România Liberă, iulie 1953 (Anul 11, nr. 2722-2747)

1953-07-22 / nr. 2739

Proletari din toate ţările, uniți-vă­! Sărbătoarea eliberării şi renaşterii Poloniei prietene La 22 iulie 1944, după ce glorioasa Ar­mată Sovietică — alături de care au lup­tat unităţile noii armate poloneze — a eliberat prima porţiune a teritoriului po­lonez, în oraşul Chelm au răsunat istori­cele cuvinte ale Manifestului Comitetului Polon de Eliberare Naţională, cuvinte care anunţau naşterea unei Polonii noi, libere, independente. Se împlinesc 9 ani de la această zi me­morabilă, ani în care poporul polonez, după ce a izgonit pe cotropitorii fascişti de pe întregul teritoriu al ţării sale, a luat puterea in propriile sale mâini şi a început construirea unei vieţi noi, într-o ţară liberă, independentă şi suverană, prie­tenă şi aliată pe veci cu marea sa elibe­ratoare, Uniunea Sovietică. Strângându-şi rândurile în jurul parti­dului clasei muncitoare, iniţiatorul şi organizatorul tuturor victoriilor sale, poporul muncitor din Polonia a por­nit cu succes la reconstrucţia ţării pustiită de război, la lichidarea îna­poierii seculare a patriei sale, la transformarea Poloniei dintr'o ţară cu o agricultură înapoiată şi cu o industrie primitivă, într-o ţară cu o industrie des­­voltată, cu o agricultură înaintată, o ţară în care zi de zi creşte bună­starea mate­rială şi nivelul cultural al masselor largi. Bucurându-se de ajutorul frăţesc şi de­zinteresat al marii Uniuni Sovietice, zi­ditorii noii Polonii au trecut la realizarea măreţului plan de şase ani, planul con­struirii temeliilor socialism­ului în Polonie populară, factor activ al păcii in lumea întreagă. Uriaş este avântul creator al unui popor liber care, conştient de faptul că tot ceea ce construeşte îi aparţine pe vecie, făureşte cu entuziasm noua sa viaţă, pe zi ce trece mai frumoasă şi mai îmbelşugată, fr­­m­ea plină de elan a milioanelor de con­­structori ai socialismului schimbă zi de zi faţa Poloniei şi contribue din ce în ce mai mult la ridicarea nivelului de trai al masselor largi ale poporului. Pe locurile unde altădată creşteau mărăcini se înalţă azi giganţi ai industriei socialiste, se ri­dică aşezări muncitoreşti luminoase, ora­şe noi cu case confortabile; pe ogoarele brăzdate adânc de tractoare, cresc holde bogate ce asigură tot mai multă pâine pentru popor­; iar întunericul inculturi, moştenit de la regimul burghezo-moşieresc se risipeşte odată cu pătrunderea lumirii noii culturi în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Giganţii oţelului dela Nowa-Huta şi Czestochowa, uzina de autocamioane de la Lublin şi cea de autoturisme de la Zeran, u­­riaşele centrale electrice de la Jaworzno şi Dychow, precum şi o serie întreagă de uzine şi fabrici ale industriei uşoare ca de pildă marele combinat textil din Pi­otr­­kow, fabrica de zahăr din Sokolow, etc, înzestrate cu utilajul cel mai modern, li­vrat în cea mai, mare parte de Uniunea Sovietică, asigură obţinerea unui put­ernic avânt al economiei paşnice în vederea sa­tisfacerii­­nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale populaţiei. Pe ruinele Varşoviei, distrusă aproape până în temelii de ocupanţii fascişti, se ri­dică strălucitoare noua capitală a Po­loniei d­emocrat-populare. Se înalţă măre­ţul oraş al metalurgiştilor de la Nowa- Huta şi oraşul mineritar Nowe Tychy unde se construesc case moderne prevă­zute cu tot confortul, şcoli şi creşe pen­tru copii, spitale, cinematografe şi palate de cultură,, magazine pentru aprovizio­narea oamenilor muncii, stadioane spor­tive şi parcuri pentru recrearea celor ce muncesc. Istorica reformă agrară care a lichidat