Rampa, martie 1937 (Anul 20, nr. 5740-5765)

1937-03-01 / nr. 5740

■••• • • ■ msbsä^®iw; Ms ssh®®&S'Wi*^tümm -I­»**« „ n Bt 6», ari al spectacolelor Capitalei Distribuţiile şi subiectele tuturor pieselor, filmelor şi spectacolelor OPEfiw Boáivá ] Pia&s *v*J.tóí Mars.tuic»aa ieiöíoa 4-11.32 wraltó 2 jum. UÁVAb&iíiA kUJSTICANA Of«ra îatr’un act da Giovani Verga, muzica de Mascagni DiSTRiiJU­TiA : Turidă» Mihail Axentr Ailio Nae Dumirescu kantuzz* Kiela Basarab Lala Eugenia Rubad Aiania Lucia Virginia Miaura t)»n,*u*s're* muzicală,: Umberto Pau­siette Lala soţia câruţaşului Aiiio coche­tează ca Turiddu. Din gelozie Aiiio ueide pe Turiddu după un chei* in ziua de Paşti. PAIAŢE Dipexă în 2 acte. Text şi muzica de Rugiero Leoncavallo DLSK­UBUŢIA : Ganie, Nicu Apostolescu Tonio P. Stefănescu-Goangă Sylvia Atex. Aig.îr Antequinui George Ştefanovici Hodda Victoria, Custescu-Duca Cánáuewe® muzicală: Umbartu Pa­siune SUBiLuTUL : Is oale două. acta Leoncavallo das­ter ia câteva aspecte realiste ale viaţei artiştilor cari cutreaza satele din Italia. Orele 8.30 BAL MASVAT Op­ard­­a. 4 acte şi 5 tablouri de Verdi Distribuţia: Petru Cereai, îl al lui Petraţcu, Ifi recăpăta tronul Munteniei, mulţumi­tă sprijinului dat de Regele tienric al Franţei, varul sau. Din exil, Petru Vodă se reîntoarce ce mai mulţi prieteni, artişti de sea­ma. Gândurile de reforme ale lui Cer­cel se lovesc Insa de îndărătnicia bourilor, cari nu pot primi schimbări prea brusca. Birurile puse de Cercel pentru a se putea întări oştirea şi a ridica monumente de arta, îi înde­părtează sprijinul boerimii, lovită în special de aceste dări. înfrânt, Cercel părăseşte de tinâ voie tronul, plecând in exil, cu ace­iaşi prieteni. ' •«** .IV» «MlWNMayMM i TEATRUL 5­I­L independenţii teietoB i-9h.4b Orele 3 şi 9 seara DE ZIP A NEV­E&Tl-MI Comedie In 3 acte (15 tablouri) de J. von Vassary Traducere de d. Cristid­or Etterle­­r Alfred Lobert Riccard A­lienat­o Samuel Tom Sylvane Servitorul Aureliei Amelia Ulrica Oscar Judecătorul Dinu Bădescu Jean Atanasia Rudolf Steiner N. Secăreanu Ion Manolescu Ilie Aurian Aca de Barbu Tana Nanesau Nya Bădescu Dr. Grigorescu Tony BuLandra Dina Cocea Petru Nove Tantii Cocea Marcel Enescu Maria Sandu Ion Tatiana Francesca Cristian Sasa Stoianovici 1. Constaminisseu Elvira Petreanu Ion Manta­­­smuid V. Vlas­cu P. Mazilu Ft. Paula Cr Eiterte gu­zzi ignotescu V. Romano I. Biriceanu Rente Prestana Cecilia Petrescu Conducerea muzicală: Egizzio Massini Acţiunea se petrece la Boston. Ri­cardo, guvernatorul oraşului, s’a în­drăgostit de Amelia, soţia prietenului său Renato. O vrăjitoare­­ preves­teşte că va fi ucis de cel mai bun prieten al său. Renato află de legătura sofiei sale cu Ricardo și la un bal mascat îl ucide pe acesta cu un pum­nal. TEATRUL gaAJÎONAL t'iuja teatrulm Telefon 3­9*39 Orele 2 juni. CASA I1ERVEY Biesa în 4 acte (15 tablouri) de C. R. Avery DISTRIBUȚIA .*­ Michael Hervey Sir Jasper Lord Ci'elgbton Felix Gotten Hone tione, fiul Tom Bults Evans Faunco Gordon Robert Holden Charles Gregory Jen its ön sergent Qvraon (la 11 ani) May Harvey Soph!» Gerould Lady Nanoy G. Vraca N. Soreanu C. Dutulescu M. Gingulescu O. Brddescu G. Mărutzoi F. scărlătescu M. E. Balcban N. Branconiti G. Demetru AT. Atanasiu I. Anastasiad I. Horatiu N. Dimitriu I. Rădulescu C. Cristescu Mya Coca Nora Peyow Elvira Godeanu Lilly Popovici Doris Ana Madeleine­ Andronescu Doamna Landis Marietta Sadova D-na Tibett Kitty Gheorghiu Nelson Tantzl Economu