Rampa, martie 1937 (Anul 20, nr. 5740-5765)
1937-03-01 / nr. 5740
■••• • • ■ msbsä^®iw; Ms ssh®®&S'Wi*^tümm -I»**« „ n Bt 6», ari al spectacolelor Capitalei Distribuţiile şi subiectele tuturor pieselor, filmelor şi spectacolelor OPEfiw Boáivá ] Pia&s *v*J.tóí Mars.tuic»aa ieiöíoa 4-11.32 wraltó 2 jum. UÁVAb&iíiA kUJSTICANA Of«ra îatr’un act da Giovani Verga, muzica de Mascagni DiSTRiiJUTiA : Turidă» Mihail Axentr Ailio Nae Dumirescu kantuzz* Kiela Basarab Lala Eugenia Rubad Aiania Lucia Virginia Miaura t)»n,*u*s're* muzicală,: Umberto Pausiette Lala soţia câruţaşului Aiiio cochetează ca Turiddu. Din gelozie Aiiio ueide pe Turiddu după un chei* in ziua de Paşti. PAIAŢE Dipexă în 2 acte. Text şi muzica de Rugiero Leoncavallo DLSKUBUŢIA : Ganie, Nicu Apostolescu Tonio P. Stefănescu-Goangă Sylvia Atex. Aig.îr Antequinui George Ştefanovici Hodda Victoria, Custescu-Duca Cánáuewe® muzicală: Umbartu Pasiune SUBiLuTUL : Is oale două. acta Leoncavallo daster ia câteva aspecte realiste ale viaţei artiştilor cari cutreaza satele din Italia. Orele 8.30 BAL MASVAT Oparda. 4 acte şi 5 tablouri de Verdi Distribuţia: Petru Cereai, îl al lui Petraţcu, Ifi recăpăta tronul Munteniei, mulţumită sprijinului dat de Regele tienric al Franţei, varul sau. Din exil, Petru Vodă se reîntoarce ce mai mulţi prieteni, artişti de seama. Gândurile de reforme ale lui Cercel se lovesc Insa de îndărătnicia bourilor, cari nu pot primi schimbări prea brusca. Birurile puse de Cercel pentru a se putea întări oştirea şi a ridica monumente de arta, îi îndepărtează sprijinul boerimii, lovită în special de aceste dări. înfrânt, Cercel părăseşte de tinâ voie tronul, plecând in exil, cu aceiaşi prieteni. ' •«** .IV» «MlWNMayMM i TEATRUL 5IL independenţii teietoB i-9h.4b Orele 3 şi 9 seara DE ZIP A NEVE&Tl-MI Comedie In 3 acte (15 tablouri) de J. von Vassary Traducere de d. Cristidor Etterler Alfred Lobert Riccard Alienato Samuel Tom Sylvane Servitorul Aureliei Amelia Ulrica Oscar Judecătorul Dinu Bădescu Jean Atanasia Rudolf Steiner N. Secăreanu Ion Manolescu Ilie Aurian Aca de Barbu Tana Nanesau Nya Bădescu Dr. Grigorescu Tony BuLandra Dina Cocea Petru Nove Tantii Cocea Marcel Enescu Maria Sandu Ion Tatiana Francesca Cristian Sasa Stoianovici 1. Constaminisseu Elvira Petreanu Ion Mantasmuid V. Vlascu P. Mazilu Ft. Paula Cr Eiterte guzzi ignotescu V. Romano I. Biriceanu Rente Prestana Cecilia Petrescu Conducerea muzicală: Egizzio Massini Acţiunea se petrece la Boston. Ricardo, guvernatorul oraşului, s’a îndrăgostit de Amelia, soţia prietenului său Renato. O vrăjitoare prevesteşte că va fi ucis de cel mai bun prieten al său. Renato află de legătura sofiei sale cu Ricardo și la un bal mascat îl ucide pe acesta cu un pumnal. TEATRUL gaAJÎONAL t'iuja teatrulm Telefon 39*39 Orele 2 juni. CASA I1ERVEY Biesa în 4 acte (15 tablouri) de C. R. Avery DISTRIBUȚIA .* Michael Hervey Sir Jasper Lord Ci'elgbton Felix Gotten Hone tione, fiul Tom Bults Evans Faunco Gordon Robert Holden Charles Gregory Jen its ön sergent Qvraon (la 11 ani) May Harvey Soph!» Gerould Lady Nanoy G. Vraca N. Soreanu C. Dutulescu M. Gingulescu O. Brddescu G. Mărutzoi F. scărlătescu M. E. Balcban N. Branconiti G. Demetru AT. Atanasiu I. Anastasiad I. Horatiu N. Dimitriu I. Rădulescu C. Cristescu Mya Coca Nora Peyow Elvira Godeanu Lilly Popovici Doris Ana Madeleine Andronescu Doamna Landis Marietta Sadova D-na Tibett Kitty Gheorghiu Nelson Tantzl Economu