Ramuri, 1971 (Anul 8, nr. 1-12)

1971-01-15 / nr. 1

Certitudini îndurite, primele noastre gînduri din cele dinţii clipe g ^ ale acestui an au rămas adine înscrise în memorie, ne-au răsfrînt în inimi lumina bucuriei de a trăi fru-­­ I mos într-o ţară frumoasă, de a fi ziditorii devotaţi ai uzinelor, hidrocentralelor, şcolilor şi căminelor noastre, de a fi stăpînii avuţiilor pe care le-am dobîn­­■dit în timp prin eforturi proprii, scut invincibil al cuceririlor noastre revoluţionare, de a ne şti destinul socialist condus cu fermitate de Partidul Comunist Român, sub al cărui steag ne aflăm strîns uniţi, însufleţite de cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostite la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou, gîndurile noastre din pragul acestui an s-au conto­pit intr-un buchet de certitudini, de bucurii, de frumuseţi şi de fericire. O dată cu aceste gînduri încununate de permanenţele nobile ale existenţei noastre, am intrat în noul an, în noul cin­cinal şi în noul deceniu încrezători în puterea braţelor şi a min­ţii, hotărîţi să muncim cu mai mult spor, să îndeplinim în mod exemplar sarcinile stabilite. Inscriindu-se ca o nouă treaptă pe drumul ascendent al con­strucţiei socialiste, anul 1971 deschide, totodată, o nouă etapă a dezvoltării economice şi social-culturale a ţării, definită prin obi­ectivele noului plan cincinal care va ridica la un nivel superior întreaga economie naţională, va asigura satisfacerea într-un grad tot mai înalt a nevoilor materiale şi spirituale ale maselor. „Tot ceea ce se făureşte în ţara noastră — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită cu prilejul Anului Nou —, în­treaga activitate de construcţie socialistă au drept ţel major bu­năstarea oamenilor muncii, asigurarea accesului tuturor mem­brilor societăţii la binefacerile civilizaţiei moderne, dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane". Victoriile obţinute de întregul popor român în anii construcţiei socialiste, baza puternică a economiei naţionale, experienţa do­­bîndită în opera de edificare a noii orînduiri, capacitatea exem­plară a naţiunii noastre de a acţiona cu fermitate împotriva ori­căror dificultăţi, de a rezolva cu pricepere şi entuziasm multiple­le probleme ce se ivesc în procesul complex de înălţare continuă a ţării pe noi culmi ale civilizaţiei şi progresului, ne dau certi­tudinea că vom îndeplini cu succes ţelurile precise ce ni le-am propus. încrederea neţărmuită în viitor, optimismul înaintării noastre pe calea biruinţelor socialiste izvorăsc din faptul că ţara este condusă de partidul comunist, călit în luptele duse de-a lungul celor cincizeci de ani de existenţă, forţă politică conducătoare a societăţii socialiste, care se bucură de preţuirea maselor largi de oameni ai muncii. Strîns legat de clasa muncitoare, exponent fi­del al intereselor poporului, călăuzit de învăţătura marxist-leni­­nistă pe care o aplică creator la condiţiile istorice şi sociale din ţara noastră, Partidul Comunist Român şi-a îndeplinit şi îşi va îndeplini cu cinste misiunea istorică de a conferi întregii noastre colectivităţi atributele necesare unei continui înfloriri, de a asi­gura libertatea şi prosperitatea patriei, viitorul ei fericit. O stră­lucire aparte, o semnificaţie deosebită întregesc efigia prin care acest an se va aşterne în filele istoriei noastre : aniversarea se­micentenarului Partidului Comunist Român, prilej minunat de a rememora — etapă cu etapă — gloriile dobîndite de partid în prestigiosul său trecut, de a ne îndrepta încrezători spre viitor şi, totodată, de