D-na Tweeny Victoria Corciov Miss Kent Valy Miclescu Orele 8.38 SEMENARA DIN TRECUT Comedia istorică în 4 acte, în versuri, de d. Mircea Dem. Rădulescu Distribuţia : Petru corect SMVarmi Mirişte Vornicul Rugină Vistierul Dan Postelnicul Stamate Al. Critico d-1 G. Ciprian d-1 V. Lăzărescu d-1 H. Poliza d-1 V. Creţoiu Maria­­for du ruty Strasser ■ d-na Strasser Hermann n-na Hermann Dr Krammer Galwitz Martha Otto Gustav Lulu vânzătorul de ţigări Femeia de la toaletă Huger D-na Hibper Oberchelnerul Chelnerul l­a doamnă ll-a doamnă Direcţia de scenă d. Tony Bulandra Doctorul Alfred Lombek este totdea­una foarte ocupat muncind până târ­ziu seara la spital, unde ţine şi lo­cul de director al Institutului. El se vede frustat de acest, loc­ui pe care l-a deţinut provizoriu timp de trei ani , prin numirea unei ru­de a unui ministru. Obosit de muncă şi a mărit pentru nedreptatea ce i s’a făcut, el vine a­casă să se odihnească. A uitat insă că este ziua de naştere a nevestei sale Aceasta este în plină petrecere. Case­a plină de musafiri, cari beau, cânta şi flirtează. Pianistul sorda face curte de aproa­pe, soţiei doctorului. Ii trimite flori şampanie... Soţul refuză să ia parte la petrecere, ceva mai mult, refuză ■ft, plece cu toată banda de cheflii la Moulin-Rouge. Ceartă, supărare. Ne­vasta pleacă singură să-şi re­gătească prietenii la Moulin-Rouge. Soţul mu­­strat de conştiinţă că nu şi-a amintit că este ziua nevesti-si, se hotărăşte in cele din urmă să se ducă şi el a­colo. Urmează scene, scandal. In ter­ve­as­ă, la 4 Jumătate dimineaţa, gă­seşte pe nevasta-sa în tovărăşia pia samjQ­­ts«o tnţ ct.hrojit uţ ‘ţnimsto că explicaţiunea Ruptura este aproa­pe gata, dar sfaturile şi pildele tine perechi de bătrâni vecini sfârşew "in a potoli lucrurile ei a le ta dm i» spre o împăcare Ca un reflex a celor ce se petrec ti «Ioane, la bucătărie, fata din ca? •ie ceartă cu bărbatu-său, a cărui s­­tozie este îndreptăţită -- căci ea in­t­roduce pe amantul ei in timpul nop­tei, in casa stăpânilor săi. De ** .­­candal al cărui paralelism cu cel cetrecute intre stăpâni, servesc d* tecţie pentru nevasta care era şi ** destul de vinovată. TEATRUL CIOMOEDIA Fac. Majestic Director : Sica Alexandrescu Telefon 4­37.29 Paharnicul Gheorghiţă d-1 N. Atanasiu Cheistul BoloboG Spătarul Preda Spătarul Negru Dobromir Medelnicerul Ud re® Logofătul Strop, Gîucenul Vintilă Căpitanul Radu Benedetto Giuli Francesco Pugiella Cavalerul #A­badian Barthier Strapa­m la Einzig Conform Gin­vnM Cézare FI. Scărlătescu 4-1 I. Anastasiad d-1 C. Niculescu d-1 I. Ulmeni d-1 G. Popa Mija d-1 D. Ene d-1 I. Rădulescu d-1 C. Cristescu 4-1 M. E. Balaban d-1 S. Atanasiu 4-1 A. Vitea d-1 G. Mărutză d-1 A. Mai vis d-1 N. Motoc d-1 I. Horațiu d-1 C. Economii d-1 N. Perearm d-1 D. Amigdali Orele 6 IBSENTU Ei­IOTI VATE marcdu- *n 3 acte ibe tablourij Versiunea românească de Tudor Muşatescu şi Sica Alexandrescu Const. Lungeanu. C. Hociung îi. Kan Ludwig Wilhelm Jaeger Dwrcdole­an Slujitor domnesc d-1 E. Stoiceanu Doamna Maria d-na Valy Miclescu Jutânta Murga d-ra Aglae Metaxa Jupâniţa Sima d-ra Mimmy Botta Jupâniţa Arghira d-ra Mimi Enăceanu Jupiniţa Muta d-ra M. Demetriade d-ra Tilda Radovici d-ra Eug. Popovici d-ra Sp. Voinescu d-na Mary Soleil Swpenita Păuna Juanita Călina Jtjp. smarand® Dona Bianca Dtrieţia d« seeaä d-1 I. Sah,igliiaa Doamna Jaeger Suzi I ranzi Hofmann Oskar Ludwig Iona Emanusl Müllar Wagner An« Widbahn Francisca Wurm lolanda Schwalbe ans Olbrich • orele 2,30 şi 9 seara cua „tr Comedie în trei act de Pierre Chalne Versiunea românească: Tudor Mu­­şatescu şi Sică Alexandrescu Distribuţia Germain M. Bruno Elise Fifl Harand, Josephine Sylvia Dumitrescu D-na Dupont-Villiers Sylvia Fulda Claire Beate Fredanov Dupont-Villiers G. Timică Martin V. Ronea Baroana du Vernay Nelly Sterian Maurice du Vemnay Emil Botta Şeful I. Pătraşcu Un om I. Brddescu Leonard Tomazoglu Comisarul Vasile Lăzărescu Bordier Geo Maican Bernard Decebal Florescu Edmond Titus Laptes Regia : Sică Alexandrescu Intre timp, la Haway s’a organizat o mişcare de revoltă pentru reîntro­­narea dinastiei. Kanak­o Hiro vine in Europa Si o convinge pe Laya să pă­răsească Nisa. Ei trebuie să ajungă însă în Haway fără ca politia ame­ricană să prindă de veste. Ei apelea­ză la ajutorul lui Jim Boy, care îi sfătueşte ca prinţesa să treacă drept steaua de cinema Susanne Provence. Bineînţeles că aceasta va da naştere la o serie de încurcături şi aventuri,­­ până cănd eroii ajung in Hawai, unde asistăm la o grandioasă serbare. Căpitanul Sione, care a călătorit cu prinţesa Laya, fără a-i cunoaşte adevărata personalitate, — s’a amore­zat de ea, — dar află cine este, abia cănd hawayenii se revoltă. In aclamaţiile poporului, Laya pă­şeşte in palat. padepM didactic*, viaţa soolamlii îşi cure nin.il» «î »atisfacţii pitoreşti, suime şi nevinovate. Dar acestei evadări puerile din dis­ciplina unui plogiant, tuurile tutu­ror generaţiilor cu matricola pe praţ, raportat* la realitate se nuciesc mutat şi intranaigeni „absente ae­­motivats”. O „absenţă aemotivată'' In căsni­cie de exemplu, e mult mai impor­tantă decât la şcoală şi In ele, in a­­ceaste „absenţe” lipsite in fond de gravitate, îşi găsesc origina de foarte multe ori, contacte serioase can pot duce la soluţii definitive din care divorţul este cea mai obişnuită. In căsnicia soţilor Cari şi (duzi Lud­wig, lucrurile nu vor ajunge insă până aici. Distinsul profesor însurat cu o şcolăriţă, va înţelege că „absen­ţele neimotivate” ale soţiei sale, su­plinesc in mod firesc pe cele pe care ea n a avut vremea sa le iaca la şcoa­lă. Îşi va da seama că măritată prea de timpuriu, intrată de pe băncile şcoaiei in viaţa complicata şi banala a oamenilor mari, plictisită şi dezo­rientata intre convenienţe şi obliga­ţii, soţia sa a avut toată dreptatea să se înscrie din nou la şcoală, in clasa Ii-a, pe care n’a avut timpul s’o is­prăvească. Sovietele, propaganda comunistă, au pătruns peste tot. Atmosfera e Încărcată de spirit revoluţionar. Gre­ve, agitaţii muncitoreşti, frământări. Un industriaş bogat, Dupont-Villi­­ers, care este poate din întâmplare, deputat socialist, ajunge să fie în­chis în pivniţa castelului său îm­preună­­cu toată familia şi toţi ser­vitorii de o ceată de oameni cari i-au năvălit în­­casă cu revolverele în mână. Comuniştii au luat puterea... Dupont-Villiers şi toţi ai lui sunt convinşi că a doua zi vor fi jude­caţi, şi cu siguranţă, vor fi depose­daţi de toate bunurile. In această noapte a „revoluţiei”, în această promiscuitate dramatică, toa­te convenţiunile sociale, toate preju­decăţile de castă, sunt şterse. Servi­torii devin familiari şi fanfaroni, instinctele se deslănţuie, valorile se răstoarnă. Toate însă numai până a doua zi. Pentru că a doua zi... Dar, veţi vedea TEATRUL VESEL Palatul Eforie»« Director : Sică Alelxandrescu Telefon 4.S7.US» Orele 3.15 şi 9.15 seara scurtcircuit Comedie în 3 acte de d-l Gh. Costăchescu Distribuţia : Manole