România Liberă, iulie 1953 (Anul 11, nr. 2722-2747)
1953-07-22 / nr. 2739
Proletari din toate ţările, uniți-vă! Sărbătoarea eliberării şi renaşterii Poloniei prietene La 22 iulie 1944, după ce glorioasa Armată Sovietică — alături de care au luptat unităţile noii armate poloneze — a eliberat prima porţiune a teritoriului polonez, în oraşul Chelm au răsunat istoricele cuvinte ale Manifestului Comitetului Polon de Eliberare Naţională, cuvinte care anunţau naşterea unei Polonii noi, libere, independente. Se împlinesc 9 ani de la această zi memorabilă, ani în care poporul polonez, după ce a izgonit pe cotropitorii fascişti de pe întregul teritoriu al ţării sale, a luat puterea in propriile sale mâini şi a început construirea unei vieţi noi, într-o ţară liberă, independentă şi suverană, prietenă şi aliată pe veci cu marea sa eliberatoare, Uniunea Sovietică. Strângându-şi rândurile în jurul partidului clasei muncitoare, iniţiatorul şi organizatorul tuturor victoriilor sale, poporul muncitor din Polonia a pornit cu succes la reconstrucţia ţării pustiită de război, la lichidarea înapoierii seculare a patriei sale, la transformarea Poloniei dintr'o ţară cu o agricultură înapoiată şi cu o industrie primitivă, într-o ţară cu o industrie desvoltată, cu o agricultură înaintată, o ţară în care zi de zi creşte bunăstarea materială şi nivelul cultural al masselor largi. Bucurându-se de ajutorul frăţesc şi dezinteresat al marii Uniuni Sovietice, ziditorii noii Polonii au trecut la realizarea măreţului plan de şase ani, planul construirii temeliilor socialismului în Polonie populară, factor activ al păcii in lumea întreagă. Uriaş este avântul creator al unui popor liber care, conştient de faptul că tot ceea ce construeşte îi aparţine pe vecie, făureşte cu entuziasm noua sa viaţă, pe zi ce trece mai frumoasă şi mai îmbelşugată, frmea plină de elan a milioanelor de constructori ai socialismului schimbă zi de zi faţa Poloniei şi contribue din ce în ce mai mult la ridicarea nivelului de trai al masselor largi ale poporului. Pe locurile unde altădată creşteau mărăcini se înalţă azi giganţi ai industriei socialiste, se ridică aşezări muncitoreşti luminoase, oraşe noi cu case confortabile; pe ogoarele brăzdate adânc de tractoare, cresc holde bogate ce asigură tot mai multă pâine pentru popor; iar întunericul inculturi, moştenit de la regimul burghezo-moşieresc se risipeşte odată cu pătrunderea lumirii noii culturi în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Giganţii oţelului dela Nowa-Huta şi Czestochowa, uzina de autocamioane de la Lublin şi cea de autoturisme de la Zeran, uriaşele centrale electrice de la Jaworzno şi Dychow, precum şi o serie întreagă de uzine şi fabrici ale industriei uşoare ca de pildă marele combinat textil din Piotrkow, fabrica de zahăr din Sokolow, etc, înzestrate cu utilajul cel mai modern, livrat în cea mai, mare parte de Uniunea Sovietică, asigură obţinerea unui puternic avânt al economiei paşnice în vederea satisfaceriinevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale populaţiei. Pe ruinele Varşoviei, distrusă aproape până în temelii de ocupanţii fascişti, se ridică strălucitoare noua capitală a Poloniei democrat-populare. Se înalţă măreţul oraş al metalurgiştilor de la Nowa- Huta şi oraşul mineritar Nowe Tychy unde se construesc case moderne prevăzute cu tot confortul, şcoli şi creşe pentru copii, spitale, cinematografe şi palate de cultură,, magazine pentru aprovizionarea oamenilor muncii, stadioane sportive şi parcuri pentru recrearea celor ce muncesc. Istorica reformă agrară care a lichidat definitiv rămăşiţele feudalismului, a făcut posibilă înflorirea agriculturii şi dezvoltarea sectorului ei socialist. Sute de S.M.T., dispunând de un important parc de tractoare şi alte maşini agricole, deservesc gospodăriile agricole colective — al căror număr total a ajuns la 7.628 —, gospodăriile agricole de stat, precum şi gospodăriile agricole individuale. Statul alocă sume importante pentru lucrările de irigaţie şi ameliorare a solului, pentru dezvoltarea producţiei de animale, pentru electrificarea satelor. Avântul mereu sporit al economiei R. P. Polone constitue baza creşterii permanente a nivelului de trai, material şi cultural al populaţiei. Cifrele care indică sporirea consumului pe cap de locuitor a principalelor articole de larg consum, sunt grăitoare în ceea ce priveşte creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii. Astfel, consumul anual de zahăr, care în 1938 a fost de 12,2 kgr. pe cap de locuitor, a crescut în 1952 la peste 18 kgr. Consumul ţesăturilor de bumbac a crescut de peste două ori, iar al ţesăturilor de lână cu 63 la sută. De câteva ori a crescut consumul de făină de grâu, bere şi ţigări. Consumul cărnii a crescut deasemenea în mod simţitor. Deosebit de importante sunt succesele dobândite de oamenii muncii din