D-na Tweeny Victoria Corciov Miss Kent Valy Miclescu Orele 8.38 SEMENARA DIN TRECUT Comedia istorică în 4 acte, în versuri, de d. Mircea Dem. Rădulescu Distribuţia : Petru corect SMVarmi Mirişte Vornicul Rugină Vistierul Dan Postelnicul Stamate Al. Critico d-1 G. Ciprian d-1 V. Lăzărescu d-1 H. Poliza d-1 V. Creţoiu Mariafor du ruty Strasser ■ d-na Strasser Hermann n-na Hermann Dr Krammer Galwitz Martha Otto Gustav Lulu vânzătorul de ţigări Femeia de la toaletă Huger D-na Hibper Oberchelnerul Chelnerul la doamnă ll-a doamnă Direcţia de scenă d. Tony Bulandra Doctorul Alfred Lombek este totdeauna foarte ocupat muncind până târziu seara la spital, unde ţine şi locul de director al Institutului. El se vede frustat de acest, locui pe care l-a deţinut provizoriu timp de trei ani , prin numirea unei rude a unui ministru. Obosit de muncă şi a mărit pentru nedreptatea ce i s’a făcut, el vine acasă să se odihnească. A uitat insă că este ziua de naştere a nevestei sale Aceasta este în plină petrecere. Casea plină de musafiri, cari beau, cânta şi flirtează. Pianistul sorda face curte de aproape, soţiei doctorului. Ii trimite flori şampanie... Soţul refuză să ia parte la petrecere, ceva mai mult, refuză ■ft, plece cu toată banda de cheflii la Moulin-Rouge. Ceartă, supărare. Nevasta pleacă singură să-şi regătească prietenii la Moulin-Rouge. Soţul mustrat de conştiinţă că nu şi-a amintit că este ziua nevesti-si, se hotărăşte in cele din urmă să se ducă şi el acolo. Urmează scene, scandal. In terveasă, la 4 Jumătate dimineaţa, găseşte pe nevasta-sa în tovărăşia pia samjQts«o tnţ ct.hrojit uţ ‘ţnimsto că explicaţiunea Ruptura este aproape gata, dar sfaturile şi pildele tine perechi de bătrâni vecini sfârşew "in a potoli lucrurile ei a le ta dm i» spre o împăcare Ca un reflex a celor ce se petrec ti «Ioane, la bucătărie, fata din ca? •ie ceartă cu bărbatu-său, a cărui stozie este îndreptăţită -- căci ea introduce pe amantul ei in timpul noptei, in casa stăpânilor săi. De ** .candal al cărui paralelism cu cel cetrecute intre stăpâni, servesc d* tecţie pentru nevasta care era şi ** destul de vinovată. TEATRUL CIOMOEDIA Fac. Majestic Director : Sica Alexandrescu Telefon 437.29 Paharnicul Gheorghiţă d-1 N. Atanasiu Cheistul BoloboG Spătarul Preda Spătarul Negru Dobromir Medelnicerul Ud re® Logofătul Strop, Gîucenul Vintilă Căpitanul Radu Benedetto Giuli Francesco Pugiella Cavalerul #Abadian Barthier Strapam la Einzig Conform GinvnM Cézare FI. Scărlătescu 4-1 I. Anastasiad d-1 C. Niculescu d-1 I. Ulmeni d-1 G. Popa Mija d-1 D. Ene d-1 I. Rădulescu d-1 C. Cristescu 4-1 M. E. Balaban d-1 S. Atanasiu 4-1 A. Vitea d-1 G. Mărutză d-1 A. Mai vis d-1 N. Motoc d-1 I. Horațiu d-1 C. Economii d-1 N. Perearm d-1 D. Amigdali Orele 6 IBSENTU EiIOTI VATE marcdu- *n 3 acte ibe tablourij Versiunea românească de Tudor Muşatescu şi Sica Alexandrescu Const. Lungeanu. C. Hociung îi. Kan Ludwig Wilhelm Jaeger Dwrcdolean Slujitor domnesc d-1 E. Stoiceanu Doamna Maria d-na Valy Miclescu Jutânta Murga d-ra Aglae Metaxa Jupâniţa Sima d-ra Mimmy Botta Jupâniţa Arghira d-ra Mimi Enăceanu Jupiniţa Muta d-ra M. Demetriade d-ra Tilda Radovici d-ra Eug. Popovici d-ra Sp. Voinescu d-na Mary Soleil Swpenita Păuna Juanita Călina Jtjp. smarand® Dona Bianca Dtrieţia d« seeaä d-1 I. Sah,igliiaa Doamna Jaeger Suzi I ranzi Hofmann Oskar Ludwig Iona Emanusl Müllar Wagner An« Widbahn Francisca Wurm lolanda Schwalbe ans