a dovedi, zi de zi, printr-o activitate exemplară ata­şamentul nostru profund faţă de politica sa ştiinţifică, clarvăză­toare. An de an, sub conducerea încercatului nostru partid viaţa eco­nomică, politică şi social-culturală a ţării s-a dezvoltat neîncetat, s-a îmbogăţit cu noi elemente preţioase, specifice societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. România s-a impus în lume prin spiritul înţelept al politicii sale externe, prin consecvenţa luptei sale pentru pace, coexistenţă paşnică, cooperare între toate sta­tele, cucerindu-şi un loc de cinste în viaţa internaţională, bucu­­rîndu-se de prestigiu şi simpatie în rîndul tuturor popoarelor. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită cu prilejul Anului Nou, „Fie ca anul 1971 să aducă popo­rului român noi înfăptuiri în opera de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, în ridicarea bunăstării sale materiale şi spirituale, să marcheze succese şi mai mari în lupta popoarelor pentru progres, libertate, independenţă şi colaborare, să aducă noi victorii forţelor socialismului şi păcii“. Credem în aceste speranţe exprimate de secretarul general al partidului nostru, avem cer­titudinea că ele se vor înfăptui. Primele zile din acest an au consemnat şi cele dintii succese obţinute de muncitori, ţărani şi intelectuali, de toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate, în toate sferele vieţii economice şi social-culturale. Aceste succese consfinţesc, de la o margine la alta a ţării, hărnicia poporului nostru, dorinţa lui nestrămutată de a îndeplini şi a depăşi prevederile cuprinse în programul de edificare economică şi socială adoptat de Congresul al X-lea al partidului, de a închina munca lui nobilă înfloririi României­­socialiste. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! ­ „Portret feminin“, desen inedit de C. Brâncuşi, nedatat.­­Referinţe : a. „Informatica Brâncuşi“ , Craiova ; b. Catalogul „Retrospectivei Brâncuşi“, 1970, New-York, p. 130, Sidney Geist ; c. „Portret feminin“, ulei, expus în noiembrie 1970 în galeria Katia Granot, Paris ; d. O fotografie a grupului feminin : Irena, Elisa şi Eileen Lane, executată de Brâncuşi în 1926 în atelierul său de la nr. 8, Impasse Ronsin, Paris, aflată în arhiva „Informatica Brâncuşi“— Craiova). „Informatica Brâncuşi“ — Craiova va prezenta identificarea personajului. 1 Iar­ieHINOVEANU IARNĂ Zăpezi pe fiecare mină, Zăpezi rotite peste git In salbe despletite pînă Coboară viscolul, incit încărunţită vîrstei pantă înclină chipul resemnat In zarea anilor casantă, In om de om îndepărtat. Afară ninge... şi mai trec Din vijelie-n vijelie Orbit de fulgi ca un înec In marea lumii galaxie. Intre lespezi, scufundate Flori îngălbenite ieri. Plaja încă mai destramă Pe arenele egee In altare de aramă Despletirile almee. Năruite dintr-o parte Vîrstele Kalindei cîntă Dinspre floare înspre moarte Orgă valurilor frîntă. KALINDA Insula de flori, Kalinda, încă zace în trecut, încă veştedă oglinda Mării soarbe ţărmul mut. Colivii de raze cară Papagalii împăraţi Risipind în voce rară Glasul multor îngropaţi. Zarea vechilor palate Plouă insulei păreri, ATUNCI Cînd eram tînăr, tînăr eu, Castanii, o, castani de cretă Invăluiau în flori de seu Icoana Lidiei discretă, Cînd eram tînăr, tînăr eu Și ea visa ca o poetă In rama unui curcubeu ; Eram poet, era poetă —. Alinuri rănii lui Orfeu Sub vînturi albe de cometă; Murind cometa, muream eu, Castanii, o, castani de cretă învăluind în flori de seu Icoana Lidiei discretă Cînd eram tînăr, tînăr eu Și ea visa ca o poetă...

Next