Rěvașul, 1904 (Anul 2, nr. 1-53)

1904-11-26 / nr. 48

Pag. 200 13 și 55 ai proiectului, cari dispun, ca în școa­­lele unde limba de propunere este cea maghiară, religiunea asemenea are a se propune în limba ungurească, când este mai pe sus de ori­ ce în­doială, că biserica gr.-or. română religiunea nu o poate instrua, decât numai în limba româ­nească, adecă în limba aceea, care constitue condițiunea de esistență a acestei biserici, căci dacă altfel ar face, atunci ea nu numai ar vă­tăma legile fundamentale ale țării, ci însăși și-ar denega caracterul seu național, care peste tot îi dă dreptul de esistență. Căci în cazul con­trar această biserică ar putea să fie biserică greco-orientală, dar nu ar putea se fie biserică românească. Și de altfel însă afacerea aceasta nu mai este afacere școlară, ci afacere bisericească, și astfel prin disposițiunea escepțională proiectul a depășit cercul de competință designat prin obiectul său și — credem, că involuntar, — dar­ de fapt pricinuește tulburarea păcii religionare în țeara noastră. Pentru înconjurarea tuturor ne­înțelegerilor suntem necesitați a declara aci din capul locului, că biserica noastră peste tot și sub nici o împrejurare instruirea religiunei nu o poate face în altă limbă, decât numai în limba româ­nească, ceea­ ce a enunțat prin conclus și congre­sul nostru național-bisericesc din 1903. După ce se enumeră punctele gravaminale din proiect arată, că confesiunilor nu li­ se lasă alt drept ,decât se contribue materialicește la susținerea școalelor, cari se numesc confesionale, dar cari de fapt ajung cu desăvîrșire sub dispo­sițiunea statului«. Din statificarea aceasta nu ar resări nici un bine, cea ce se dovedește cu cu­vintele lui Ludrich Ágoston, mare pedagog ungur, fost profesor la universitatea din Budapesta, și cu un citat din cartea lui Ziller, vestit pedagog german. Se trece apoi la combaterea proiectului din punct de vedere curat pedagogic. Greșala lui de căpetenie este, că drept țintă a școalei nu statorește, cum se cuvine ,acea măsură a culturii generale omenești, care este potrivită a da patriei cetățeni religioși, morali, cinstiți și folositori«, ci statorește o țintă străină culturii publice, și imposibilă, însușirea desevîrșită a limbei maghiare. Cum că asta e de tot cu neputință se arată pe larg chemându-se ca martori chiar Dr. Apafy, fostul rector al univers, din Cluj, — care a spus, că tinerii cari vin la universitate din gimnasii ung, nu știu »scrie corect« — Herbert Spencer, vestitul filosof englez și Comenius, ba chiar le­­gislațiunea ungurească. Partea în care se vedește alonormitatea pro­iectului și imposibilitatea ce o cere, e detailat lucrată și foarte bine dedusă. Ca corolar la aceasta se dovedește, că în școalele noastre pe cât­e peste tot cu putință se învață limba maghiară, și drept dovadă e citat Dr. Jancsó Benedek și Dr. Wlas­­sich Gyula, fostul ministru, martori credem destul de nepreocupați și de competenți. »Memorandul« salută cu bucurie nobila in­­știința de a îmbunătăți starea învățătorilor, »pe cari cu drept cuvânt îi putem numi cei mai mari binefăcători ai omenirei«. Se bucură de ajutorul, ce statul îl pune în vedere școalelor, dar escep­­ționează cu drept cuvânt, că »pentru ajutorul oferit se cere preț« — și anume »se pretinde jertfirea drepturilor firești ale confesiunilor«. In firul acestor idei escepționează faptul, că se stabilește acelaș salar pentru toți învățătorii din toate părțile, și cere a se face deosebire între învățătorii de la sate și orașe, spre a susținea în­demnul »nobilei concurențe« și al »emulațiunei salutare«. Urmează apoi expunerea vederilor politice ce le inspiră acest proiect, și pe cari ne reservăm a le reproduce altădată, în întregime, j­iaramureschtii și proiectul lui Berzeviczy. In congregația de toamnă a comitatului Mar­­mației s’a făcut propunere, de a se trimite o adresă de felicitare ministrului Berzeviczy pentru proiectul său de reformă a învățământului. Au combătut cu energie aceasta propunere protofiscul comitatului Dr. Ioan Mihályi și vicarul Mara­­murășului Tit Bud, propunerea a fost primită cu majoritatea voturilor.