Braşcu R. Bulfinsky Rodica Niculescu Marietta Deculescu Iancu Manoliu Al. Ghiberlion F­ebronia Braşciu Aura Fotino Sevasta Manoliu Maria Wauvrina Turei Cicerone Braşcu Geo Marcan Mircea Axente Veta Veronica Vasiliu-Etterle Regia , d-1 Ion Sahighian D-na şi d-1 profesor secundar Ma­nole Braşcu, îşi dau seama cu mâh­nire că fiul lor Cicerone, de 17 ani, e oarecum înstrăinat de ei. In căuta­rea unui mijloc de apropiere sufle­tească, le vine în ajutor apariţia pri­măvăratecă a Rodicăi, o fată ferme­cătoare, de o naivă şi savuroasă in­conştienţă. In casa în care singurii prieteni sunt Sevasta şi Iancu Manoliu, pro­fesor pensionar, — cu fiul lor Turei, student la drept, — apariţia fetii pro­duce un „scurt-circuit”. Rodica fiind însăşi viaţa, pe Rodica o iubeşte toată lumea. Chestiunea delicată intervine numai pe linia sentimentelor tatălui in concurenţă cu sentimentul copilu­­lui său. Rodica trece biruitoare prin toate cotiturile acţiunii piesii,­­ iar des­­nodământul plasează firesc, pe fie­care la locul lui, după ce a produs minunea apropierii definitive, atât de căutată, intre Cicerone si tatăl lui. Toată această bucurie este de scurtă durată, căci revolta este innăbușită, — totul sfărșindu-se taifun mod cu totul surprinzător. TEATRUL ALHAMBRA. EXCELSIOR Strada Sf. Dumitru 2 Telefon 4-12.86 Directorii N. conaisqiunestu şi N. Votdolitou Orele 3 şi 9 seara 101 ALHAMBRA. MELODY Revistă în 50 de tablouri de N. Constantinescu şi N. Vlădoianu DISTRIBUŢIA : Silly Vasiliu , Blondina, Inspiraţia, Miss Mott, Puişor, Pacienta. Lulu Nicolau: M-me Aihambrescu. Lisette Ferea: Automobilista, în­drăgostita. O fată cu un secret Firam­ica Popescu : Mimy, Ginette. Florica Derm­ion : Muţi, Nanette. Margareta Maran: Olandeza, Dja­­m­ileh. Dansatoarea. Marga şi Vidona Rădulescu: Două fete mici. Mya Boxdn : Primadona, Decepţio­nata. Agnia Dogoslava : Maşa, fania. Ileana Simon : Acrobata, Puck, Pi­sicuţa. G. Giongi : Autobiograful, Biciclis­tul, Goldeanu. Marc Antoniu Beşleagă Titi Botez: Băutorul, Compozitorul. Dan De­metr­escu: Comănescu, Lu­cianărică. Al. Giovani : Apolo, Feştilă. N. Antoniu : Negusul, Dentistul. H. Nicolaide: Socrate Kostamakis. şi Magda Măgureanu, Doriţi Popo­ viei, H. Gamberto, Gaby Antoniu, Mi­mi Deleanu, Annie Lazăr, Costei Ber­­ty, C. Dodu, C. Nădejde, Puiu Mtrea Oleg Dannwski, C. Morawski, Gim ei Teddy, G. laworski. Conducerea muzicală Ion Vasilescu Coregrafie: S. Siomin. Regia: N. Constantinescu. TEATRUL PODERFS Strada Sărindar 14 Telefon 4­67.77 Orele 3 şi 9 seara IE ACE­RE A KUBINSKI Comedie în 3 acte de Fodor László DISTRIBUŢIA Gustav Wiesinger I. Iancovescu Pres.s băncii Mitropa Ionel Ţdranu Directorul general Romeo Lăzărescu Nicolics Hollman Baronul Felix Fabry Papp, şef de secţie Rudolf Fritsch M. Iohan, servitor Un domn In vârstă Herta Franzi O funcţionară Ion Pella G. Florescu G. Atanasiu I. Bruno Constantinescu G. Şerbănescu I. Theodoru Cella Marion Getta Antonescu Tina Banciu Povestea de isbândă a unui oare­care Wiessinger, care pătrunde dupăl ani trăiţi in trândăvi*, Intro banefi vada K­afml «Minai» 9* vieţii* emii*r­ Prinţesa Lays Kulila Mrs. Harissoa Roko Bessie Kaim­a Lulu Soţia O călătoare Marusia Jim Boy Mrs. Harisson Bufn­ Boby Li­o-Taro Robert Căpitanul Stone Jonny J­acques Kanako Hillo Stanislow Mr. Johnson Distracţie carnaval­ ă* *1« taTaohiţilor funcţionari. S»er*tarul Fritsch, * singura cuno­ştinţa Întâlnită in bancă, Alături, privirea duioasă a fetei preşedintelui, Herta. Singura