Ramuri, 1985 (Anul 22, nr. 1-12)

1985-01-15 / nr. 1

­ OMAGIU PREŞEDINTELUI ŢARII E IN SPIRITUL DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. Ctitorul României moderne (Co­ntinuare d­in pag. 1) Proputere“, Combinatul chimic, întreprinderile de utilaj greu, de aeronautică, de autoturisme de mic litraj, de tractoare şi maşini agricole, furnizoare de energie electrică, de produse alimentare etc. Desigur, comparaţiile sunt extrem de grăitoare şi e suficient să afirmăm că astăzi Doljul realizează produc­ţia anului 1938 în mai puţin de două zile, iar pe cea a anu­lui 1965 în 54 de zile pentru a ilustra saltul uriaş făcut de judeţul nostru pe scara ascensiunii industriale. Datorită grijii conducerii superioare a partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, numai în acest cincinal au fost puse în funcţiune 142 de obiective şi capacităţi de producţie impor­tante printre care se numără întreprinderea de autoturisme OLTCIT, Întreprinderea de nuclee proteice, turnătoria de fontă specială de la I.T.M.A., noua platformă industrială de la Calafat (care cuprinde întreprinderile de zahăr, de ami­­don-glucoză şi de biosinteze), întreprinderea de mase plas­tice de la Pleniţa ş.a. Datorită implantării acestor obiective, producţia industrială a judeţului este, în prezent, cu 37 la sută mai mare faţă de ultimul an al cincinalului trecut. Ca o consecinţă a viguroasei dezvoltări, Doljul are o contribu­ţie importantă în ansamblul economiei ţării furnizînd peste 90 la sută din producţia de transformatoare şi autotransfor­­matoare, 52 la sută din producţia de locomotive Diesel elec­trice şi electrice pentru linii magistrale, 32 la sută din cea de motoare electrice, 19 la sută din producţia de îngrăşă­minte chimice, 8 la sută din cea de energie electrică ş.a. Dincolo de aceste cifre, se află efortul admirabil al oameni­lor muncii, dăruirea şi abnegaţia detaşamentului clasei mun­citoare de pe aceste meleaguri care s-a mobilizat exemplar pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, pentru con­tinua dezvoltare a industriei. In paralel, agricultura a cunoscut, în aceşti ani fertili, o continuă dezvoltare ; datorită mecanizării lucrărilor agricole, chimizării şi irigării ogoarelor, producţiile de cereale au crescut an de an. Numai în acest cincinal au fost făcute in­vestiţii în valoare de 4,4 miliarde lei pentru mecanizare, îm­bunătăţiri funciare, promovarea unor tehnologii noi în culti­varea pămîntului şi creşterea animalelor. In prezent, produc­ţia agricolă este de trei ori mai mare faţă de cea din 1965. In ultimii patru ani au fost irigate 17 000 hectare, s-au efec­tuat desecări pe alte 14 000 hectare, fiind redate circuitului agricol importante suprafeţe arabile. Ca urmare a permanentei ascensiuni a agriculturii, satele Doljului beneficiază astăzi de un nivel ridicat de confort şi civilizaţie ; aparatele de radio, televizorul, autoturismul etc. au devenit repere obişnuite pentru gospodăria sătească. In acelaşi timp, viaţa cultural-educativă s-a caracterizat printr-o efervescenţă a manifestărilor stimulate de cadrul generos al Festivalului Naţional „Cîntarea României“, stră­lucită iniţiativă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Acest festi­val a confirmat, încă o dată, imensul potenţial creator al oamenilor muncii care făurind bunurile materiale, îşi eta­lează şi în domeniul vieţii cultural-artistice virtuţi excep­ţionale. Trebuie să menţionăm că la ultima ediţie a „Cîntării României“, doljenii au obţinut 328 de premii şi un număr important de menţiuni. Totodată, ca urmare a grijii deosebite a partidului nostru faţă de condiţiile de viaţă ale oamenilor muncii, a sporit în permanenţă numărul de locuinţe, iar înfăţişarea oraşelor judeţului Dolj a cunoscut transformări radicale, prin infuzia masivă a elementelor de arhitectură modernă. Din fondurile statului în perioada expirată din actualul cincinal au fost construite 16 000 de apartamente, și, între altele, a prins deja contur noul centru al Craiovei. Toate aceste realizări, ilustrate succint în aceste rînduri, se datoresc conducerii superioare de partid, personal to­varăşului Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, revoluţionar înflăcărat, patriot desăvîrşit, om politic cu un imens prestigiu internaţional, conducătorul care a dus România socialistă pe trepte de progres şi civilizaţie nebă­­nuite în trecut. In viitor, judeţul Dolj va avea sarcini deo­sebit de importante. In viitorul cincinal, producţia industrială va spori cu 34 la sută prin creşterea accentuată a ramurilor şi subramurilor de vîrf, care vor deţine o pondere de 72 la sută din totalul producţiei industriale. In acelaşi timp, pro­ducţia agricolă va creşte în această perioadă cu 42,7 la sută­­ vor fi amenajate pentru irigaţii 128 000 hectare şi vor fi exe­cutate lucrări de desecare pe o suprafaţă de 23 530 hectare. In total, fondurile de investiţii ce trebuiesc materializate în următorul cincinal sunt estimate la 33,5 miliarde lei. Comu­niştii, toţi oamenii muncii sunt hotărîţi să îndeplinească exemplar sarcinile ce revin judeţului Dolj din Directivele Congresului al XIII-lea al P.C.R., în vederea mersului acce­lerat al societăţii noastre. Urîndu-i un călduros „La mulţi ani !“ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îi dorim din adîncul inimilor sănătate, viaţă îndelungată şi putere de muncă pen­tru binele şi fericirea scumpei noastre patrii. Istoria — ştiinţă revoluţionară Congresul al XIII-lea al Partidului Comu­nist Român, eveniment politic de cea mai mare semnificaţie în viaţa ţării, a naţiunii noastre socialiste, a prefigurat, prin hotărî­­rile şi documentele adoptate, minunate per­spective de afirmare plenară a poporului român, de înaintare a României pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Profund ataşat politicii partidului şi statu­lui nostru, frontul istoricilor găseşte în ho­tărârile şi documentele Congresului al XIII-lea un tezaur inepuizabil de gî­ndire ce reflectă o inegalabilă cunoaştere a realităţi­lor ţării, a sentimentelor şi aspiraţiilor pro­funde ale poporului, orientării clare pentru fundamentarea rolului şi locului istoriei ca ştiinţă revoluţionară în opera de edificare a noii societăţi socialiste şi comuniste pe pă­mântul străbun. Importanţa istoriei — „cartea de căpăitîi a unei naţii“ cum a definit-o marele gînditor şi revoluţionar Nicolae Bălcescu — este pusă cu putere în evidenţă de hotărîrea Congre­sului de a adopta Programul ideologic, pre­zentat la Plenara Comitetului Central din iu­nie 1982 şi aprobat de Conferinţa Naţională a Partidului, ca parte integrantă a Progra­mului de făurire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Aşa cum reiese din documentele Congre­sului al XIII-lea, activitatea politico-ideolo­­gi­că şi cultural-educativă, proces deosebit de cuprinzător şi complex, antrenează o gamă variată de factori şi, în­­Primul rînd, cultura,­­învăţământul şi arta care — aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea la Consfătuirea de lucru pe pro­blemele muncii organizatorice şi politico­­ideologice­­, sunt „sectoarele esenţiale pen­tru formarea şi educarea poporului nostru, ca un popor liber, constructor -conştient al socialismului şi comunismului“. In ansamblul acestor preocupări, locul is­toriei, ca ştiinţă menită să cultive în inimile tuturor cetăţenilor ţării şi, în primul rînd, ale tineretului, respectul faţă de faptele glo­rioase ale trecutului şi mândria faţă de rea­lizările măreţe ale prezentului, se situează pe primul plan. Istoria este, în concepţia partidului nostru, o ştiinţă revoluţionară, cu un rol important în educarea maselor, în­ formarea omului nou, cu o con­ştiinţă înaintată, constructor al socie­tăţii socialiste şi comuniste. în acest con­text, istoria ţării se prezintă ca un drum as­cendent, în care trecutul se răsfrînge cu toată strălucirea marilor sale adevăruri asu­pra prezentului, conferinndu-ţi temeinicie şi durabilitate pentru ca, apoi, trecut şi pre­zent să proiecteze viitorului trăinicia de nez­druncinat a poporului nostru, unitatea şi per­manenţa sa, hotărîrea de a urma neabătut Partidul Comunist Român în edificarea so­cietăţii socialiste şi comuniste. Realizările istoriografiei româneşti din ul­timele două decenii, realizări care poartă amprenta concepţiei istorice inovatoare a preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu, fundamen­tată pe gândirea revoluţionară, pe adevărul istoric de nezdruncinat, pe dragostea fier­binte pentru popor şi pe înalta cinstire pe care secretarul general al partidului o acordă tuturor celor care, de la strămoşii cei mai îndepărtaţi şi p­înă la cetăţenii României so­cialiste de astăzi, au luptat,­­au năzuit şi şi-au în­chinat viaţa patriei şi poporului român, trăini­ciei şi bunăstării sale, oferă ac­tivităţii politi­co-i­deologice şi cultural-edu­cative­­nenumărate fapte şi evenimente al căror mesaj contribuie la formarea unor pu­ternice sentimente de ataşament pentru patria socialistă,­­pentru pămîntul strămo­şesc, subliniind totodată că mândria naţio­nală, patriotismul socialist sunt şi trebuie înţelese în strînsă legătură cu dezvoltarea spiritului­­de prietenie­­cu alte popoare. Prin forţa sa educativă, istoria — ca un tot ce le­agă trecutul istoric de prezentul so­cialist şi viitorul comunist — îşi demon­strează cu limpezime trăsăturile­­ei de ştiinţă revoluţionară, cu un rol im­portan­t în educa­rea maselor, în