definitiv rămăşiţele feudalismului, a făcut posibilă înflorirea agriculturii şi dezvol­tarea sectorului ei socialist. Sute de S.M.T., dispunând de un important parc de tractoare şi alte maşini agricole, de­servesc gospodăriile agricole colective — al căror număr total a ajuns la 7.628 —, gospodăriile agricole de stat, precum şi gospodăriile agricole individuale. Statul alocă sume importante pentru lucrările de irigaţie şi ameliorare a solului, pentru dezvoltarea producţiei de animale, pentru electrificarea satelor. Avântul mereu sporit al economiei R. P. Polone constitue baza creşterii perma­nente a nivelului de trai, material şi cul­tural al populaţiei. Cifrele care indică spo­rirea consumului pe cap de locuitor a principalelor articole de larg consum, sunt grăitoare în ceea ce priveşte creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii. Ast­fel, consumul anual de zahăr, care în 1938 a fost de 12,2 kgr. pe cap de locu­itor, a crescut în 1952 la peste 18 kgr. Consumul ţesăturilor de bumbac a crescut de peste două ori, iar al ţesăturilor de lână cu 63 la sută. De câteva ori a cres­cut consumul de făină de grâu, bere şi ţigări. Consumul cărnii a crescut dease­­menea în mod simţitor. Deosebit de importante sunt succesele dobândite de oamenii muncii din R.P. Po­lonă pe tărâmul culturii. In anii puterii populare a fost lichidat analfabetismul care, înainte de război, cuprindea o pă­trime din populaţia ce depăşea vârsta şco­lară. Numărul şcolilor teoretice şi profe­sionale de toate gradele este în permanen­tă creştere. In Polonia populară apar a­­nual de patru ori mai multe cărţi decât au apărut în perioada dintre cele două răz­boaie mondiale, tirajul cărţilor tipărite de­ la eliberare atingând în prezent 560 mi­lioane. In R.P. Polonă există astăzi 4.344 biblioteci publice — de aproape 10 ori mai multe decât înainte de război — peste 50 de case de cultură, 8­ teatre, iar mu­zeele au fost vizitate în anul 1952 de peste 6,5 milioane de persoane.. In Var­şovia, capitala noii Polonii, se construeşte uriaşul lăcaş al luminii şi culturii, Pa­latul Ştiinţei şi Culturii pe care îl dă­­rueşte poporului muncitor polonez marea sa prietenă şi eliberatoare, Uniunea So­vietică. Măreţele realizări pe tărâmul construc­ţiei paşnice şi al ridicării nivelului de trai al poporului muncitor din Polonia populară, strâns legate de întărirea pu­terii populare, de întărirea statului de­mocrat-popular al Poloniei libere, sunt o­­glindite în Constituţia Republicii Populare Polone intrată în vigoare du un an în urmă. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, R.P. Polonă merge înainte, cu paşi siguri, pe calea socialismului, pe calea păcii. Strălucitele succese ce le-a dobândit pe drumul construcţiei paşnice, în cei nouă ani de la eliberare, sunt o do­vadă convingătoare a politicii de pace pe care o duce această ţară, constituind in acelaş timp o importantă contribuţie la întărirea continuă a lagărului păcii. Fac­tor activ în rândul forţelor păcii, R. P. Polonă şi-a câştigat un prestigiu deo­sebit pe arena internaţională prin con­secvenţa cu care militează pentru înlătu­rarea pericolului unui nou război, pentru întărirea securităţii şi prieteniei intre popoare. Strâns uniţi in jurul partidu­lui clasei muncitoare şi a guvernului, oamenii muncii din noua Polonie spri­jină cu hotărîre politica de apărare a păcii pe care o duce R. P. Polonă, alături de celelalte ţări iubitoare de pace, în frunte cu Uniunea Sovietică. Convinge­rea fermă că nu există probleme litigioase pe plan internaţional care să nu poată fi rezolvate pe calea paşnică a tratativelor, a prins rădăcini adânci în conştiinţa