Olbrich • orele 2,30 şi 9 seara cua „tr Comedie în trei act de Pierre Chalne Versiunea românească: Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu Distribuţia Germain M. Bruno Elise Fifl Harand, Josephine Sylvia Dumitrescu D-na Dupont-Villiers Sylvia Fulda Claire Beate Fredanov Dupont-Villiers G. Timică Martin V. Ronea Baroana du Vernay Nelly Sterian Maurice du Vemnay Emil Botta Şeful I. Pătraşcu Un om I. Brddescu Leonard Tomazoglu Comisarul Vasile Lăzărescu Bordier Geo Maican Bernard Decebal Florescu Edmond Titus Laptes Regia : Sică Alexandrescu Intre timp, la Haway s’a organizat o mişcare de revoltă pentru reîntronarea dinastiei. Kanako Hiro vine in Europa Si o convinge pe Laya să părăsească Nisa. Ei trebuie să ajungă însă în Haway fără ca politia americană să prindă de veste. Ei apelează la ajutorul lui Jim Boy, care îi sfătueşte ca prinţesa să treacă drept steaua de cinema Susanne Provence. Bineînţeles că aceasta va da naştere la o serie de încurcături şi aventuri, până cănd eroii ajung in Hawai, unde asistăm la o grandioasă serbare. Căpitanul Sione, care a călătorit cu prinţesa Laya, fără a-i cunoaşte adevărata personalitate, — s’a amorezat de ea, — dar află cine este, abia cănd hawayenii se revoltă. In aclamaţiile poporului, Laya păşeşte in palat. padepM didactic*, viaţa soolamlii îşi cure nin.il» «î »atisfacţii pitoreşti, suime şi nevinovate. Dar acestei evadări puerile din disciplina unui plogiant, tuurile tuturor generaţiilor cu matricola pe praţ, raportat* la realitate se nuciesc mutat şi intranaigeni „absente aemotivats”. O „absenţă aemotivată'' In căsnicie de exemplu, e mult mai importantă decât la şcoală şi In ele, in aceaste „absenţe” lipsite in fond de gravitate, îşi găsesc origina de foarte multe ori, contacte serioase can pot duce la soluţii definitive din care divorţul este cea mai obişnuită. In căsnicia soţilor Cari şi (duzi Ludwig, lucrurile nu vor ajunge insă până aici. Distinsul profesor însurat cu o şcolăriţă, va înţelege că „absenţele neimotivate” ale soţiei sale, suplinesc in mod firesc pe cele pe care ea n a avut vremea sa le iaca la şcoală. Îşi va da seama că măritată prea de timpuriu, intrată de pe băncile şcoaiei in viaţa complicata şi banala a oamenilor mari, plictisită şi dezorientata intre convenienţe şi obligaţii, soţia sa a avut toată dreptatea să se înscrie din nou la şcoală, in clasa Ii-a, pe care n’a avut timpul s’o isprăvească. Sovietele, propaganda comunistă, au pătruns peste tot. Atmosfera e Încărcată de spirit revoluţionar. Greve, agitaţii muncitoreşti, frământări. Un industriaş bogat, Dupont-Villiers, care este poate din întâmplare, deputat socialist, ajunge să fie închis în pivniţa castelului său împreunăcu toată familia şi toţi servitorii de o ceată de oameni cari i-au năvălit încasă cu revolverele în mână. Comuniştii au luat puterea... Dupont-Villiers şi toţi ai lui sunt convinşi că a doua zi vor fi judecaţi, şi cu siguranţă, vor fi deposedaţi de toate bunurile. In această noapte a „revoluţiei”, în această promiscuitate dramatică, toate convenţiunile sociale, toate prejudecăţile de castă, sunt şterse. Servitorii devin familiari şi fanfaroni, instinctele se deslănţuie, valorile se răstoarnă. Toate însă numai până a doua zi. Pentru că a doua zi... Dar, veţi vedea TEATRUL VESEL Palatul Eforie»« Director : Sică Alelxandrescu Telefon 4.S7.US» Orele 3.15 şi 9.15 seara scurtcircuit Comedie în 3 acte de d-l Gh. Costăchescu