culmea desperării, Renée îi trimise următoarea scrisoare: Bine ! Înţeleg că ne-am despărţit, dar te rog să-şi trimiţi imediat şuviţa de par pe care ţi-am dat-o!... RENEE ...La care Ionel răspunse prompt: Dragă Renee, Specifică te rog care şuviţă o vrei. Pe aceea neagră ori pe aceea din timpul când erai încă blondă ? IONEL Scuze... Scena aceasta absolut autentică s'a petrecut acum câteva idle, în Capitală, în garsoniera celebră în anumite saloane, a unui tânăr profesor universitar la Facultatea de medicină din Bucureşti. Tânărul profesor aştepta tocmai vizita metresei lui cu titre, când fu surprins de o altă vizită neaşte plută, a unui coleg. La început plictisii tânărul profesor, sfârşi prin a declara : — La urma urmii pot să-ţi spun: aştept pe metresa mea. O să ţi-o prezint. E o femeie adorabilă, ceva mai în vârstă ca mine, dar nici nu se cunoaşte. Clopoţelul sună, şi femeia intră, tipar zărind musafirul, tresări. Musafirul, la rândul lui, părea de asemeni cam tulburat. Doamna bâiguind o frază de scuze, se retrase în grabă. Atunci profesorul își întreba colegul: — Nu cumva e și metresa ta ? ■ — Nu ! ’E... Soacră-mea! Arta muta Georgel T. r. c. ,i. nimerit’o rău. Până la 24 de ani a așteptat cu însurătoarea, şi când sa însurat, ori na văzut'o bine la faţă pe viitoarea sa jumătate, ori anumite motive l’au determinat, să no vadă cert e că după patru săptămâni de menaj bietul. Georgel T ! .... era foarte trist, şi o ruga pe dulcea sa soţioară să meargă foarte des la cinema. In fiecare seară, propunea alt film, vrednic de a fi văzut. După câtva timp, tulburătoarea d-nă T. r. c... se miră de fantasii, de interes ce-l avea Georgel pentru arta mută, și-l interpela : — Bine, dragă Gică, dar de ce ma tot silești să merg Cu tine la cinema. — Dragă __ parodia Georgel pe lupul din basmul Fetiţei cu scufiţa roşie —... ca să te văd mai puţin! Definiţii Câteva definiţii ale căsniciei: Un farmacist: — O otrava fulgeratoare. Un matematician : — O ecuaţie in care, între două cifre egale, se strecoară adeseori şi o a treia, fin jurist: — Un contract. Un comerciant: — O speculaţiune care uneori reuşeşte, alteori dă faliment. Poetul : Un roman care are câteodată mai multe ediţii. Actorul:—O tragicomedie, foarte des aplaudată de public. Soldatul: — Un război care se prelungeşte uneori pe o durată de şapte sau chiar de treizeci, de ani. importante evenimente artistice la teatrele le stalin Viena Jubieul „Burgtheaterului“.— O înscenare monumentală a lui „Faust“.— Reluări interesante la Opera de Stat.Stagiunea muzicală. Cercurile artistice vieneze se pregătesc pentru un important jubileu : 40 de ani de la deschiderea noului «Burgtheater». Dat fiind locul de frunte pe care «Burgtheaterul» îl ocupa în mişcarea teatrală a Vienii guvernul austriac ţine ca acest jubileu să se serbeze în chip cât mai strălucit. Directorul faimosului teatru vienez, Franz Herterich a hotărât ca acest jubileu să se serbeze printr’o reluare a lui «Faust» de Goethe (prologul în cer şi partea întâi a tragediei) care nu s’a mai reprezentat de multă vreme la Burgtheater. însuşi Herterich va înscena capodopera lui Goethe în decoruri noui executate de pictorul Remigius Geyling. Compozitorul modern Franz Salmhofer a compus muzica de scenă. Corul de Paşti va fi executat de faimosul ansamblu coral al copiilor capellei imperiale. Pentru «Walpurgis-nacht» a fost angajată şcoala de plans de la, Hellerau-Luxemburg. ..J Distribuţia cuprinde ,pe'egi mai de seamă membri ai «Burgtheaterului». Rolul titular va fijucat de un nou angajat, Balser. In rolul lui Mefistofele va apare Raul Aslan. Margareta va fi d-na lausen. In celelalte roluri vor apare G. Reimers, Moser, Zeska, Devrient, etc. Această premieră jubiliară va avea loc Duminică 14 Octombrie. Următoarea premieră a «Burgtheaterului» va fi comedia «Convertirea căpitanului Brassbound» de B. Shaw în regia celebrului regisor Hans Brahm. După cum se afirmă lu cercuri artistice bine informate, direcţiunea