care a­­probă şi stărue pentru desăvârşirea viziune! lui Wiesinger. Venind în conflict cu toţi, deseori cu tatăl său, bătrân fără voinţă, care aprobă su­gestiile fetei pe care o adoră. Din dragostea între aventurierul vizionar şi fata drăgăstoasă, „Afa­cerea Kubinsky”... O fabrica măreaţă, undeva la Fio­­risdorf... ./■'WiJA* TEATRUL legii culturale — Telefon 3­3.72.93 — RuL Sefu­lui Măgureanu 4 Orele 3 şi 9 seara CADAVRUL VIU Dramă în 3 tablouri de Lew Tolstoi DISTRIBUŢIA : Fedla Protasov Elisabeth Sasa Ana Pavlovna Victor Carenin Prințul Abrescov Masa Ivan Macarovici Nastasia Ivanovna Ivan Corotcov Artemiev Afremov Stasuy Judecătorul Pietuşcov Petrușin an avocat tănăr Vosnesenschi Duniasa Chelnerul an Haan Ion Manolescu Anca Balaban Suzeta lupceanu Virginia Stoicescu Ilie Cernea Ion Focşeneanu Eugenia Zaharia Const. Neacşu­ Neîl* Mircescu Gheorghe Dam­i­an Gheorghe Franga Ion Tomescu Alsin Jelea Cezar Theodoru Nicolae Fagadaru Dimitrie Mugur Titus Vedea Const. Sim­cu Sanda Vasilescu Al. Ilea Gh. Florea Un grefier, un gardian, un aprod, martori, spectatori, cerşetori, pungaşi, soldaţi, ţigani, ţigănci. Corul ţiga­nilor. Muzică populară ori­ginală. Direcţia de scenă: Ion Sahighian Decorurile: Traian Cornescu Fedia Protasov, cadavru viu, este omul intrat pe calea minciunii so­ciale ce se deşteaptă şi vrea să lup­te dar este prea slab, pentru a refor­m­a lumea, se poate însă transforma pe el însuşi şi In cădere pe scare socială devine cu fiecare pas mai bun, mai natural, mai puternic. Când atinge treapta cea mai de jos, când ajunge ln faţa judecătorului de in­strucţie, ce personifica societatea, brutală, agresiva, oarbă, întrebarea este: care este un cadavru încă viu. CINEMA CAPITOL*­UINE!IAA ROXYa MISIUNEA BRIGĂZII 11 cu Tirol Flynn şi Olivia de Haviland ■ Suntem Sn India. Guvernul englez a hotărît sa anu­­leze subvenţia pe care o acorda lui Surat Kahn, unul din şefii de triburi indiene la frontiera către Tibet. Știrea i-o aduce colonelul Campbell­, întovărășit de căpitanul Geoffrey Vic­kers, logodnicul fiicei sale, Elsa. Su­rat Khan deși neplăcut impresionat, organizează o vânătoare de tigri, în cursul cărei căpitanul Vickers il salvează viata. întorși la Calcutta, Geoffrey iol re­vede logodnica. Elsa nu are timpul să-i spuie că s'a îndrăgostit de Perry Vickers, fratele lui Geoffrey e avansat maior și trimis la Chukoti, unde se află Si colonelul Campbell cu Elsa. Surat Khan, a răsculat triburile dela frontieră, ata­că Chukoti. Garnizoana este masa­crată. Numai Vickers izbuteşte să scape, împreună cu Elsa, Surat Khan cruţăndu-le viaţa drept recunoştinţă. Cănd Anglia hotărăşte să ia partea Turciei contra Rusiei ln războiul din Crimeea, Brigada este trimisă acolo, căci Surat Khan este aliat cu Ruşii şi apără Sebastopol Intre timp, Geoffrey, a aflat că Bisa îl iubeşte pe Perry. Nu mai are pentru ce trăi. De aceia, întro zi, cănd marele cartier retrage Brigada ii, el falsifică ordinul şi, in fruntea soldaţilor săi, şarjează artileria rusă. Nici unul din cei 600 de viteji nu scapă... dar, în urma eroicei şarje, Sebastopolul cade. Elsa şi Perry se vor căsători Geof­frey va trăi, veşnic in amintirea o­­menirii. CONER3A SCALAs INTIMITATE CON­­JUGALA cu Myrna Loy, Warner Baxter ian Jiunter ' ® Mary și Jock pleacă în voiaj de nuntă la Paris. La întoarcerea lor el e absorbit de treburi, ea vrea să pe­treacă. Jock refuză o invitaţie Şi a­­tunci Mary se duce singură. Divorţul e inevitabil. Totuşi tinerii se împacă In anii