mas­selor celor mai largi ale poporului, care susţine cu căldură politica guvernului po­lonez, politică ce-şi îndreaptă eforturile spre obţinerea unei destinderi în situaţia internaţională — primul pas spre menţi­nerea şi consolidarea păcii. Poporul muncitor din ţara noastră sa­lută cu căldură poporul frate polonez cu prilejul marii sale sărbători. Poporul nostru vede în realizările constructorilor noii vieţi din Polonia populară o impor­tantă contribuţie la cauza păcii pentru care luptă neobosit ambele noastre popoare, alături de toate popoarele frăţeşti în frunte cu popoarele Uniunii Sovietice. Relaţiile de prietenie dintre popoarele noastre cresc şi se dezvoltă astăzi pe o bază politică şi socială nouă — lupta popoarelor noastre pentru pace şi socia­­lism. Având la temelie prietenia şi ali­anţa de nezdruncinat cu marea noa­stră eliberatoare, Uniunea Sovietică, prietenia dintre popoarele noastre con­structoare ale socialismului îşi trage seva din înaltele principii ale internaţio­nalismului proletar. La baza colaborării frăţeşti ce se desfăşoară între ţările noas­tre, în deplină egalitate de drepturi şi în respectul reciproc al intereselor indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, stă do­rinţa sinceră de a se ajuta reciproc şi de a obţine un avânt economic general, în vederea satisfacerii maximale a nevoilor materiale şi culturale ale popoarelor noastre, în vederea întăririi ambelor noa­stre ţări, factori activi în rândul forţelor păcii. Strânsa colaborare pe tărâmul eco­nomic, cultural şi politic dintre R. P. R. şi R. P. Polonă şi-a găsit expresia în tra­tatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală precum şi în acordurile econo­mice şi culturale care leagă cele două state prietene. Există multe pilde grăi­toare ale felului în care se desfăşoară colaborarea frăţească, ajutorarea reci­procă, intre ţările noastre pe drumul co­mun al păcii. Consecvenţa cu care R. P. Polonă apără interesele ţării noastre la O.N.U., schimburile economice ce au loc între ţările noastre in vederea ridicări continue a bunei stări a popoarelor noa­stre, largul schimb cultural ce se efec­­tuiază între ţările noastre în vederea cu­noaşterii reciproce a valorilor culturale şi a realizărilor celor două popoare, con­tribue la permanenta întărire a prieteniei dintre popoarele noastre iubitoare de pace şi sunt o expresie vie a relaţiilor de tip nou Ce s-au stabilit între ţările noastre in­dependente şi suverane. Cea de a noua aniversare a eliberării şi renaşterii Poloniei constitue un nou prilej pentru poporul nostru de a-şi afirma prie­tenia sa faţă de poporul frate polonez, de a-i ura din toată inima noi şi strălucite succese pe drumul luminos al socialismu­lui și al păcii. Pentru marea întâlnire a tineretului lumii Vestmânt de sărbătoare Capitalei In mijlocul pieţelor Bălcescu, Scânteii, Vic­toriei şi în alte numeroase puncte ale Capi­talei, zilele acestea au fost descărcate stive mari de grinzi, au fost ridicate schele înalte. Dulgherii, tâmplarii şi ipsosarii au început imediat lucru!. . In jurul acestor grupuri de muncitori se strânge multă lume. Cei mai mulţi ghicesc despre ce este vorba. Alţii însă nu ştiu că sutele de dulgheri, tâmplari şi ipsosari sunt creatorii anonimi ai hainelor de sărbătoare pe care le va purta Capitala în zo­iele marii sărbători a tinereţii. Ne aflăm în faţa Combinatului Poligrafic Casa Scânteii „I. V. Stalin“. In mijlocul pieţii s’a ridicat o­ coloană albă. Ea este împodobită cu plăci de ipsos ornate cu motive naţionale româneşti. Coloana se termină cu un capitel reprezentând globul pământesc. In jurul globului vor flu­tura 12 drapele albastre cu diferite emble­me şi insigne ale organizaţiilor de tineret. In spatele coloanei se amenajează un panou mare care va reprezenta afişul intitulat: „Bun sosit, tineri din lumea întreagă !