formarea omului­­nou, cu o conştiinţă înaintată. La baza concepţiei parti­dului nostru cu privire la istorie stă unita­tea firească între trecutul de luptă, vasta operă a prezentului şi viitorului luminos, în­demnul de a face din istorie —­­­ca ştiinţă ce are drept obiect trecutul — o ştii­nţă a ac­ţiunii, a activităţii omului ce construieşte prezentul socialist d­e astăzi, un mi­jloc de cea mai mare importanţă pentru transfor­marea revoluţionară a prezentului, pentru înţelegerea­­cerinţelor viitorului, a căilor de progres neîntrerupt­­al societăţii. Este mo­dul în care istoria, punându-şi în valoare virtuţiile ei revoluţionare, se afirmă ca o ştiinţă a prezentului, modul prin care isto­ricii, i răspunzînd­ îndemnului secretarului general al partidului, integrează tot mai pregnant ştiinţa pe care o slujesc în marile probleme ale prezentului. Fără îndoială, ştiinţa istorică poate avea aces­t­­rol numai­­dacă cercetarea trecutului şi prezentului se bazează pe concepţia materia­­list-dialectică, dacă fenomenele economico­­soci­ale şi politice sunt studiate în toa­tă com­plexitatea lor. Aşa cum a apreciat secretarul general al partidului­­nostru, istoria trebuie să înfăţişeze faptele, fenomenele, procesele, nu­­după criterii de conjunctură politică, nu după dorinţele subiective ale oamenilor, ci așa cum s-a­u petrecut ele, în lumina adevă­rului obiectiv. Destinul României, la cotele luminoase ale anului 2000, prefigurate de Documentele Congresului al XIII-lea al Partidului Comu­nist Român, încorporează, în concepţia con­ducătorului nostru, moştenirea glorioasă a înaintaşilor cu înaltele aspiraţii ale poporu­lui român care, astăzi, strîns unit în jurul partidului şi secretarului său general, edi­fică viitorul comunist al ţării. Luchian Deaconu directorul Muzeului Olteniei Pictură de Viorel Penişoară Stegaru­ Comandamentele artei plastice Dezvoltîn­du-se în­­cadrul larg democratic al societăţii noastre socialiste,­­arta plastică se imprimă tot mai pregnant în cotidian, adueîndu-şi a­stfel contribuţia definitorie la îmbogăţirea­­spirituală a­­poporului. Mărturiile artei —­ dincolo de imaginea lor reflectată în­­airtă — pă­straiie de sufle­tul unui popor reverberează din generaţie în generaţie. Cinstirea prezentului şi a tradiţiei repre­zintă unele din multiplele noastre ipostaze de adevăr, pe­­care trebuie să le exprimăm. în cea m­ai­ curată şi mai profundă semnifi­caţie patriotică, aceasta însemnând o pro­blemă de civilizaţie şi frumuseţe morală. Artelor le revine un rol important, subli­niat şi în Raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul al XIII-lea : „Acum masele populare, poporul nostru, trebuie să dea noi dimensiuni acestor tradiţii­, să îmbo­găţească şi să adauge­­concepţiei noastre despre artă şi literatură mnor elemente des­prinse din realităţile de­­astăzi ale ţării, în care omul mu­n­cii,­­constructor al socialismu­lui, constituie figura­­principală“. A construi multilateral înseamnă a con­tinua, în spiritul intereselor perene, tot ce stimulează şi înfrumuseţează personalitatea demersurilor contemporane, îndemnurile partidului nostru, constant adresate creatorilor, de a­­cunoaşte direct adevărul vieţii, sensurile şi direcţiile fun­damentale ale evo­luţi­ei sociale, de­­a înţelege laturile dezvoltării societăţii, ţintesc­­­ocm­ai un astfel de obiectiv : transformarea creato­rilor în oameni capabili să descifreze mersul progresist al omenirii, relaţiile de bază ce­­pun în mişcare uriaşul angrenaj social, să surprindă, î­n opere de înaltă valoare artis­tică, amploarea şi complexitatea determină­rilor condiţiei umane. Acestor adevăruri esenţiale le-a dat un puternic fundament teoretic expunerea­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu de la Consfătuirea de la Manga­lia, adoptată de Marele Forum,­­ca program ideologic. Ea pune la îndemâna­­creatorilor de­­artă o analiză extrem de valoroasă care deschide ample perspective a­supra sensului contemporan al însăşi operei de creaţie. Arta plastică­­c­raioveană,­­ca, de altfel, în­treaga artă românească, trebuie să reflecte spiritualitatea societăţii noastre, contribuind la formarea­ şi dezvoltarea sensibilităţii, a gustului critic, la întemeierea u­nei atitudini noi faţă de mun­că şi viaţă, a unei­­concepţii revoluţionare, proprii vremurilor noastre. Incadrî­ndu-se armonios în fluxul viu de ma­nifestări ce se desfăşoară sub simbolicul ge­neric al „Cîntării României“, operele plas­­ticienilor cra­ioveni trebuie să aducă un plus de semnificaţii, expresie a puternicelor re­surse -creatoare -de care dispune filiala noas­tră. Eustaţiu Gregorian secretarul Filialei Craiova a U.A.P. IMaif.) RAMURI nr. 1 (247) 9 15 ianuarie 1985 , pagina 2

Next