Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)
1921-11-26 / nr. 44
Sumaru I: Banca „Albina". — Constatări. — Noni teorii economicofinanciare. — Blocarea depozitelor străine în lei. — Noua Statistică a Ardealului. — Cronică: De la „Solidaritatea“. Numiri la Academia comercială din Cluj. Societatea generală de asigurare „Fonciera“ din Cluj. Sindicatul Băncilor din România. Chestiunea gazului metan în Transilvania. Exportul prin Galaţi. Exportul bijuteriilor. Sămănăturile. Un proces în lumea speculanţilor de lei. — Diverse. — Reviste. — Dela „Asociaţiune". — Bibliografie. Anul XXIII. Sibiiu, 26 Noemvrie 1921. Nr. 44. REVISTA ECONOMICĂ ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC. Organul „SOLIDARITĂŢII”, federala institutelor financiare româneşti. SUB DIRECŢIUNEA D-LOR: ION I. LAPEDATU şi CONSTANTIN POPP Redactor responsabil : SOFRON ROŞCA Apare odată pe săptămână. Membri ai asociaţiunii „SOLIDARITATEA" sunt: Agricola (Ecica), Agricola (Hunedoara), Agricola (Lugoj), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Ancora, Ardeleana, Arieşana, Armonia, Auraria, Aurora (Baia-mare), Avrigeana, Bănăiana, Banca Poporală (Caransebeş, Banca Poporală (Dej), Banca Poporală, Arpaşulinf.) Bârzovia, Bihoreana, Bistriţana, Bucşana, Brădetul, Buciumana, Cassa de păstrare (Mercurea), Cassa de păstrare, (reuniune) (Sălişte), Cămpeana, Cârţişoreana, Chioreana, Chisteiana, Codreana, Codrul (Buteni), Codru (Lupşa), Comuna, Concordia (T-Uzdin) Concordia (Gherla), Cordiana Coroana (Bistriţa), Corvineana Creditul, Criţana, Cugiereana, Decelal, Detunata, Doina, Drăganul, Dunăreană, Economia (Cohalm), Economul, Fâgeţana, Frăţia, Frăţietatea, Furnica, Geogeana, Gloria, Graniţerul, Haţegana, însoţire de credit (Veştem), Institut de credit (Mehadia), Institut de credit (Gavoşdia), Isvorul, (Sângiorgiu), Isvorul (Sebeşul-vif), Isvorul (Ichiu) Iulia, Lăpuşana, Ligodiana, Lipovana, Luceafărul, Lumina, Mărgineana, Mercur, Mielul, Minerva, Munteana, Cormareva, Murăşiana Murăşanul, Maramurăşana, Nădlăcana, Negoiul, Noiana, Olteana, Oravicianul, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (Săcădate), Poporul (Lugoş ), Poporul (Sălişte), Porumbăceana, Progresul, Itemi de împr. şi păstrare (Ilva-mare), Iliureana, (Cap-Mănăştur), Săcana, Sătmăreana, Sebeşana (Caransebeş), Sebeşana (Sebeşul-săsesc), Secăşana, Seldgeana, Sentinela, Sihania, (Someşană), Speranţa (Hosman), Steaua, Şercăiana, Şoimul (Văşcău), Târnăceana, Timişana, Ţibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sânmărtin), Vulturul (Tăşnad), Zerăndeana, Zlăgneana, Zorile. ABONAMENTUL: Pe 1 an Lei 100—, pe Va an Lei SO1— ---------— Numărul 2 Lei ------------ Banca „Albina“ In linişte şi fără a bate toba reclamei, credincioasă tradiţiei ei de aproape 50 de ani banca „Abina“, cel mai vechia şi cel mai consolidat institut financiar al nostru, îşi continuă drumul pe calea progresului şi desvoltării. Pe 23 crt. acţionarii acestei Mnci au fost convocaţi la o adunare generală extraordinară, pentru a decide asupra propunerii, prezentată de Consiliul de administraţiune pentru sporirea capitalului social dela Lei 10.000,000 — cât este astăzi, la Lei ^25.000,000. Este a şasea urcare de capital a acestei societăţi în intervalul de jumătate veac da când exista. Intemeiată la 1872 cu capital social de fi 300,000, — o sumă foarte mare pentru timpurile acelea, banca „Abina“, şi-a sporit capitalul la 1895 la fi. 600 000—; la anul 1907 la K 2 400 000 — ; 1909 la K 3 000,000 — ; căreia la 1912 ia urmat o nouă urcare la dublu acestei sume adecă la K 6 000 000—. In fine în anul 1919 a avut loc a cincia urcare de capital, când subscripţiunea a depăşit mult suma proiectată, şi capitalul a fost fixat, cu 20.000,000 —. Acum Consiliul de administraţiune a aflat sosit timpul să propună o nouă sporire a fondului social cu Lei 15.000,000 la Lei 25.000,000’—. Motivele, cari au îndemnat pe conducătorii „Albinei“ la această nouă urcare de capital, la interval destul de scurt de la ultima urcare, au fost, deoparte cererile tot mai numeroase de credit ale clienţilor ei vechi şi noui, cereri, pe cari, păstrându-şi caracterul de bucă de credit de pân’ acum, voieşte să le satisfacă cu aceiaşi calanţâ, ca şi în trecut, iar de altă parte creşterea extraordinară a depozitelor ei spre fructicare în ultimii 20« ani de la Lei 330« milioane la lei 180 000 000'—, fapt, care reclamează direct o înmulţire a fondurilor proprii. Un moment nu mai puţin determinător pentru propunerea de urcare a capitalului social este scumpetea credtelor, ce acordă marile bănci din capitală, scumpete, ce îndeamnă şi pe „Albina“ să caute a opera tot mai mult cu mijloacele sale proprii. Adunarea generală apreciind motivele, invocate, şi-a însușit propunerile Consiliului de administraţiune şi a decis cu unanimitate urcarea capitalului soc. la Lei 25.000.000'— în condiţiunile următoare: TAXA PENTRU INSERŢIUNI: De spaţiul unul cm * câte 50 bani.