următori Jock se îmbogă­ţeşte. Mary este în culmea fericirii. Urmează faimosul crah din Wall Street Şi Jock îşi pierde toată averea. Jock şi Mary se mută la periferia capitalei. E Crăciun... Avocatul Hal­­lan este în casa bunului său prieten singur cu Mary. Josh­im vine. A fost concediat şi de necaz se duce prin diverse cârciumi, spre a-şi îneca a­­mărăciunea. Hallan mărturiseşte Ma­ryei că o iubeşte. Jock beat, a fost grav rănit. E transportat la spital. Mary o îngri­jeşte cu devotament. Dar când e tea­făr, Ii spune că vrea să divorţeze. Hallan în biroul său, pentru a în­deplini formalităţile de divorţ, con­stată că cei doi se iubesc. Ii convin­ge să renunţe la divorţ. Au trăit zece an­i împreună Şi vor continua mai departe până la capăt. Jack şi Mary pleacă împăcaţi din biroul a­vocatului. CINEMA ARO, VINOVATUL cu Pierre Biancliar, Signorét, Margueriitte Moreno, Madeleine Ozeray ■ Copilăria lui Jerome Lescuyer se scurge tristă, alături de tatăl său, un magistrat sever şi morocănos. Jérome va pleca la Paris să-și ia doctoratul în drept, cu toate că are vocațiuna pentru literatură și muzică. La Paris, Jérome duce o viață stu­dioasă. Jérome întâlnește pe o tânără vânzătoare, Thérése, de care se în­drăgostește. Idila lor a curmată de izbucnirea răsboiului. Jérome pleacă pe front și Thérése rămâne la Paris să dea naștere unui copil. Jérome scrie Thérései din ce în ce mai rar și curând, veștile încetează. După un an, vărul Thérései o cere in căsătorie. Thérése se duce la bă­trânul Lescuyer, pe care nădăjduește să-l înduplece. Bătrânul e dârz.­in timu­l armistițiului, el spune fiului său, înapoiat de pe front, că Thérése s’a măritat. Nimic nu-1 mai împiedi­că pe Jérome să ia de nevastă pe Marie-Louise. Thérése nu e fericită în căsnicie. Soțul ei se poartă urât cu copilul ei. Thérése cade bolnavă la pat și moa­re. Micul Jérome neputând să îndure certurile tatălui său vitreg, fuge de­­acasă. E arestat pentru vagabondaj și închis într’o casă de corecție, de unde scapă abia la vârsta­ de 17 ani. Lipsit de mijloace, Jérome se duce împreuna cu prietenul său Anatole, la un bătrân cămătar ca să amanete­ze un ceasornic de aur. Crezând că ceasornicul a fost furat, se iscă o băt­baie în timpul căreia Anatole ucide de cămătar. Jérome e arestat Dosarul lui Jérome Gorgeat cade în mâinile lui Jérome Lescuyer, ajuns procuror-general. Pentru Lescuyer nu mai încape nici o îndoială că acuza­tul este fiul său. Jérome Lescuyer într’o pledoarie minunată cere ca toată răspunderea să cadă asupra tai, căci şi-a părăsit copilul. Lescuyer obţine achitarea. ÎIMEMA CARLTOWs PATIMA cu Franch­ot Tone şi Bette Davis « Joyce Heats, o artistă celebră pe vremuri, a decăzut din cauza beţiei­ Un tânăr arhitect Don Bellows, o întâlneşte într’o noapte într’o cârciu­mă şi, de milă o ia cu el la o vilă la ţară. Aci, î­ntro săptămână, Joyce se re­stabileşte. Bellows fusese, odată, îndrăgostit de ea. Vechea iubire renaşte. Joyce se îndrăgosteşte şi ea de Bellows. Când Bellows îşi dă seama de a­­ceasta, se reîntoarce la New-York şi rupe logodna cu Gali, o fată din Înal­ta societate. Dar­ Joyce e măritată. Nu-şi iubeşte bărbatul, dar acesta nu vrea să di­vorţeze. Disperată, pleacă într-o ma­şină, alături de soţul ei. Pe drum, cu 100 pe oră îndreaptă maşina în­spre un copac. Este rănită şi soţul ei va rămâne invalid. Bellows, căruia Joyce nu-i spusese nimic,­ despre prima ei căsă­torie, este profund decepţionat, şi îi spune că nu o mai iubeşte. Joyce se resemnează, îşi va îngriji tot­ restul vieţii soţul, iar Bellows se va căsători cu Gail, care-l iartă. CINEMA SA¥0¥ 30.