Burgtheater si lui tratează actualmente un angajament senzaţional. E vorba de angajarea celebrei artiste Käthe Dorsch, fosta soţie a lui Harry Liedtke la Burgtheater. Käthe Dorsch Care este una dintre cele mai populare artiste germane urmează să creieze la Burgtheater rolul principal din piesa «Karl şi Anna» de Leonhard Frank, care urmează să se reprezinte la Burgtheater în cursul acestei stagiuni. In cazul încheierii unui angajament stabil Käthe Dorsch va mai apare la Burgtheater în rolul titular din «Rose Bernd» de G. Hauptmann și în câteva piese clasice din repertoriu. Între timp, la Opera de stat, operele din repertoriu exercită o extraordinară atracţiune asupra publicului. Până în prezent direcţiunea nu a anunţat încă nici o premieră. In schimb se anunţă reluări din vechiul repertoriu. Săptămâna aceasta s’a reluat într’o înscenare nouă opera «Crucea de aur» a compozitorului german Ignaz Brüll sub conducerea lui Schalk. In aceeaşi seară s-a reluat şi «Legenda lui Iosef», celebrul balet al lui Richard Strauss. In foyere continuă cu asiduitate repetiţiile în vederea reluării monumentalei tetralogii a «Inelului Nibelungului’ de Wagner. Repetiţiile sunt conduse de directorul Franz Schalk şi de Robert Heger, primul dirijor al Operii. Reprezentaţiile vor fi însă dirijate de Wilhelm Furtwängler, fostul director al orhestrei de la Gewandhaus din Lipsea. In prima parte a stagiunii celebrul dirijor german va conduce şi reluarea «Ifigeniei» de Gluck. Nu mai puţin senzaţională decât stagiunea teatrală se anunţă şi stagiunea concertelor. Nume ca Vasa Prihoda, George Baklanoff, Alfred Piccaver, Al. Borowski, Friedmann ilustrează repertoriul primelor săptămâni. Pentru lunile viitoare îşi afiunţa sosirea celebrităţi de valoarea unui Heifetz, Salapin şi Paderewsky. -XOX” Urbs Moser O piesă de Claude Farrére Claude Farrére a terminat de Sf-S o piesă cu titlul «lanterna magică» pe care a prezentat-o Comediei franceze. MH—Iiwn UU»1H»HI»«|I1«II|I liwgwglfjp înfiinţarea unui premiu literar în Garcia Guvernul din Angora a creiat un premiu de la o mie lire turceşti, adică 90 mii lei pentru cea mai bună lucrare căfierarii turcească. Premiul poarteiC numele „Kenia!" şi va fi acordat în fiecare an de către un jurial al Universităţii din Constantinopool în ziua de 29 octombrie când cade sărbătoarea naţională turcească. • Claude Firrerc ~xox a’d inventat pictura relativă Pictorul Alexandru Archipenko va expune la New-York, între 16 Octombrie şi 3 Noem- Ludie, o serie de lucrări ferite originale care sunt construite din reprezentări mobile al căror subiect, formă şi culoare variază după deplasări. Această expoziţie originală care se va deschide la galeria Anderson este dedicată lui Einstein, Archipenko fiind inspirat de teoria relativităţii. TOT -XOX Caseck importer Marele scriitor ceh, Karel Cápek, autorul piesei «R. U. R.», va publica în curând o carte intitulată «Convorbiri cu G. Masaryk», T. ------- XOX----——— Pierre Frondaine la București In cursul lunii Ianuarie va ţine o i....ferij.\t ă în Capitală, Iuhescu- --------------XOX—------------ . Pierre Frondaiitul scriitor francez Pierre--Jfrondaîe. O nouă lucrare dramatică a lui Pirandello Ni se comunică din Roma că Luigi Pirandello lucrează actualmente, după o pauză mai lungă la o lucrare dramatică al cărei titlu nu a fost încaz fixat de autor. Ir. cursul linei convorbiri avute cu redactorul unui cotidian român Pirandello a făcut câteva interesante declaraţii în legătură cu această piesă. Autorul a declarat că scrie actualmente ultimele scene ale piesii, al cărei plan este definitiv schiţat. Subiectul piesii e următorul: O trupă de actori întreprinde un turneu prin Italia, sub conducerea unei contese. Această contesă și-a închinat întreaga ei existență artei dramatice pentru a face cunoscută opera dramatică a unui autor decedat în floarea vârstei. Ea interpretează rolurile principale ale piesii. Publicul părăsește însă întotdeauna sala, plictisit, încă