Distribuţia : Manole Braşcu R. Bulfinsky Rodica Niculescu Marietta Deculescu Iancu Manoliu Al. Ghiberlion Febronia Braşciu Aura Fotino Sevasta Manoliu Maria Wauvrina Turei Cicerone Braşcu Geo Marcan Mircea Axente Veta Veronica Vasiliu-Etterle Regia , d-1 Ion Sahighian D-na şi d-1 profesor secundar Manole Braşcu, îşi dau seama cu mâhnire că fiul lor Cicerone, de 17 ani, e oarecum înstrăinat de ei. In căutarea unui mijloc de apropiere sufletească, le vine în ajutor apariţia primăvăratecă a Rodicăi, o fată fermecătoare, de o naivă şi savuroasă inconştienţă. In casa în care singurii prieteni sunt Sevasta şi Iancu Manoliu, profesor pensionar, — cu fiul lor Turei, student la drept, — apariţia fetii produce un „scurt-circuit”. Rodica fiind însăşi viaţa, pe Rodica o iubeşte toată lumea. Chestiunea delicată intervine numai pe linia sentimentelor tatălui in concurenţă cu sentimentul copilului său. Rodica trece biruitoare prin toate cotiturile acţiunii piesii, iar desnodământul plasează firesc, pe fiecare la locul lui, după ce a produs minunea apropierii definitive, atât de căutată, intre Cicerone si tatăl lui. Toată această bucurie este de scurtă durată, căci revolta este innăbușită, — totul sfărșindu-se taifun mod cu totul surprinzător. TEATRUL ALHAMBRA. EXCELSIOR Strada Sf. Dumitru 2 Telefon 4-12.86 Directorii N. conaisqiunestu şi N. Votdolitou Orele 3 şi 9 seara 101 ALHAMBRA. MELODY Revistă în 50 de tablouri de N. Constantinescu şi N. Vlădoianu DISTRIBUŢIA : Silly Vasiliu , Blondina, Inspiraţia, Miss Mott, Puişor, Pacienta. Lulu Nicolau: M-me Aihambrescu. Lisette Ferea: Automobilista, îndrăgostita. O fată cu un secret Firamica Popescu : Mimy, Ginette. Florica Dermion : Muţi, Nanette. Margareta Maran: Olandeza, Djamileh. Dansatoarea. Marga şi Vidona Rădulescu: Două fete mici. Mya Boxdn : Primadona, Decepţionata. Agnia Dogoslava : Maşa, fania. Ileana Simon : Acrobata, Puck, Pisicuţa. G. Giongi : Autobiograful, Biciclistul, Goldeanu. Marc Antoniu Beşleagă Titi Botez: Băutorul, Compozitorul. Dan Demetrescu: Comănescu, Lucianărică. Al. Giovani : Apolo, Feştilă. N. Antoniu : Negusul, Dentistul. H. Nicolaide: Socrate Kostamakis. şi Magda Măgureanu, Doriţi Popo viei, H. Gamberto, Gaby Antoniu, Mimi Deleanu, Annie Lazăr, Costei Berty, C. Dodu, C. Nădejde, Puiu Mtrea Oleg Dannwski, C. Morawski, Gim ei Teddy, G. laworski. Conducerea muzicală Ion Vasilescu Coregrafie: S. Siomin. Regia: N. Constantinescu. TEATRUL PODERFS Strada Sărindar 14 Telefon 467.77 Orele 3 şi 9 seara IE ACERE A KUBINSKI Comedie în 3 acte de Fodor László DISTRIBUŢIA Gustav Wiesinger I. Iancovescu Pres.s băncii Mitropa Ionel Ţdranu Directorul general Romeo Lăzărescu Nicolics Hollman Baronul Felix Fabry Papp, şef de secţie Rudolf Fritsch M. Iohan, servitor Un domn In vârstă Herta Franzi O funcţionară Ion Pella G. Florescu G. Atanasiu I. Bruno Constantinescu G. Şerbănescu I. Theodoru Cella Marion Getta Antonescu Tina Banciu Povestea de isbândă a unui oarecare Wiessinger, care pătrunde dupăl ani trăiţi in trândăvi*, Intro banefi vada Kafml «Minai» 9* vieţii* emii*r Prinţesa Lays Kulila Mrs. Harissoa Roko Bessie Kaima Lulu Soţia O călătoare Marusia Jim Boy Mrs. Harisson Bufn Boby Lio-Taro Robert Căpitanul Stone Jonny Jacques Kanako Hillo Stanislow Mr. Johnson Distracţie carnaval ă* *1« taTaohiţilor funcţionari. S»er*tarul Fritsch, * singura cunoştinţa Întâlnită in bancă, Alături, privirea duioasă a fetei