­­ In contra propunerii au votat 8 membri români, unul însă al nouălea, a votat pentru proiect. Acest rătăcit e preot și încă protopop onorar. Cinste se cuvine Românilor din Maramurăș, cari și-au apărat școalele, și între cari însemnăm cu drag pe Vasile Jurca, Dr. Ilie Mariș, Dr. Florentin Mihalyi, Preotul Fanea din Săpînța, și alții. Cui Decemvrie începe nou abonament , la­­ 1­­ k . 1 cc Pe V, de an costă 90 fii. „Revașul ::­­;; ;­­. Restanțierii să binevoiască a-și achita datoria! »REVAȘUL« Nr. 48 Crestături. — Din dietă. După cum am vestit și noi guvernul a hotărît să schimbe regulamentul intern al dietei în așa mod, încât să nu se mai poată face mai mult obstrucție, încercarea aceasta a întimpinat greutăți foarte mari. Toate partidele oposiționale i-au stat în contră și au început ob­strucție contra propunerei prim-ministrului Tisza, de a se alege o comisie de 21 membri, care să facă schimbarea regulamentului. — Tisza a găsit însă calea, pe care să poată scăpa de ob­strucție. — In ședința de Miercuri (16 Nov.) mi­nistrul Tisza a făcut propunerea, ca dieta să țină ședințe paralele, anume înainte de amiazi de la 8—2, după amiazi de la 4—9. Propunerea aceasta a fost primită și Vineri în 18 Nov. s-a ținut în­tâia ședință paralelă. Prin aceasta guvernul câș­tigă mai mult timp pentru desbateri și așa opo­­ziției i­ s’a îngreunat putința de a face obstrucție. Guvernul însă văzând, că prin obstrucție s’ar amâna prea mult schimbarea regulamentului și că din causa obstrucției ar putea ajunge țara iarăși în stare de ex lex, a găsit un mijloc de a nimici opoziția, și încă un astfel de mijloc, prin care a făcut cu neputință continuarea obstrucției. In ședința de Marți (15 Nov.) vice-presidentul partidului guvernamental Daniel Gábor, a înaintat dietei o propunere, de a se schimba în mod pro­­visoric regulamentul dietei. El a propus, ca având în vedere obstrucția începută, dieta să amâne propunerea lui Tisza până la sesiunea următoare și până atunci dieta să facă în regulament unele modificări provisorice. Schimbările propuse sunt următoarele: Cu privire la propunerile presiden­­tului și la desbaterea prealabilă a proiectelor de lege înaintate, dieta decide prin votare simplă, ascultând cel mult doi oratori; și cu aceasta oca­­siune dieta pune termin fix comisiei însărcinate cu examinarea prealabilă a proiectului, în care aceasta să-și facă raportul. La începerea discuției asupra singuraticelor proiecte de lege, ori în de­cursul desbaterei, la propunerea înaintată în scris presidentului din partea alor 50 deputați se sta­bilește fără nici o discuție — prin votare simplă — în câtă vreme au să fie acele proiecte desti­tute și după trecerea acestui termin nu mai are loc nici o discuție, ci să aduce hotărîre prin vo­tare simplă. — Fiecare ședință are să se înceapă cu desbaterea proiectului pus la ordinea zilei și desbaterea — sub nici un motiv — nu poate fi întreruptă înainte de a fi trecut terminul stabilit pentru ordinea de zi. Presidentul dietei poate să oprească vorbirea unui deputat, dacă vede, că să face pentru a să lungi vremea. In fine, dacă vre-un deputat conturbă ordinea, ori nu să supune față de president, presidentul poate se­ l­eschidă din