­PALACE CINCI. COPII DEODATA Cele cinci gemene din Canada Doctorul Luke medic de plasă în­­tr’o localitate din Canada asistat de infirmiera Katherine Kennedy, luptă împotriva lipsei de medicamente. In locuit, pe motiv că n’are autorizaţie de a practica­­meseria din cauza unei taxe pe care n’a plătit-o, dr. Luke se decide să plece din localitate. In clipa când vrea să se urce pe vapor, un tată îl imploră; soţia lui este pe cale să nască. însoţit de poli­ţist, Dr. Luke se duce la locuinţa ta­tălui disperat. In timp ce poliţistul bea, mericul dă îngrijiri femeie! Cinci copii deodată !... Vestea se răs­p­ânduieşte ca iuţeala Talger­ului. So­mităţile medicale vin să vadă acest caz unic. Cinci gemeni şi totuşi în perfectă sănătate! Copii trebuie în­grijiţi şi feriţi de boală... Cazul celor cinci gemeni a făcut între timp ocolul lumii. însuşi Regele Angliei se interesează de întâmpla­rea minunată şi,cel­ a cinci fetiţe de­­rîa, pupilei« Regelui. Vor a­vea un sa­natoriu, îngrijiri speciale şi doctorul Luke va deveni o celebritate mondi­ală. Nimeni nu-i mai întreabă dacă Vfe.- i’tg‘*3^.- itgfcSB» LSNEMA TRIANON« PAR­AD­IMUL FEMEI­­LOR cu n­om­anşe luiKy, Georg Ale­­xander’, Leo Kneszak şi loan Petro­viei. Magazinul „La­ Paradisul Femeilor” are* un nou conducător pe Gary Filed, un tânăr drăguţ. El a moştenit acest magazin, a un aviator celebru şi priceperea sa în conducerea maga,z­inului lasă foarte mult de dorit. Nu trece mult şi afacerea e pe pragul falimentului. Manechinele din maga­zin, fete drăguţa s’au îndrăgostit de Filed. Cu avutul lor vor să scape a­­facerea dela ruină. Dar economiile lor nu ajunge. Mai lipseşte o sumă destul de frumoasă. Secretara o trimită pa Eva, cenuşă­reasa magazinului la directorul Mu­­hondorfer care ii face curte de mult. Eva care s’a îndrăgostit şi dânsa, se hotărăşte să se ducă. Muhondorfer pentrucă ţine la Eva îi dă numai decât banii. In acest timp prietena lui Mundor­­fer, cântăreaţa Ingrid Ho­rn află CLQ vizita aceasta şi crede că prietenul ei­ o înşeală. Şi Fried începu .­ s’o iu­bească pe Eva. Când află despre es­capada Evei, e foarte mânat. Când ea îi aduce fericită banii, nu-1 pri­meşte. El izbutise să ducă la bun sfârşit o invenţie extraordinară şi cu banii rezultaţi salvează situaţia de faliment. Neînţelegerile se sfârşesc. Muht­en­do­rfer rămâne cu Ingrid, iar Eva a câştigat inima şefului ei. ARPAs ACUZATA cu Dolores del Rio şi Douglas Fairbanks Jr. . In faţa lui Morel, directorul unui teatru şi a Yvettei, steaua trupei, Tony şi Gaby execută un dans. Mo­rel angajează numai­decât pe cei doi. Yvette ameninţă că nu va apare pe scenă dacă Gaby şi Tony vor dansa. Morel îl roagă pe Tony să se ducă la Yvette şi să-i ceară iertare. Yvette nu e acasă. Tony o aşteaptă. După un timp, însă, Tony se răs­­gândeşte şi pleacă acasă. Sosește și Gaby. Dar curând după aceia sosesc do­i comisari, cari o arestează pe Gaby, învinuită că a ucis pe Yvette. Proces. Misteriosul necunoscut este găsit. Datorită spuselor lui­ Bogêt, avocatul Gaby-ei, reconstituie crima în așa fel, în­cât unul din martori, așa fel, în­cât unul din martori, încolţit recunoaşte că a ucis. Gaby şi Tony sunt din nou împre­ună, iar nenorocitul, asupra căreia căzuse bănuiala şi care nu este altul decât soţul Yvettei, un fost puşcăriaş, este pus în libertate. SUFLETE 8BUCIU­­MATE cu Shirley Temple, Merna