preşedintelui, Herta. Singura care aprobă şi stărue pentru desăvârşirea viziune! lui Wiesinger. Venind în conflict cu toţi, deseori cu tatăl său, bătrân fără voinţă, care aprobă sugestiile fetei pe care o adoră. Din dragostea între aventurierul vizionar şi fata drăgăstoasă, „Afacerea Kubinsky”... O fabrica măreaţă, undeva la Fiorisdorf... ./■'WiJA* TEATRUL legii culturale — Telefon 33.72.93 — RuL Sefului Măgureanu 4 Orele 3 şi 9 seara CADAVRUL VIU Dramă în 3 tablouri de Lew Tolstoi DISTRIBUŢIA : Fedla Protasov Elisabeth Sasa Ana Pavlovna Victor Carenin Prințul Abrescov Masa Ivan Macarovici Nastasia Ivanovna Ivan Corotcov Artemiev Afremov Stasuy Judecătorul Pietuşcov Petrușin an avocat tănăr Vosnesenschi Duniasa Chelnerul an Haan Ion Manolescu Anca Balaban Suzeta lupceanu Virginia Stoicescu Ilie Cernea Ion Focşeneanu Eugenia Zaharia Const. Neacşu Neîl* Mircescu Gheorghe Damian Gheorghe Franga Ion Tomescu Alsin Jelea Cezar Theodoru Nicolae Fagadaru Dimitrie Mugur Titus Vedea Const. Simcu Sanda Vasilescu Al. Ilea Gh. Florea Un grefier, un gardian, un aprod, martori, spectatori, cerşetori, pungaşi, soldaţi, ţigani, ţigănci. Corul ţiganilor. Muzică populară originală. Direcţia de scenă: Ion Sahighian Decorurile: Traian Cornescu Fedia Protasov, cadavru viu, este omul intrat pe calea minciunii sociale ce se deşteaptă şi vrea să lupte dar este prea slab, pentru a reforma lumea, se poate însă transforma pe el însuşi şi In cădere pe scare socială devine cu fiecare pas mai bun, mai natural, mai puternic. Când atinge treapta cea mai de jos, când ajunge ln faţa judecătorului de instrucţie, ce personifica societatea, brutală, agresiva, oarbă, întrebarea este: care este un cadavru încă viu. CINEMA CAPITOL*UINE!IAA ROXYa MISIUNEA BRIGĂZII 11 cu Tirol Flynn şi Olivia de Haviland ■ Suntem Sn India. Guvernul englez a hotărît sa anuleze subvenţia pe care o acorda lui Surat Kahn, unul din şefii de triburi indiene la frontiera către Tibet. Știrea i-o aduce colonelul Campbell, întovărășit de căpitanul Geoffrey Vickers, logodnicul fiicei sale, Elsa. Surat Khan deși neplăcut impresionat, organizează o vânătoare de tigri, în cursul cărei căpitanul Vickers il salvează viata. întorși la Calcutta, Geoffrey iol revede logodnica. Elsa nu are timpul să-i spuie că s'a îndrăgostit de Perry Vickers, fratele lui Geoffrey e avansat maior și trimis la Chukoti, unde se află Si colonelul Campbell cu Elsa. Surat Khan, a răsculat triburile dela frontieră, atacă Chukoti. Garnizoana este masacrată. Numai Vickers izbuteşte să scape, împreună cu Elsa, Surat Khan cruţăndu-le viaţa drept recunoştinţă. Cănd Anglia hotărăşte să ia partea Turciei contra Rusiei ln războiul din Crimeea, Brigada este trimisă acolo, căci Surat Khan este aliat cu Ruşii şi apără Sebastopol Intre timp, Geoffrey, a aflat că Bisa îl iubeşte pe Perry. Nu mai are pentru ce trăi. De aceia, întro zi, cănd marele cartier retrage Brigada ii, el falsifică ordinul şi, in fruntea soldaţilor săi, şarjează artileria rusă. Nici unul din cei 600 de viteji nu scapă... dar, în urma eroicei şarje, Sebastopolul cade. Elsa şi Perry se vor căsători Geoffrey va trăi, veşnic in amintirea omenirii. CONER3A SCALAs INTIMITATE CONJUGALA cu Myrna Loy, Warner Baxter ian Jiunter ' ® Mary și Jock pleacă în voiaj de nuntă la Paris. La întoarcerea lor el e absorbit de treburi, ea vrea să petreacă. Jock refuză o invitaţie Şi atunci Mary se duce singură. Divorţul e inevitabil. Totuşi