“ In cele două laturi ale panoului se vor ridica două coloane ornamentale cu drapele­ multicolore ale tuturor naţiunilor participante la Festival. Deasupra pieţii vor flutura ghir­lande formate din sute de steaguri multico­lore. Pavoazarea pieţii Victoriei are tema: „In faţa hărţii Republici­ Populare Române". Un panou în mărime de 21 m. pe 16 m. va reprezenta harta patriei noastre. Această hartă va fi străjuită de şase panouri cu foto, ilustraţii reprezentând realizările social-cul­­turale, noile condiţii de viaţă şi muncă ale po­porului nostru, marile construcţii ale socia­lismului. In jurul rotondei pieţii, pe unde tre­ce troleibuzul, se vor ridica zeci de arcade colorate care vor străjui panourile repre­zentând afişele Festivalului. In piaţa Romană se lucrează la arcadele care vor fi împodobite cu steaguri şi flori. Pavoazarea acestei pieţe are tema „Prietenia tineretului din lumea întreagă“. „Pilonul Păcii“ din piaţa Universităţii va avea 16 m. înălţime. Dulgherii şi tâmplarii lucrează de zor la ridicarea lui. In grădina Universităţii vor fi aşezate portretele ma­rilor clasici ai artei şi literaturii mondiale: William Shakespeare, Tagore, Mark Twain, Puşkin, Bă­cescu, Da Vinci, şi alţii. Pe peluza din faţa spitalului Colţei, unde începe Bulevardul 1848, vor fi ridicate pa­nouri, reprezentând în culori vii măreaţa prietenie a tinerilor din diferite colţuri ale lumii. In piaţa Muncii, numeroase panouri vor reda aspecte din viaţa sportivă a popoarelor. Ei le vor reda ideia : „Prin sport la întărirea păcii şi prieteniei". Mii şi mii de steaguri, zeci de kilometri de ghirlande, verdeaţă şi flori, aproape 1000 de panouri şi insigne ale tineretului, sute de ornamente plastice cu motive naţionale, multe sute de coloane decorative ornate cu nenu­mărate drapele albastre şi ale naţiunilor par­ticipante, iată câteva din elementele care for­­mează materialul de pavoazare a Capitalei. Traseele centrale, cum sunt de pildă rutele dintre aeroportul Băneasa şi bulevardele cen­trale; Palatul Pionierilor — Şoseaua Iancu­­lui; B-dul Stalin — Calea Victoriei; piaţa Operei — piaţa Libertăţii; piaţa Victoriei — Stadion, vor fi decorate cu atenţie deosebită. Frumoase vestminte vor îmbrăca dease­­meni parcurile Capitalei, stadioanele, sce­nele şi estradele, sălile de spectacole, etc., pentru care vor fi folosite nesfârşite ghir­lande de flori şi verdeaţă. Bucureştiul devine mai frumos ca oricând. Ei aşteaptă cu porţile larg deschise pe solii tineretului lumii. Gazeta Pe clădirea Ministerului Comerţului Exte­rior din piaţa, „Nicolae Bălcescu“ pot fi vă­zuţi de câteva zile câţiva muncitori şi tehni­cieni care lucrează la montarea unei inge­nioase instalaţii electrice, a unei gazete lumi­noase. Aici, în orele de seară, vor apare cu litere luminoase, texte scurte, reportaje şi in­formaţii despre cele mai importante mani­festări artistice şi sportive. Lectura ziarului va fi posibilă c­hiar de la mare depărtare, în prezent se lucrează la amenajarea ca­merei de comandă denumită „tipografia“ ga­zetei luminoase. Un specialist şi o echipă de luminoasă , tehnicieni instalaţi în această cameră de co-­­­mandă vor „culege“ literele, vor „tipări" şi vor supraveghia apariţia în bune condiţii a ziarului. Un colectiv redacţional s­pecial for­mat se va îngriji de culegerea şi redactarea operativă a materialelor informative dintre care cele mai multe vor fi transmise tele­fonic redacţiei gazetei luminoase de la