Ramuri, 1985 (Anul 22, nr. 1-12)
1985-01-15 / nr. 1
OMAGIU PREŞEDINTELUI ŢARII E IN SPIRITUL DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. Ctitorul României moderne (Continuare din pag. 1) Proputere“, Combinatul chimic, întreprinderile de utilaj greu, de aeronautică, de autoturisme de mic litraj, de tractoare şi maşini agricole, furnizoare de energie electrică, de produse alimentare etc. Desigur, comparaţiile sunt extrem de grăitoare şi e suficient să afirmăm că astăzi Doljul realizează producţia anului 1938 în mai puţin de două zile, iar pe cea a anului 1965 în 54 de zile pentru a ilustra saltul uriaş făcut de judeţul nostru pe scara ascensiunii industriale. Datorită grijii conducerii superioare a partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, numai în acest cincinal au fost puse în funcţiune 142 de obiective şi capacităţi de producţie importante printre care se numără întreprinderea de autoturisme OLTCIT, Întreprinderea de nuclee proteice, turnătoria de fontă specială de la I.T.M.A., noua platformă industrială de la Calafat (care cuprinde întreprinderile de zahăr, de amidon-glucoză şi de biosinteze), întreprinderea de mase plastice de la Pleniţa ş.a. Datorită implantării acestor obiective, producţia industrială a judeţului este, în prezent, cu 37 la sută mai mare faţă de ultimul an al cincinalului trecut. Ca o consecinţă a viguroasei dezvoltări, Doljul are o contribuţie importantă în ansamblul economiei ţării furnizînd peste 90 la sută din producţia de transformatoare şi autotransformatoare, 52 la sută din producţia de locomotive Diesel electrice şi electrice pentru linii magistrale, 32 la sută din cea de motoare electrice, 19 la sută din producţia de îngrăşăminte chimice, 8 la sută din cea de energie electrică ş.a. Dincolo de aceste cifre, se află efortul admirabil al oamenilor muncii, dăruirea şi abnegaţia detaşamentului clasei muncitoare de pe aceste meleaguri care s-a mobilizat exemplar pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, pentru continua dezvoltare a industriei. In paralel, agricultura a cunoscut, în aceşti ani fertili, o continuă dezvoltare ; datorită mecanizării lucrărilor agricole, chimizării şi irigării ogoarelor, producţiile de cereale au crescut an de an. Numai în acest cincinal au fost făcute investiţii în valoare de 4,4 miliarde lei pentru mecanizare, îmbunătăţiri funciare, promovarea unor tehnologii noi în cultivarea pămîntului şi creşterea animalelor. In prezent, producţia agricolă este de trei ori mai mare faţă de cea din 1965. In ultimii patru ani au fost irigate 17 000 hectare, s-au efectuat desecări pe alte 14 000 hectare, fiind redate circuitului agricol importante suprafeţe arabile. Ca urmare a permanentei ascensiuni a agriculturii, satele Doljului beneficiază astăzi de un nivel ridicat de confort şi civilizaţie ; aparatele de radio, televizorul, autoturismul etc. au devenit repere obişnuite pentru gospodăria sătească. In acelaşi timp, viaţa cultural-educativă s-a caracterizat printr-o efervescenţă a manifestărilor stimulate de cadrul generos al Festivalului Naţional „Cîntarea României“, strălucită iniţiativă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Acest festival a confirmat, încă o dată, imensul potenţial creator al oamenilor muncii care făurind bunurile materiale, îşi etalează şi în domeniul vieţii cultural-artistice virtuţi excepţionale. Trebuie să menţionăm că la ultima ediţie a „Cîntării României“, doljenii au obţinut 328 de premii şi un număr important de menţiuni. Totodată, ca urmare a grijii deosebite a partidului nostru faţă de condiţiile de viaţă ale oamenilor muncii, a sporit în permanenţă numărul de locuinţe, iar înfăţişarea oraşelor judeţului Dolj a cunoscut transformări radicale, prin infuzia masivă a elementelor de arhitectură modernă. Din fondurile statului în perioada expirată din actualul cincinal au fost construite 16 000 de apartamente, și, între altele, a prins deja contur noul centru al Craiovei. Toate aceste realizări, ilustrate succint în aceste rînduri, se datoresc conducerii superioare de partid, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, revoluţionar înflăcărat, patriot desăvîrşit, om politic cu un imens prestigiu internaţional, conducătorul care a dus România socialistă pe trepte de progres şi civilizaţie nebănuite în trecut. In viitor, judeţul Dolj va avea sarcini deosebit de importante. In viitorul cincinal, producţia industrială va spori cu 34 la sută prin creşterea accentuată a ramurilor şi subramurilor de vîrf, care vor deţine o pondere de 72 la sută din totalul producţiei industriale. In acelaşi timp, producţia agricolă va creşte în această perioadă cu 42,7 la sută vor fi amenajate pentru irigaţii 128 000 hectare şi vor fi executate lucrări de desecare pe o suprafaţă de 23 530 hectare. In total, fondurile de investiţii ce trebuiesc materializate în următorul cincinal sunt estimate la 33,5 miliarde lei. Comuniştii, toţi oamenii muncii sunt hotărîţi să îndeplinească exemplar sarcinile ce revin judeţului Dolj din Directivele Congresului al XIII-lea al P.C.R., în vederea mersului accelerat al societăţii noastre. Urîndu-i un călduros „La mulţi ani !“ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îi dorim din adîncul inimilor sănătate, viaţă îndelungată şi putere de muncă pentru binele şi fericirea scumpei noastre patrii. Istoria — ştiinţă revoluţionară Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român, eveniment politic de cea mai mare semnificaţie în viaţa ţării, a naţiunii noastre socialiste, a prefigurat, prin hotărîrile şi documentele adoptate, minunate perspective de afirmare plenară a poporului român, de înaintare a României pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Profund ataşat politicii partidului şi statului nostru, frontul istoricilor găseşte în hotărârile şi documentele Congresului al XIII-lea un tezaur inepuizabil de gîndire ce reflectă o inegalabilă cunoaştere a realităţilor ţării, a sentimentelor şi aspiraţiilor profunde ale poporului, orientării clare pentru fundamentarea rolului şi locului istoriei ca ştiinţă revoluţionară în opera de edificare a noii societăţi socialiste şi comuniste pe pământul străbun. Importanţa istoriei — „cartea de căpăitîi a unei naţii“ cum a definit-o marele gînditor şi revoluţionar Nicolae Bălcescu — este pusă cu putere în evidenţă de hotărîrea Congresului de a adopta Programul ideologic, prezentat la Plenara Comitetului Central din iunie 1982 şi aprobat de Conferinţa Naţională a Partidului, ca parte integrantă a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Aşa cum reiese din documentele Congresului al XIII-lea, activitatea politico-ideologică şi cultural-educativă, proces deosebit de cuprinzător şi complex, antrenează o gamă variată de factori şi, înPrimul rînd, cultura,învăţământul şi arta care — aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice şi politicoideologice, sunt „sectoarele esenţiale pentru formarea şi educarea poporului nostru, ca un popor liber, constructor -conştient al socialismului şi comunismului“. In ansamblul acestor preocupări, locul istoriei, ca ştiinţă menită să cultive în inimile tuturor cetăţenilor ţării şi, în primul rînd, ale tineretului, respectul faţă de faptele glorioase ale trecutului şi mândria faţă de realizările măreţe ale prezentului, se situează pe primul plan. Istoria este, în concepţia partidului nostru, o ştiinţă revoluţionară, cu un rol important în educarea maselor, în formarea omului nou, cu o conştiinţă înaintată, constructor al societăţii socialiste şi comuniste. în acest context, istoria ţării se prezintă ca un drum ascendent, în care trecutul se răsfrînge cu toată strălucirea marilor sale adevăruri asupra prezentului, conferinndu-ţi temeinicie şi durabilitate pentru ca, apoi, trecut şi prezent să proiecteze viitorului trăinicia de nezdruncinat a poporului nostru, unitatea şi permanenţa sa, hotărîrea de a urma neabătut Partidul Comunist Român în edificarea societăţii socialiste şi comuniste. Realizările istoriografiei româneşti din ultimele două decenii, realizări care poartă amprenta concepţiei istorice inovatoare a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, fundamentată pe gândirea revoluţionară, pe adevărul istoric de nezdruncinat, pe dragostea fierbinte pentru popor şi pe înalta cinstire pe care secretarul general al partidului o acordă tuturor celor care, de la strămoşii cei mai îndepărtaţi şi pînă la cetăţenii României socialiste de astăzi, au luptat,au năzuit şi şi-au închinat viaţa patriei şi poporului român, trăiniciei şi bunăstării sale, oferă activităţii politico-ideologice şi cultural-educativenenumărate fapte şi evenimente al căror mesaj contribuie la formarea unor puternice sentimente de ataşament pentru patria socialistă,pentru pămîntul strămoşesc, subliniind totodată că mândria naţională, patriotismul socialist sunt şi trebuie înţelese în strînsă legătură cu dezvoltarea spirituluide prieteniecu alte popoare. Prin forţa sa educativă, istoria — ca un tot ce leagă trecutul istoric de prezentul socialist şi viitorul comunist — îşi demonstrează cu limpezime trăsăturileei de ştiinţă revoluţionară, cu un rol important în