dietă și pentru timpul eschiderei deputatul își pierde salarul și nu are drept să între în edi­ficiul dietei. Aceasta propunere, prin care ob­strucția ar fi împedecată, a fost declarată de pri­mită în ședința de Vineri d. a. "(18 Nov.) pe la 9 oare seara, cu toate sforțările oposiției. In urma procedurei cu silă a guvernului opoziția s’a iritat la culme și a aruncat cu călimare și cu scaune asupra președintelui, îndată după aceasta s’a cetit hotărîrea regelui, prin care sesiunea de acum a dietei e închisă. De atunci jurnalele opoziției bâjbăie de cele mai grele înjurături asupra gu­vernului și a președintelui Perczel. Tisza și Per­­czel, și toți ai lor, se scrie, că ar fi fost beți de șampanie, și sunt tratați, ca niște mișei, ca niște omorîtori ai constituției. Țara întreagă fierbe, și se împarte în două tabere. Unii țin cu Tisza, alții cu oposiția. In urma acesteia toate partidele oposiționale s’au întrunit Sâmbătă în 19 Noemvrie în o con­­ferență comună sub presidența lui Fr. Kossuth și au hotărît, ca toate partidele să se alieze lao­laltă formând astfel ,oposiție unită«. Scopul aces­tei alianțe e ca să silească guvernul, să nimi­cească hotărîrea, prin care s’a modificat în mod provisoriu regulamentul. S’a ales și un comitet de 21 membrii, care să organiseze lupta contra guvernului și care să redacteze o adresă cătră Rege și un manifest cătră­­ națiune«. Cu compunerea adresei cătră Maiestatea Sa a fost însărcinat contele Albert Apponyi. Adresa s’a publicat și în ziarele ungurești. In ea Regele e rugat să depărteze din postul său pe ministrul president din causă că »cu mâni sacrilege« s’a atins de garanțiile, pe cari constituțiunea le dă parlamentului, și dacă Regele nu va depărta pe atentator de la postul de ministru-president, să va crede că atentatul s’a întâmplat cu știrea și în­voirea Maiestății Sale și astfel să va clătina în­crederea »națiunei« față de Rege. In manifestul cătră »națiune« compus de Carol Eötvös, opoziția protestează în contra, »aten­tatului nemaipomenit« săvîrșit de guvern contra constituției, cu scopul de-a împinge țara în bra­țele Austriei și a creea astfel monarh­ia unitară și de-a introduce în țară puterea arbitrară a gu­vernului și a Domnitorului. »Contra acestui gu­vern, contra acestei direcțiuni, contra acestui sis­tem avem datorința sfântă patriotică să luptăm rbsolut până atunci, până când ispășim crima de ieri, până când vom asigura libertatea con­stituțională, până când vom alupta fericirea și gloria patriei noastre». După­ cum să vede, ițele politicei ungurești sunt foarte încurcate. Partidul guvernamental vrea cu ori­ce preț să fie stăpân pe dietă, oposiția vede, că de acum înainte e dezarmată și va trebui să asculte numai de porunca ministrului­­president. In întreagă țara să țin adunări. Unele să declară în favorul opoziției, altele felicitează guvernul, că a făcut ordine în dietă. Și poporul? Poporul, care-i plătește pe domnii de sus, geme sub clisa grea economică și cei puși să lucre pentru fericirea lui, numai de aceea să îngrijesc, să țină puterea în mână, în fo­losul lor. — O societate de maghiarizare și Românii. Este o societate ungurească »Országos magyar szövet­ség«, care are de scop să atragă atențiunea Maghiarilor asupra »primejdiei« pentru țară a naționalităților și în deosebi a Românilor. In fruntea acestei societăți stă contele Eszterházy, care și din pietri ar voi să facă Ma­ghiari. In anul acesta societatea a hotărît, să țină con­­ferențe despre cestiunea română în Ungaria. In 12 Noemvrie st. n. a ținut o astfel de conferență ziaristul Sebestyén Ede, vorbind despre »Punctele cardinale ale cestiunei naționale române«. Conferențiarul a zis despre Români, că nu le place cartea și că nu-s iubitori de li­bertate. După el Românul nu e în stare a se gândi la lucruri mai înalte și nu se știe însufleți pentru­ ce e frumos. Punctele cardinale ale cestiunei române el le reduce la trei: 1. Gravitarea Românilor spre Viena, 2. Gravitarea Românilor spre București. 