să­lile de spectacole, stadioane, etc. In serile de August mii şi mii de oameni vor putea afla din informaţiile gazetei lu­minoase multiplele evenimente ale unei zile din marea sărbătoare a tineretului lumii. I Anul XI - Nr. 2739 | — ^­­ 4 pagini | 20 bani Miercuri | 22 Iulie 1953 IN NUMĂRUL DE AZI — Treerişul trebue să stea în centrul atenţiei sfaturilor populare (pag. 2-a) — Sfaturile populare luptă pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii (pag. 2-a) — Pregătiri pentru Festival . RADU URZI­CEANU : La un antrenament al lotului român de fotbal.­­ VIOREL COS­MA: Corul căminului cultural „Ciprian Po­­rumbescu“ din Suceava (pag. 2-a) — ALFRED HOFFMAN: Audiţii din lu­crările tinerilor compozitori (pag. 3-a) — Se înalţă Varşovia nouă (pag. 3-a) — Pentru o Germanie unită, democratică şi iubitoare de pace! — Declaraţia lui Wil­helm Pieck. (pag. 3-a) — Nota ministerului afacerilor externe al U.R.S.S. adresată Turciei (pag. 4-a) — Uriașe cantități de alimente sosite din U.R.S.S. în R. D. Germană (­pag. 4-a) Tovarăşului ALEXANDER ZAWADSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone , Varşovia Cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă transmit, tovarăşe Preşedinte, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţi­onale a Republicii Populare Române cele mai sincere şi călduroase felicitări. Vă urez Dvs. şi poporului polon noi succese pe drumul construirii socialismului în Republica Populară Polonă şi in lupta noastră comună pentru apărarea păcii, în frun­tea căreia se află marea Uniune Sovietică. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţional­e a Republicii Populare Române Tovarăşului BOLESLAV BI­EROT Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea poporului român şi a Gu­vernului Republicii Populare Române, felicitările cele mai călduroase şi frăţeşti. Urez din toată inima poporului frate polon noi succese in munca sa rodnică pentru construirea socialismului, pentru propăşirea şi înflorirea continuă a Republicii Populare Polone, prietenă şi aliată, noi succese în lupta pentru victoria cauzei păcii şi colabo­rării între popoare, in fruntea căreia se află bastionul de neclintit al păcii şi securităţii popoarelor, marea Uniune Sovietică. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintell Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului STANISLAW SKRZESZEWSKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul celei de a 9-a aniversări a eliberării Poloniei de către invincibila Armată Sovietică, vă transmit, tovarășe Ministru, felicitări cordiale. Poporul român urează poporului frate polon noi izbânzi în opera de construire a socialismului și în lupta pentru apărarea păcii, în fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică. , SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe , al Republicii Populare Române Expoziţia artistică internaţională Unul din mijloacele importante pentru cu­noaşterea culturii şi artei popoarelor de că­tre sutele de mii de tineri participanţi la Fes­tivalul de la Bucureşti va fi „Expoziţia ar­tistică internaţională“. Această expoziţie va cuprinde numeroase obiecte de artă, picturi, sculpturi, gravuri, afişe, oglindind arta di­feritelor popoare. Pentru această expoziţie ,au lucrat cu entuziasm sute de artişti cu re­nume mondial, alături de­ artişti din popor, tinere ţărance, studenţi de la institute de artă plastică din aproape toate ţările care vor participa la Festival. Vor fi expuse opera de a­rtă din Anglia, Uniunea Sovietică, Franţa, India, Germania, S.U.A., Birmania, Vietnam, etc. Timp de câteva lumi, în diferite colţuri ale lumii, s-au pregătit minunate