înainte de terminarea reprezentaţiei. Intr’o zi trupa joacă într’un sat din Sardinia, tocmai în ziua în care,se celebra o căsătorie. După petrecerea obicinuită, nuntaşii hotărâse să asiste la spectacol. Sosesc actori cari poartă cu ei decorurile şi contrunese în faţa spectatorilor scena pe care urmează sa se joace piesa autorului decedat. Ţăranii, cam ameţiţi de băutură nu pot distinge realitatea de ficţiune şi intervin in mod brutal în desfăşurarea actrinei. Ei cer în mod insistent ca piesa să se desfăşoare după dorinţa lor. Deoarece actorii se opun dorinţei spectatorilor, aceştia provoacă un enorm scandal dărâmând scena, rupând decorurile şi alungând pe interpreţi. . Acesta ar fi scheletul piesii, pe care însă desigur ca marele autor dramatic italian a înţeles să construiască o acţiune interesantă şi o intrigă, care va stârni senzație. Luigi Pirandello ! O senzaţională invenţie a unui sculptor francez ,Dynafonul, aparatul muzical moderna Un inventator francez, René Bertrand întreprinde actualmente un turneu prin Europa cu un ciudat aparat numit «Dynaphon» care reprezintă o nouă formă a muzicei «undelor eterice». René Bertrand care este de profesiune pictor şi sculptor a lucrat timp de 10 ani la invenţia sa pe care a prezentat-o acum un an, pentru prima dată publicului parizian la «Salle Pleyd» stârnind o enormă senzaţie. Artoratul construit de Bertrand e menit să ocupe un joc important între instrumentele muzicale moderne. El constituie totodată un triumf al electrotecmicei. Despre invenţia sa, Betrand a declarat ca este bazată pe principiul undelor provocate de curenţi electrici. Prin dozarea puterii curentului se pot obţine nuanţe extrem de fine până la jumătăţi şi sferturi de ton. Graţie unui dispozitiv se pot executa în câteva clipe sute de game în toate tonalităţile. Astfel, Dynafonul poate înlocui o orchestră întreagă. Convinşi da importanţa invenţiunei lui Bertrand, compozitori de seamă a scris lucrări anume pentru dynafon. Arthur Honegger, celebrul compozitor elveţian a scris o suită de balet, intitulată „La Rose en metal» pentru dynafon. La Paris s’a construit o sală anume pentru concerte de dynafon în care sunt plasate sute de difuzoare cari realizează efecte fantastice. In deosebi în executarea fugilor și a lucrariior contra-punctîce dynafonul produce efecte extraordinare de sonoritate. Bertrand a alcătuit un ansamblu cu care dă concerte pe patru dynafoane. Andre Latmonier, un cunoscut pianist parizian, doi viciloncelişti Maurice Lechevalier şi Henrique de Souza şi Lionel Cazaux au dobândit o măestrie uimitoare în mânuirea aparatelor, cu acompaniamentul unei pianiste Flora Thomas. . Este interesant de relevat ca dynamonul lui Bertrand a întrecut invenţia similară a profesorului rus Teremin care se pare ca e mai puţin practică decât acea a inventatorului francez. 'T.'WT'S^..1 tf g r** Arthur Honegger în pagina ÎL») Blana Primise scrisoarea la club și fără ca, măcar, să-și mai isprăvească partida de whist, pornise în goană spre casă... Cele câteva rânduri ale anonimei, îi ardeau la gând ca o reclamă luminoasă. Urmărește astăzi după masă la 6 pe nevasta ta. Vei avea multe de aflat. Inarmează-te. Onoarea ta de om e în joc. Unprieten opri un taximetru la câteva case mai departe de locuinţa lui şi dădu ordin şoferului să aştepte.... Apoi îşi privi ceasul. Era şase fără opt minute. îşi ridică gulerul paltonului, îşi îndesă gambeta pe ochi,şi prudent —ca paşi de amant — se apropie de casa lui, intră binişor în curte şi privi cu un singur ochi, închis pe jumătate, pe fereastra dormitorului soţiei sale. Lelia era înnăuntru, în faţa oglinzii. ...Se îmbrăca de Tudor Muşatescu — Aha ! «Gândi d. Silvestru. «Prin urmare se duce. Anonima nu minte. Bun. Să ne facem un plan «de luptă». Şi d. Silvestru evaluând urgent situaţia hotărî să, aibă dinainte de toate, tact. Tactul nu strică niciodată. Cu cât mai mult, cu atât mai bine, ca banul, de exemplu. Deci, nu se va grăbi să ceară socoteală