Ken­nedy, Theodor v. Eitz ai Lynn e o mică vânzătoare la o par­fumeria, Travers, reuşi să o facă să vină la New-York, pentru o slujbă. La New-York Lynn făcu cunoştinţa unui oarecare Shelton, un om cumse­cade dar gândul ei era la Travers li întâlneşte şi el îi propune să intre (­­ iar in slujb),f­iul. Duce o viaţă imbold-.gală şi începu să-l iubească. . Dar într’o seară Travers dă o lovi­tură Şi o lasă pe Lynn în voia soar­­ei. Acum şi-a dat ia seama că Tra­vers e un excroc. Norocul face ca înt­r’o seară Lynn, să-l întâlnească pe Shelton. Acesta caută o guvernantă pentru micuţa sa fetiţă în vârstă de 4 ani și Lynn ac­ceptă. Sofia lui Shelton îl părăsise de mult. Propune lui Lynn ca aceas­ta să-i devie soție. Dar iată că apare din nou Travers amenințând-o. O in­vită la o cârciumă. Ea se duce hotă­râtă să-l ucidă. Nu va accepta ca să distrugă fericirea ei și a Gloriei. Poliția, face cercetări. Lynn este a­­cuzată. Descinderi în apartamentul Lynnei, inspetorul o cunoaşte® de pe timpul când era cu Travers. Se do­vedeşte că glontele nu era de calibrul revolverului Lynnei, ci el a fost ucis de o bandă de gansteri, adversă. Lynn este fericită, micuţa Gloria o iu­beşte ca pe adevărata ei mamă. «­ INFORMATORUL SECRET cu câinele poliţist Tarzan » In cancelaria şefului de poliţie newyorkeze câinele Tarzan, urmează să fie decorat. Stăpânul său poves­teşte: Mă duceam să încasez bonuri în valoare de 200.000 dolari; eram ca şieful Băncei Naţionale. In aceiaşi zi fac cunoştiinţa unui domn Doran, care lui Tarzan nu-i plăcea deloc să te fereşti de oameni cărora câinii nu le sunt dragi. Peste noapte sunt vizitat de hoţi şi mi se fură întreaga valoare. Dar Tar­zan se ia după ei In momentul când urma să fiu arestat, apare Tarzan, iff tJttg. N-A) Sylvia b­uiau Lény Cater Nora Placentini V. Ronea Tina Radu Niculescu Cadet lutes Cazaban Aura Fottin Beate Fredanov Ciody Berthola Alex Finn­rets Veronica- Vasiliu Etterre camna grasă Sanda Vasiteseu Doamna slabă Nina Arbore Fata dela croitoreasă A. C-tinescu In dimineţile cu „materii” grele, la şcoală, — sub teroarea ceasului deş­teptator — cine n’a preferat „teoriei atomilor” lenea dulce a patului de­­acasă, verbelor neregulate din ora de latină, o plimbare pe dealurile din jurul oraşului, iar declinărilor din ora de germană, o ţigară fumată pe o bancă pustie, in grădina publică scăldată in soarele crud al dimineţi­lor de primăvară nouă? Dincolo de programe analitice, de cataloage, de #@rturi MrtaUfti şi ie TEATRUL CĂRĂBUŞ TEATRUL EFORIA (VOX) Director C. Tănase B-dul Elisabeta Telefon 3­55.03 Orele 3 şi 9 seara ELOAREA DIN El AWAY Operetă în 2 acte şi 20 tablouri de Srimwan­ şi Be­da. Muzica de Paul Abraham Versiunea româneasca da N. Kiri­­ţeanu Olga solom­oneanu Liană Mihailescu Renie Annie Nutzi Pantazi Elena Burmaz Vivttte Popescu Itza Pusky Margareta Gheorghnu Tantza Dinescu Sura Alexandru C. Tănase Al. Giugariu N. Roman Fradi Donald I. Puteau I. Dinescu M. Dalaban G. Trestian Id. Petculescu Călin Botez Stein Popescu I. Ştefanovici d-nii Boris Fi­lipov, V. Florescu Boris Kmiaseff de la Opera Comică din Paris Coregrafia de Bob Gray Maestru de orchestră G. Dendrino Direcţia de scena : N. Kiritescu Prinţesa hawayana Laya, izgonită de americani atunci cănd Haway-ul a trecut sub suveranitatea Americei, se află refugiată la Nisa. Aci, ta Pty» carnaval, deliciul vizitatorilor ii fa­ce Jim Boy, care o cunoaşte pe prin­­tesa Laya. •*8«â«WM©SWS**WíaMí»!3*319SI^^ G 8 MEM A VOKSOI

Next