obiecte de artă, menite să desvolte dorinţa popoarelor şi îndeosebi a tineretului pentru o cât mai largă cunoaştere reciprocă a culturii naţio­nale cu prilejul Festivalului Mondial al Ti­neretului. In regiunea Alap din Siria, de pildă,­ tinere ţărance au executat pentru a­­ceastă expoziţie broderii cu cele mai frumoase motive naţionale. In Olanda s’au pregătit circa 32 piese de artă. Pictorii şi sculptorii polonezi au executat sute de lucrări, din care au fost alese circa 50. In Republica Democrată Germană s’a or­­ganiza­t o expoziţie de artă în oraşul Drezda, de unde au fost alese cele mai bune lucrări spre a fi trib­use la Bucureşti. Din Grecia vor fi aduse o serie de gravuri în lemn şi alte lucrări; în Danemarca s-ai organizat o ex­poziţie „Tânăra­­artă daneză“ la care au fost alese cele mai reuşite lucrări. Deosebit de sguduitoare sunt cele trei ta­blouri în alb-ne­gru: „Efectele bombei a­­tomice“,­­ care vor fi trimise de cunoscutul artist japonez Tusako Akamatsu. Din Sue­dia vor fi prezentate picturile „Apelul Păcii“, „Băiat coreean“ şi altele. Lucrări valoroase vor fi trimise din Franţa. Printre acestea se numără renumita pictură „Războiul şi Placea“ de Pica­sso. Dessemeni s-au anunţat lucrări ale renumitului carica­turist şi desenator Jean Effe­, distins recent de Juriul Consiliului Mondiali al Păcii cu Me­dalia de Aur a Păcii, precum şi ale artistu­lui Mittel­berg. (Agerpres) --- ■ ........... " " — "■ "■ ..... ......... Toate forţele pentru treeriş, pentru colectare! Roadele muncii în întovărăşire PLOEŞTI (deja sub redacţia noastră). — Tere Cojocar­u leagă cu nădejde gura sacilor. Prin fiecare îşi vâră mai înainte mâna, scoate palma plină de boabe, le admiră. Acum a legat ultimul sac. Se apleacă, l-a prins în spate şi îl duce la căruţă... Căruţa a pornit în pocnituri de bici şi chiotul de veselie al flă­căilor. Este ultima căruţă. Tumultul a în­cetat pe aria ţăranilor întovărăşiţi din co­muna Sălciile. Mecanicul Dima Constantin şi tractoristul Radu Nicolae se uită la ma­şină cu dragoste, strângând praful de pe câte o piesă sau cercetând pe altele cu grije. „Am făcut treabă bună până acum“, spune Dri­fl. Au fost zile de muncă încordată pe aria întovărăşiţilor din comuna Sălciile. Acum se face bilanţul realizărilor. Seceratul păioaselor l-au terminat înainte de vreme, iar la treeriş, organizându-se pe echipe, ei au realizat câte 2.000—4.000 kg. boabe zilnic peste viteza pro­gramată. Anul acesta, ţăranii muncitori întovărăşiţi din comuna Sălciile au obţinut o recoltă de 2.125 kg. grâu la hectar. Producţia d­e grâu obţinută de întovărăşiţi este cu aproape 600 de kg. mai mare la hectar decât producţia din sectorul individual. Datorită muncii fă­cute în comun şi folosirii metodelor înain­tate de muncă, întovărăşiţii din comuna Său­ciile şi-au strâns grâneie cu mult înaintea ţă­ranilor cu gospodării individuale. După ce şi-au achitat cotele către stat, ţă­ranii muncitori întovărăşiţi, din comuna Târgu­şoru Nou şi-au plătit datoriile către S.M.T., au pus deoparte seminţe pentru anul viitor şi şi-au împărţit produsele Dumitru Dumi­­trachie a dus acasă 1.380 kg. grâu. Asemeni lui şi alţi ţărani întovărăşiţi au­­primit can­tităţi de grâu pe care înainte nu le puteau obţine când îşi lucrau singuri pământul. In întreaga regiune Ploeşti, ţăranii munci­tori întovărăşiţi au terminat recoltatul păioa­­selor, iar ţăranii întovărăşiţi din comunele Verneşti, Ulmeni, Albeşti-Muru, Loloiasca şi altele au term­inat la această dată şi trcerişul. Tractoriştii de la S.M.T. Episcopia Bihor, raionul Oradea, desfăşoară larg steagul în­trecerii socialiste pentru îndeplinirea şi­ de­păşirea