tinerii se împacă In anii următori Jock se îmbogăţeşte. Mary este în culmea fericirii. Urmează faimosul crah din Wall Street Şi Jock îşi pierde toată averea. Jock şi Mary se mută la periferia capitalei. E Crăciun... Avocatul Hallan este în casa bunului său prieten singur cu Mary. Joshim vine. A fost concediat şi de necaz se duce prin diverse cârciumi, spre a-şi îneca amărăciunea. Hallan mărturiseşte Maryei că o iubeşte. Jock beat, a fost grav rănit. E transportat la spital. Mary o îngrijeşte cu devotament. Dar când e teafăr, Ii spune că vrea să divorţeze. Hallan în biroul său, pentru a îndeplini formalităţile de divorţ, constată că cei doi se iubesc. Ii convinge să renunţe la divorţ. Au trăit zece ani împreună Şi vor continua mai departe până la capăt. Jack şi Mary pleacă împăcaţi din biroul avocatului. CINEMA ARO, VINOVATUL cu Pierre Biancliar, Signorét, Margueriitte Moreno, Madeleine Ozeray ■ Copilăria lui Jerome Lescuyer se scurge tristă, alături de tatăl său, un magistrat sever şi morocănos. Jérome va pleca la Paris să-și ia doctoratul în drept, cu toate că are vocațiuna pentru literatură și muzică. La Paris, Jérome duce o viață studioasă. Jérome întâlnește pe o tânără vânzătoare, Thérése, de care se îndrăgostește. Idila lor a curmată de izbucnirea răsboiului. Jérome pleacă pe front și Thérése rămâne la Paris să dea naștere unui copil. Jérome scrie Thérései din ce în ce mai rar și curând, veștile încetează. După un an, vărul Thérései o cere in căsătorie. Thérése se duce la bătrânul Lescuyer, pe care nădăjduește să-l înduplece. Bătrânul e dârz.in timul armistițiului, el spune fiului său, înapoiat de pe front, că Thérése s’a măritat. Nimic nu-1 mai împiedică pe Jérome să ia de nevastă pe Marie-Louise. Thérése nu e fericită în căsnicie. Soțul ei se poartă urât cu copilul ei. Thérése cade bolnavă la pat și moare. Micul Jérome neputând să îndure certurile tatălui său vitreg, fuge deacasă. E arestat pentru vagabondaj și închis într’o casă de corecție, de unde scapă abia la vârsta de 17 ani. Lipsit de mijloace, Jérome se duce împreuna cu prietenul său Anatole, la un bătrân cămătar ca să amaneteze un ceasornic de aur. Crezând că ceasornicul a fost furat, se iscă o bătbaie în timpul căreia Anatole ucide de cămătar. Jérome e arestat Dosarul lui Jérome Gorgeat cade în mâinile lui Jérome Lescuyer, ajuns procuror-general. Pentru Lescuyer nu mai încape nici o îndoială că acuzatul este fiul său. Jérome Lescuyer într’o pledoarie minunată cere ca toată răspunderea să cadă asupra tai, căci şi-a părăsit copilul. Lescuyer obţine achitarea. ÎIMEMA CARLTOWs PATIMA cu Franchot Tone şi Bette Davis « Joyce Heats, o artistă celebră pe vremuri, a decăzut din cauza beţiei Un tânăr arhitect Don Bellows, o întâlneşte într’o noapte într’o cârciumă şi, de milă o ia cu el la o vilă la ţară. Aci, întro săptămână, Joyce se restabileşte. Bellows fusese, odată, îndrăgostit de ea. Vechea iubire renaşte. Joyce se îndrăgosteşte şi ea de Bellows. Când Bellows îşi dă seama de aceasta, se reîntoarce la New-York şi rupe logodna cu Gali, o fată din Înalta societate. Dar Joyce e măritată. Nu-şi iubeşte bărbatul, dar acesta nu vrea să divorţeze. Disperată, pleacă într-o maşină, alături de soţul ei. Pe drum, cu 100 pe oră îndreaptă maşina înspre un copac. Este rănită şi soţul ei va rămâne invalid. Bellows, căruia Joyce nu-i spusese nimic, despre prima ei căsătorie, este profund decepţionat, şi îi spune că nu