3. Unitatea politică a tuturor Românilor. — Cu alte cuvinte: Românii nu sunt patrioți buni, pentru­ că prea mult să uită spre Viena și țin la împăratul și prea ochesc spre București, și visează un timp, când toți Românii vor forma un singur stat, — un stat național românesc. La sfîrșitul conferenței s-a născut o discuție in­teresantă. A luat parte la discuție și juristul Gyárfás Elemér. (Domnul Gyárfás e din Hususău, lângă Blaj, și așa cunoaște bine pe Români, cunoaște limba și da­­tinele noastre. D-Sa în anul trecut a scris o carte, în limba maghiară, despre cestiunea jidovească în România, despre care la timpul său a amintit și »Răvașul«). Dl Gyárfás a spus, că nu-i adevărat, că Românilor nu le place cartea. Probă despre aceasta ne-o dă tinerimea română, care cu toate năcazurile și lipsele materiale, își vede de studiu și face spor. Nici aceea nu e adevărat, că Românii nu-s iubitori de libertate. Ce asta dovedesc mișcările lor, decât iubirea de libertate? Dl Gyárfás a descris pe Români, așa după cum sunt: buni, pacinici și silitori. A mai vorbit și Herczeg Ferencz (depu­tatul cercului românesc Pecica), care încă a trăit printre Români și deci ne cunoaște cu totul altcum, decât dom­nii, cari fac politică, în Pesta și cari nici nu știu pe unde locuim. Acest deputat a zis, că poporul român e un popor ideal în gândire, poetic, pacinic și iubitor de libertate. — Ca să nu să strice însă cu șoviniștii a acuzat pe conducătorii Românilor, că au­tă poporul, care altcum e foarte mulțumit cu soartea sa, dar față cu conducătorii aceia, statul va purcede cu asprime și îi va înfrâna.­­ Am adus aceasta știre, ca să se vază, cum cugetă și cum vorbesc domnii dela Pesta despre noi. Intre mulțimea de șoviniști și descreerați, mai vedem și câte un bărbat cu idei sănătoase și cu vederi largi, cum e și dl Gyárfás. Din Bucovina. Comitetul central al partidului poporal național din Bucovina întrunit în ședința din 14 Noemvrie s­. n. a decis disolvarea partidului și în­cetarea a ziarului »Deșteptarea«­ Luându-și adio dela marele public român. »Deșteptarea« spune, că pricina disolvărei partidului și a sistărei ei e de a să căuta în desorganizația poporului român din Bucovina. Partidul poporal național în timpul din urmă representa numai o parte a poporului român din Bucovina. Continuă apoi »Deșteptarea«. »Vremea actuală reclamă însă combaterea spiritului separatist și reconsolidarea unui partid mare național, precum și un ziar, care să represinte aceste convingeri. Patriotismul românesc ne îndeamnă, să ne dăm la o parte și să netezim calea spre realizarea aces­tei idei«­ REVALUL CLUJULUI — Pentru copii săraci! De 2 ani Reuniunea femeilor »Sf. Măria« în tot anul a colectat câte ceva și a făcut daruri de Crăciun copiilor săraci, cari învață la școala noastră confesională din Cluj. Sperăm că și ăst­an »Reuniunea« va face asemenea. Ca îndemn servească-i faptul, că Dna Maria David, care de multe­ ori a făcut daruri bisericei, și în ăst­an a dat 6 coroane la paro­­c­ie spre scopul pomenit. — Serata tinerimei, ce se va ținea Sâm­bătă seara în Reduta din Cluj, va reuși, sperăm, cât se poate de bine. In cele următoare publi­căm programul seratei, care este compus astfel: 1. R. Wagner: Preludiu din op. »Lohengrin«, eșec. de orchestră. 2. Bürger: »Lenore«, baladă declamată de Voicu Nițescu. 3. a) T. cav. de

Next