soţiei sale, până nu va avea de ce să i-o ceară. Prin urmare o va urmări, va vedea pe unde se duce, la cine se duce, cum intră, cine e ăla, ce face cu el, cât stă, cutu face şi când va fi sigur că e‘înşelat, va năvăli în persoană, pentru a-şi face dreptate singur. Asupra felului în care avea să pedepsească,pe Lelia şi presupusul ei amant încornorator, d. Silvestru, rămase în dilemă. N’avea niciun fel de armă, în afară de baston și briquota. La vârsta lui nemai putând conta pe putere, se decise să ia sub palton — toporul de tăiat lemne" sau satârul din bucătărie, sau—la rigoare — cuțitul ăla lungul de tăiat pâine... O uşă care se deschise undeva scârţâind, îl constrânse să se ascundă după colţul casei. Putu astfel să constate că Matilda, — servitoarea lui — căreia îi acordase de multe ori toată atenţiunea lui de stăpân şi afecţiunea lui de om trecut de 50 de ani — ieşea din curte îndreptându-se către staţia de vehicule, din apropiere. Totodată, privind iarăş pe fereastra dormitorului, d. Silvestru, mai putu să constate că Lelia e îmbrăcată într’o excitantă toaletă verde şi îşi pune — cu gesturi graţioase — pălăria. : .. Situaţia aşadar. ■ se preciza..., Matilda se duse să aducă , o birjă sau o mașină pentru că «Doamna» era gata și nu .Voia să întârzie prea mult de la ren,dez-vous. D. Silvestru se hotărî să profite de absența servitoarei, pentru a se înarma și — cu multă băgare de seamă — fiindcă se decisese pentru satâr — intră1 în bucătărie şi înşfacând nobila armă, o ascunse cu grija la piept, sub palton.. Apoi îşi reluă postul de observaţie. Imediat sosi şi Matilda cu un automobil care opri puţin mai departe de poartă, alături de maşina cu care venise el şi câteva minute mai apoi, apăru în capul scării din faţă, silueta Leiiei. In întuneric, d. Silvestru o desluşi bine... Pălăria ei cea verde... blana de lutru, fularul Cu paşi repezi, Lelia, cobora scările de piatră, şi ascunzându-şi figura în gulerul paltonului, eşi pe poartă şi urcându-se în automobil, şopti şoferului o adresă... . Imediat, d-l Silvestru, porni în urma ei, congestionat, emoţionat fot tremurători şedea în mijlocul banchetei, privind cu încordare, spatele automobilului în care Lelia mergea spre adulter. Satârul, strâns cu afecţiune la piept, puţea o ceapă de te trăsnea... De un ceas şi mai bine de când cele 2 maşini se urmăreau, aproape toate cartierele trecură pe dinaintea ochilor injectaţi ai d-lui Silvestru. «Ce prudenţă !» gândea el. «Gât ocoleşte ea s’ajungă neobservată, la destinaţie !» In sfârşit, maşina dinainte opri. Fu un moment solemn în cuprinsul căruia d-l Silvestru trecu la un milimetru pe lângă apoplexie, Lelia coborî și intră grăbită, pe un gang îngust, tăiat într’o casă dărăpănată, cu aspect dubios. • — Doamne !... La șantan !... gândi d-l Silvestru și nemaiputându-și stăpâni revolta se repezi cu satârul în mână, ca Afibai Viteazul în lupta dela Călugăreni. Un ţipăt, răscoli liniştea uliței periferice. — Conaşule! — «Tu eşti, fă?» răcni d-l Silvestru vânăt de surprindere. «Fir-ai a Dracului să fii de stricată.... Credeam că e cocoana...» Saitari şi ziarişti ruşi decoraţi 13 Belgrad Cu prilejul prinţului congres al scriitorilor şi ziariştilor ruşi, care a avut loc zilele acestea la Belgrad, regele Alexandru a decorat pentru meritele aterite şi ziaristice 17 scriitori şi ziarişti ruşi cu ordinul Sf. Sava. Ministrul instrucţiunii publice dr. Milan Grel a predat ordinul Sf. Sara cl. I scriitorilor V. I. Nemirovici- Dancenko şi Dimitri Merejkovski ordinul Sf. Sasa cl. II scriitorilorAlexandru Kuprin, B. Zaitev, E. N. Cirikov, Zinaida Ghippius, ordinul Sf. Sava cl. III scriitorului Jablonovskî. Dintre ziarişti au fost decoraţi între alţii M. M. Moghilianskiî S. I. Varşavski şi redactorul agenţiei .,Ceps’. K. Bolgovski. -xox- xox fehine grav bolnav Celebrul actor rus Moskville, vedeta teatrului lui Stanislawsky se afla grav bolnav. Din cauza unei înțepături i e’a cangrenat un deget. Starea lui e gravă. -XOiV