o mai iubeşte. Joyce se resemnează, îşi va îngriji tot restul vieţii soţul, iar Bellows se va căsători cu Gail, care-l iartă. CINEMA SA¥0¥ 30.PALACE CINCI. COPII DEODATA Cele cinci gemene din Canada Doctorul Luke medic de plasă într’o localitate din Canada asistat de infirmiera Katherine Kennedy, luptă împotriva lipsei de medicamente. In locuit, pe motiv că n’are autorizaţie de a practicameseria din cauza unei taxe pe care n’a plătit-o, dr. Luke se decide să plece din localitate. In clipa când vrea să se urce pe vapor, un tată îl imploră; soţia lui este pe cale să nască. însoţit de poliţist, Dr. Luke se duce la locuinţa tatălui disperat. In timp ce poliţistul bea, mericul dă îngrijiri femeie! Cinci copii deodată !... Vestea se răspânduieşte ca iuţeala Talgerului. Somităţile medicale vin să vadă acest caz unic. Cinci gemeni şi totuşi în perfectă sănătate! Copii trebuie îngrijiţi şi feriţi de boală... Cazul celor cinci gemeni a făcut între timp ocolul lumii. însuşi Regele Angliei se interesează de întâmplarea minunată şi,cel a cinci fetiţe derîa, pupilei« Regelui. Vor avea un sanatoriu, îngrijiri speciale şi doctorul Luke va deveni o celebritate mondială. Nimeni nu-i mai întreabă dacă Vfe.- i’tg‘*3^.- itgfcSB» LSNEMA TRIANON« PARADIMUL FEMEILOR cu nomanşe luiKy, Georg Alexander’, Leo Kneszak şi loan Petroviei. Magazinul „La Paradisul Femeilor” are* un nou conducător pe Gary Filed, un tânăr drăguţ. El a moştenit acest magazin, a un aviator celebru şi priceperea sa în conducerea maga,zinului lasă foarte mult de dorit. Nu trece mult şi afacerea e pe pragul falimentului. Manechinele din magazin, fete drăguţa s’au îndrăgostit de Filed. Cu avutul lor vor să scape afacerea dela ruină. Dar economiile lor nu ajunge. Mai lipseşte o sumă destul de frumoasă. Secretara o trimită pa Eva, cenuşăreasa magazinului la directorul Muhondorfer care ii face curte de mult. Eva care s’a îndrăgostit şi dânsa, se hotărăşte să se ducă. Muhondorfer pentrucă ţine la Eva îi dă numai decât banii. In acest timp prietena lui Mundorfer, cântăreaţa Ingrid Horn află CLQ vizita aceasta şi crede că prietenul ei o înşeală. Şi Fried începu . s’o iubească pe Eva. Când află despre escapada Evei, e foarte mânat. Când ea îi aduce fericită banii, nu-1 primeşte. El izbutise să ducă la bun sfârşit o invenţie extraordinară şi cu banii rezultaţi salvează situaţia de faliment. Neînţelegerile se sfârşesc. Muhtendorfer rămâne cu Ingrid, iar Eva a câştigat inima şefului ei. ARPAs ACUZATA cu Dolores del Rio şi Douglas Fairbanks Jr. . In faţa lui Morel, directorul unui teatru şi a Yvettei, steaua trupei, Tony şi Gaby execută un dans. Morel angajează numaidecât pe cei doi. Yvette ameninţă că nu va apare pe scenă dacă Gaby şi Tony vor dansa. Morel îl roagă pe Tony să se ducă la Yvette şi să-i ceară iertare. Yvette nu e acasă. Tony o aşteaptă. După un timp, însă, Tony se răsgândeşte şi pleacă acasă. Sosește și Gaby. Dar curând după aceia sosesc doi comisari, cari o arestează pe Gaby, învinuită că a ucis pe Yvette. Proces. Misteriosul necunoscut este găsit. Datorită spuselor lui Bogêt, avocatul Gaby-ei, reconstituie crima în așa fel, încât unul din martori, așa fel, încât unul din martori, încolţit recunoaşte că a ucis. Gaby şi Tony sunt din nou împreună, iar nenorocitul, asupra căreia căzuse bănuiala şi care nu este altul decât soţul Yvettei, un fost puşcăriaş, este pus în libertate. SUFLETE 8BUCIUMATE cu Shirley Temple, Merna