educarea maselor, în formarea omuluinou, cu o conştiinţă înaintată. La baza concepţiei partidului nostru cu privire la istorie stă unitatea firească între trecutul de luptă, vasta operă a prezentului şi viitorului luminos, îndemnul de a face din istorie —ca ştiinţă ce are drept obiect trecutul — o ştiinţă a acţiunii, a activităţii omului ce construieşte prezentul socialist de astăzi, un mijloc de cea mai mare importanţă pentru transformarea revoluţionară a prezentului, pentru înţelegereacerinţelor viitorului, a căilor de progres neîntreruptal societăţii. Este modul în care istoria, punându-şi în valoare virtuţiile ei revoluţionare, se afirmă ca o ştiinţă a prezentului, modul prin care istoricii, i răspunzînd îndemnului secretarului general al partidului, integrează tot mai pregnant ştiinţa pe care o slujesc în marile probleme ale prezentului. Fără îndoială, ştiinţa istorică poate avea acestrol numaidacă cercetarea trecutului şi prezentului se bazează pe concepţia materialist-dialectică, dacă fenomenele economicosociale şi politice sunt studiate în toată complexitatea lor. Aşa cum a apreciat secretarul general al partiduluinostru, istoria trebuie să înfăţişeze faptele, fenomenele, procesele, nudupă criterii de conjunctură politică, nu după dorinţele subiective ale oamenilor, ci așa cum s-au petrecut ele, în lumina adevărului obiectiv. Destinul României, la cotele luminoase ale anului 2000, prefigurate de Documentele Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, încorporează, în concepţia conducătorului nostru, moştenirea glorioasă a înaintaşilor cu înaltele aspiraţii ale poporului român care, astăzi, strîns unit în jurul partidului şi secretarului său general, edifică viitorul comunist al ţării. Luchian Deaconu directorul Muzeului Olteniei Pictură de Viorel Penişoară Stegaru Comandamentele artei plastice Dezvoltîndu-se încadrul larg democratic al societăţii noastre socialiste,arta plastică se imprimă tot mai pregnant în cotidian, adueîndu-şi astfel contribuţia definitorie la îmbogăţireaspirituală apoporului. Mărturiile artei — dincolo de imaginea lor reflectată înairtă — păstraiie de sufletul unui popor reverberează din generaţie în generaţie. Cinstirea prezentului şi a tradiţiei reprezintă unele din multiplele noastre ipostaze de adevăr, pecare trebuie să le exprimăm. în cea mai curată şi mai profundă semnificaţie patriotică, aceasta însemnând o problemă de civilizaţie şi frumuseţe morală. Artelor le revine un rol important, subliniat şi în Raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul al XIII-lea : „Acum masele populare, poporul nostru, trebuie să dea noi dimensiuni acestor tradiţii, să îmbogăţească şi să adaugeconcepţiei noastre despre artă şi literatură mnor elemente desprinse din realităţile deastăzi ale ţării, în care omul muncii,constructor al socialismului, constituie figuraprincipală“. A construi multilateral înseamnă a continua, în spiritul intereselor perene, tot ce stimulează şi înfrumuseţează personalitatea demersurilor contemporane, îndemnurile partidului nostru, constant adresate creatorilor, de acunoaşte direct adevărul vieţii, sensurile şi direcţiile fundamentale ale evoluţiei sociale, dea înţelege laturile dezvoltării societăţii, ţintescocmai un astfel de obiectiv : transformarea creatorilor în oameni capabili să descifreze mersul progresist al omenirii, relaţiile de bază cepun în mişcare uriaşul angrenaj social, să surprindă, în opere de înaltă valoare artistică, amploarea şi complexitatea determinărilor condiţiei umane. Acestor adevăruri esenţiale le-a dat un puternic fundament teoretic expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu de la Consfătuirea de la Mangalia, adoptată de Marele Forum,ca program ideologic. Ea pune la îndemânacreatorilor deartă o analiză extrem de valoroasă care deschide ample perspective asupra sensului contemporan al însăşi operei de creaţie. Arta plasticăcraioveană,ca, de altfel, întreaga artă românească, trebuie să reflecte spiritualitatea societăţii noastre, contribuind la formarea şi dezvoltarea sensibilităţii, a gustului critic, la întemeierea unei atitudini noi faţă de muncă şi viaţă, a uneiconcepţii revoluţionare, proprii vremurilor noastre. Incadrîndu-se armonios în fluxul viu de manifestări ce se desfăşoară sub simbolicul generic al „Cîntării României“, operele plasticienilor craioveni trebuie să aducă un plus de semnificaţii, expresie a puternicelor resurse -creatoare -de care dispune filiala noastră. Eustaţiu Gregorian secretarul Filialei Craiova a U.A.P. IMaif.) RAMURI nr. 1 (247) 9 15 ianuarie 1985 , pagina 2