p­lannuilui de­­producţie în campanii agricolă de vară. In focul întrecerii, ei au re­uşit să obţină până acum însemnate reali­zări. La data­ de 18 iulie, brigăzile conduse de I. Bacs­ şi I. Székely, îşi îndepliniseră planul de producţie pe campania de vară în proporţie de 28 şi,respectiv 27 la sută. Trac­toriştii de la S.M.T. Episcopia Bihor au ter­minat desmiriştitul tuturor suprafeţelor de pe care s-a strâns recolta la gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole. Acum ei au început treerişu­l, realizând şi la această lucrare importante depăşiri de nor­mă, încă din prima zi de lu­cru, tractoristul batoza­r Alexandru Nagy a treerat 18.000 kg. grâu în loc de 14.500, cât este stabilită nor­ma. Succese deosebite a realizat şi tracto­ristul batozar Cornel Năforeanu. In unele zile, el a realizat norma la treeriş în propor­ţie de 200 şi chiar 300 la sută. TECUCI (de l­a corespondentul nostru). Ţă­ranii muncitori din Cosmeşti au ieşit la se­cerat de îndată ce grâul a dat un pârg. Ei au fost primii din raion care au pornit la cules, după cum primii au fost şi în campania în­­sămânţări­lor de primăvară. Semănate la vreme şi în bune condiţiuni agrotehnice, culturile s’au desvoltat bine. La­nurile de grâu, orz şi secară, au crescut mari şi frumoase, cu spic bogat. Hotărîţi­­să nu irosească niciun bob de grâu, ţăranii mun­citori, mobilizaţi de organizaţia de bază şi de sfatul popular comunal, lucrează cu multă însufleţire pentru reuşita cam­panie­ de vară. Depunând eforturi sporite, ei au terminat secerişul încă de la data de 10 iulie. Organi­zarea muncii la arie, a cetelor de cetă­ţeni, a făcut ca şi rezultatele la treeriş, să fie dintre cele mai bune. Munca la arie , se desfăşoară cu mult spor. Zilnic, viteza de treerat este depăşită, treerându-se cu 3.300 kg. de grâu mai mult. Dornici să-şi îndeplinească datoria patri­otică faţă de stat, ţăranii muncitori care şi-au treerat grâneie, au dus până acum la baza de recepţie peste 3.000 kg. grâu. Rezultatele obţinute la treeriş, recoltele sporite, au convins odată mai mult pe ţăranii muncitori ce roade dă pământul atunci când este lucrat mai bine, folosind metodele agro­tehnice indicate de agrominlim. In comună nu există o recoltă de grâu mai mică de 1.800 kg. la hectar. După ce a dat cotele şi uiu­mul la batoză, ţăranului muncitor Dumitru Motrocol, care a trecrat grâu de pe 64 ari. . . i-au mai rămas 1.274 kg. Ţăranul munci­tor Vasile Iamandi care a avut 75 ari culti­­vaţi cu grâu, a dus acasă — după predarea cotei şi uiumului — 1.500 kgr. îndrumaţi de sfatul popular, ţăranii mun- .. ■citori acordă o mare atenţie şi desmiriştirii­­ terenurilor. Astfel, s’a reuşit până acum să se desmiriştească peste 120 hectare. Ţăranii muncitori fruntaşi,, ca Ion Şerban, Dumitru Munte­an­u şi mulţi alţii din comuna Cosmeşti şi-au luat angajamentul de a nu lăsa nicio bucată de teren nedesmiriştită, pentru a asi­­gura obţinerea unor viitoare recolte bogate la hectar. Succesele tractoriştilor ---------------------------------------------------------------------------------------------p . Comuna fruntaşă TREERA ZI ŞI NOAPTE Ţămiii muncitori din comuna Gorgota nu încetează lucrul nici atunci când um­brele serii încep să coboare peste sat. Ei ştiu că pentru culegerea roadelor îmbelşu­gate la timp şi fără pierderi, lucrul nu trebue să­ înceteze nici o cupă. De aceea au organizat treerişul ziua şi noaptea. Seara, la arie se aprind becurile electrice iar munca se desfăşoară cu intensitate sporită şi pe timpul nopţii. In clişeu: Un aspect al lucrului din timpul nopţii, la aria­ de freer din comuna Gorgota, raionul Ploeşti. Foto A. RUDI

Next