Kennedy, Theodor v. Eitz ai Lynn e o mică vânzătoare la o parfumeria, Travers, reuşi să o facă să vină la New-York, pentru o slujbă. La New-York Lynn făcu cunoştinţa unui oarecare Shelton, un om cumsecade dar gândul ei era la Travers li întâlneşte şi el îi propune să intre ( iar in slujb),fiul. Duce o viaţă imbold-.gală şi începu să-l iubească. . Dar într’o seară Travers dă o lovitură Şi o lasă pe Lynn în voia soarei. Acum şi-a dat ia seama că Travers e un excroc. Norocul face ca într’o seară Lynn, să-l întâlnească pe Shelton. Acesta caută o guvernantă pentru micuţa sa fetiţă în vârstă de 4 ani și Lynn acceptă. Sofia lui Shelton îl părăsise de mult. Propune lui Lynn ca aceasta să-i devie soție. Dar iată că apare din nou Travers amenințând-o. O invită la o cârciumă. Ea se duce hotărâtă să-l ucidă. Nu va accepta ca să distrugă fericirea ei și a Gloriei. Poliția, face cercetări. Lynn este acuzată. Descinderi în apartamentul Lynnei, inspetorul o cunoaşte® de pe timpul când era cu Travers. Se dovedeşte că glontele nu era de calibrul revolverului Lynnei, ci el a fost ucis de o bandă de gansteri, adversă. Lynn este fericită, micuţa Gloria o iubeşte ca pe adevărata ei mamă. « INFORMATORUL SECRET cu câinele poliţist Tarzan » In cancelaria şefului de poliţie newyorkeze câinele Tarzan, urmează să fie decorat. Stăpânul său povesteşte: Mă duceam să încasez bonuri în valoare de 200.000 dolari; eram ca şieful Băncei Naţionale. In aceiaşi zi fac cunoştiinţa unui domn Doran, care lui Tarzan nu-i plăcea deloc să te fereşti de oameni cărora câinii nu le sunt dragi. Peste noapte sunt vizitat de hoţi şi mi se fură întreaga valoare. Dar Tarzan se ia după ei In momentul când urma să fiu arestat, apare Tarzan, iff tJttg. N-A) Sylvia buiau Lény Cater Nora Placentini V. Ronea Tina Radu Niculescu Cadet lutes Cazaban Aura Fottin Beate Fredanov Ciody Berthola Alex Finnrets Veronica- Vasiliu Etterre camna grasă Sanda Vasiteseu Doamna slabă Nina Arbore Fata dela croitoreasă A. C-tinescu In dimineţile cu „materii” grele, la şcoală, — sub teroarea ceasului deşteptator — cine n’a preferat „teoriei atomilor” lenea dulce a patului deacasă, verbelor neregulate din ora de latină, o plimbare pe dealurile din jurul oraşului, iar declinărilor din ora de germană, o ţigară fumată pe o bancă pustie, in grădina publică scăldată in soarele crud al dimineţilor de primăvară nouă? Dincolo de programe analitice, de cataloage, de #@rturi MrtaUfti şi ie TEATRUL CĂRĂBUŞ TEATRUL EFORIA (VOX) Director C. Tănase B-dul Elisabeta Telefon 355.03 Orele 3 şi 9 seara ELOAREA DIN El AWAY Operetă în 2 acte şi 20 tablouri de Srimwan şi Beda. Muzica de Paul Abraham Versiunea româneasca da N. Kiriţeanu Olga solomoneanu Liană Mihailescu Renie Annie Nutzi Pantazi Elena Burmaz Vivttte Popescu Itza Pusky Margareta Gheorghnu Tantza Dinescu Sura Alexandru C. Tănase Al. Giugariu N. Roman Fradi Donald I. Puteau I. Dinescu M. Dalaban G. Trestian Id. Petculescu Călin Botez Stein Popescu I. Ştefanovici d-nii Boris Filipov, V. Florescu Boris Kmiaseff de la Opera Comică din Paris Coregrafia de Bob Gray Maestru de orchestră G. Dendrino Direcţia de scena : N. Kiritescu Prinţesa hawayana Laya, izgonită de americani atunci cănd Haway-ul a trecut sub suveranitatea Americei, se află refugiată la Nisa. Aci, ta Pty» carnaval, deliciul vizitatorilor ii face Jim Boy, care o cunoaşte pe printesa Laya. •*8«â«WM©SWS**WíaMí»!3*319SI^^ G 8 MEM A VOKSOI