Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)
1921-11-26 / nr. 44
380 REVISTA ECONOMICA Fiecare acţionar va primi după două acţiuni vehi trei acţiuni noue, cu preţul de Lei 135 din care sumă se va trece Lei 100 la capital, iar prima de Lei 35 la fondul de rezervă. Preţul se va putea plăti, în 5 rate egale, a cărora termin, le va stabili Consiliul de administrţiune. Prima de Lei 35 se va plăti deodată cu rata pimă. După vârâmintele efectuate acţionarii vor beneficia de 6% inerese, iar după vârămintale restante vor avea să păţească 8% interese. Acţionarii, cari la rata I vor plăti valoarea integrală vor beneficia de dividendul anului 1922 care după toate prevederile nu va fi mai mic decât 15%. Acţiunile, ce nu se vor opta de acţionari şi se vor vinde şi altora cu preţul de Lei 180 bucata, o sumă extraordinar de favorabilă şi care s’a fixat pentru a înlesni acţionarilor cumpărarea şi a acestor acţiuni. Se vor cumula câte 5 acţiuni a Lei 100 în una ac iune a Lei 500 nominal, cifră la care s’a fixat valoarea nominală a nouelor acţiunii. Condiţiunile de emisiune, cum vedem sunt extraordiar de favorable pentru acţionari, dar mai ales pentru neacţionari. Se vor întreba cu toate acestea unii: oportună este oare acum, cănci lipsa de numerar este atât de resimţită, sprirea capitalului, fie aceea chiar şi a „Albiei“? Şi reuşi-va oare aceasta aşa, cum o pretinde prestigiul primului nostru institut financiar? Răspundem, după convingerea ce avem cu da. tău, fiindcă Consiliul de administraţiune în baza autonzaţinii pămite de la adunarea generală de a lansa prospectul de emisiune, atunci când va afla timpul de oportun, desigur va şti să afle momentul potrivit pentru aceată operaţiune după ameliorarea situaţiei financiare precare de acum. Şi al doilea pentru că socotim pe acţionării „Albinei“, după o practică de 5 decenii, destul de înţelegători a intereselor lor proprii, pentru a da societăţii, a căror stăpâni sunt, chiar şi cu unele aparente sacrificii momentane, întreg concursul, la lărgirea bazelor ei de desvoltare şi consolidare. Spre folosul lor şi al întregei noastre economii naţionale, pe care precum în trecut va şti să o servească „Albina“ şi în viitor cu cinste şi pricepere. Nr. 44 — 26 Noemvrie 1921 Constatări. Evenimentele de ordin financiar-economic cari au survenit In ultimul timp, prin natura şi efectele lor, cari sunt încă departe de a se cunoaşte pe deplin, au schimbat în aşa fel aspectul vieţii noastre financiare Incăt astăzi ne pare că trăim Intr’un adevărat haos. — Aceste evenimente cu rezultate nefavorabile cari s’au succedat aşa de repede, au fost întâmpinate de conducătorii ţării stângăcia şi pripit, încăt au contribuit şi cu mai mult la înrăutăţirea situaţiunei. Prin cele ce urmează, n’avem nici o intenţie de a acuza guvernul actual, sau de a aproba politica vreunui partid din opoziţie, fiind ştiut că „Revista Economică“ e un organ independent şi ca atare privim chestiunea numai prin prima interesului obştesc. Actualul guvern deşi a căutat să aplaneze conflictele sociale şi să administreze pe calea forţei, totuşi această unealtă, forţa n’a fost întrebuinţată totdeauna unde trebuea. Nu de puţine ori statul a făcut uz de forţă Împotriva muncitorilor cari de multe ori reclamau şi revendicări greu de realizat şi mai puţin juste, totuşi la faţă avem cinstea, dar de ce statul n’a îndreptat aceiaşi forţă împotriva speculanţilor, împotriva acelora cari traficau cu permisele, cari treceau peste graniţe lei, cu alte cuvinte In contra acelora care pe ascuns conlucrau la subminarea statului. — Tocmai acolo unde ar fi trebuit control, statul a lăsat mână liberă. — E deajuns să ne reamintim de cazul bancei Naţiunii, că să ne facem o idee clară de influenţa dăunătoare pe care a avut-o jocul de bursă al acestei bănci asupra valutei şi cu căt a fost discreditat prestigiul ţării In străinătate, cu această întâmplare. Ia loc de-a da sancţionele meritate, statul se gândea cum ar fi putut scoate din Inculpături această bancă. — Faptul că această instituţie n’a fost singura care s’ar fi ocupat cu astfel de operaţiuni şi că a lăsat un însemnat număr de persoane păgubite, face ca să se clatine încrederea In bănci şi Întreprinderi comerciale şi industriale, de cari totuşi avem o necesitate din ce în ce mai pronunţată. — Oare fără Încrederea publicului se mai pot creea noui întreprinderi sau cele exstente şi cari merg bine, îşi mai pot lărgi sfera de activitate prin ridicarea capitalului? După cum s’a mai arătat, această întâmplare a folosit şi la ceva bun, căci va impune pe viitor moderaţiune. — Necunoscând prudenţa, mulţi erau tentaţi de câştiguri mari şi uşor realizabile şi pe cari nu Intârziau de-a şi le dobândi. — Acum sperăm că furia jocului de busă In ţară s’a mai potolit şi statul Încă va fi mai atent. Marile bănci din capitală s’au solidarizat şi din îndemnui lor, alţii spun că din înscenările politice ale unui partid, au înaintat Suveranului un memoriu. — Ca urmare, guvernul In lipsa dnui ministru de finanţe, printre alte măsuri, a dispus imobilizarea depozitelor