R.P. Polonă pe tărâmul culturii. In anii puterii populare a fost lichidat analfabetismul care, înainte de război, cuprindea o pătrime din populaţia ce depăşea vârsta şcolară. Numărul şcolilor teoretice şi profesionale de toate gradele este în permanentă creştere. In Polonia populară apar anual de patru ori mai multe cărţi decât au apărut în perioada dintre cele două războaie mondiale, tirajul cărţilor tipărite de la eliberare atingând în prezent 560 milioane. In R.P. Polonă există astăzi 4.344 biblioteci publice — de aproape 10 ori mai multe decât înainte de război — peste 50 de case de cultură, 8 teatre, iar muzeele au fost vizitate în anul 1952 de peste 6,5 milioane de persoane.. In Varşovia, capitala noii Polonii, se construeşte uriaşul lăcaş al luminii şi culturii, Palatul Ştiinţei şi Culturii pe care îl dărueşte poporului muncitor polonez marea sa prietenă şi eliberatoare, Uniunea Sovietică. Măreţele realizări pe tărâmul construcţiei paşnice şi al ridicării nivelului de trai al poporului muncitor din Polonia populară, strâns legate de întărirea puterii populare, de întărirea statului democrat-popular al Poloniei libere, sunt oglindite în Constituţia Republicii Populare Polone intrată în vigoare du un an în urmă. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, R.P. Polonă merge înainte, cu paşi siguri, pe calea socialismului, pe calea păcii. Strălucitele succese ce le-a dobândit pe drumul construcţiei paşnice, în cei nouă ani de la eliberare, sunt o dovadă convingătoare a politicii de pace pe care o duce această ţară, constituind in acelaş timp o importantă contribuţie la întărirea continuă a lagărului păcii. Factor activ în rândul forţelor păcii, R. P. Polonă şi-a câştigat un prestigiu deosebit pe arena internaţională prin consecvenţa cu care militează pentru înlăturarea pericolului unui nou război, pentru întărirea securităţii şi prieteniei intre popoare. Strâns uniţi in jurul partidului clasei muncitoare şi a guvernului, oamenii muncii din noua Polonie sprijină cu hotărîre politica de apărare a păcii pe care o duce R. P. Polonă, alături de celelalte ţări iubitoare de pace, în frunte cu Uniunea Sovietică. Convingerea fermă că nu există probleme litigioase pe plan internaţional care să nu poată fi rezolvate pe calea paşnică a tratativelor, a prins rădăcini adânci în conştiinţa masselor celor mai largi ale poporului, care susţine cu căldură politica guvernului polonez, politică ce-şi îndreaptă eforturile spre obţinerea unei destinderi în situaţia internaţională — primul pas spre menţinerea şi consolidarea păcii. Poporul muncitor din ţara noastră salută cu căldură poporul frate polonez cu prilejul marii sale sărbători. Poporul nostru vede în realizările constructorilor noii vieţi din Polonia populară o importantă contribuţie la cauza păcii pentru care luptă neobosit ambele noastre popoare, alături de toate popoarele frăţeşti în frunte cu popoarele Uniunii Sovietice. Relaţiile de prietenie dintre popoarele noastre cresc şi se dezvoltă astăzi pe o bază politică şi socială nouă — lupta popoarelor noastre pentru pace şi socialism. Având la temelie prietenia şi alianţa de nezdruncinat cu marea noastră eliberatoare, Uniunea Sovietică, prietenia dintre popoarele noastre constructoare ale socialismului îşi trage seva din înaltele principii ale internaţionalismului proletar. La baza colaborării frăţeşti ce se desfăşoară între ţările noastre, în deplină egalitate de drepturi şi în respectul reciproc al intereselor independenţei şi suveranităţii naţionale, stă dorinţa sinceră de a se ajuta reciproc şi de a obţine un avânt economic general, în vederea satisfacerii maximale a nevoilor materiale şi culturale ale popoarelor noastre, în vederea întăririi ambelor noastre ţări, factori activi în rândul forţelor păcii. Strânsa colaborare pe tărâmul economic, cultural şi politic dintre R. P. R. şi R. P. Polonă şi-a găsit expresia în tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală precum şi în acordurile economice şi culturale care leagă cele două state prietene. Există multe pilde grăitoare ale felului în care se desfăşoară colaborarea frăţească, ajutorarea reciprocă, intre ţările noastre pe drumul comun al păcii. Consecvenţa cu care R. P. Polonă apără interesele ţării noastre la O.N.U., schimburile economice ce au loc între ţările noastre in vederea ridicări continue a bunei stări a popoarelor noastre, largul schimb cultural ce se efectuiază între ţările noastre în vederea cunoaşterii reciproce a valorilor culturale şi a realizărilor celor două popoare, contribue la permanenta întărire a prieteniei dintre popoarele noastre iubitoare de pace şi sunt o expresie vie a relaţiilor de tip nou Ce s-au stabilit între ţările noastre independente şi suverane. Cea de a noua aniversare a eliberării şi renaşterii Poloniei constitue un nou prilej pentru poporul nostru de a-şi afirma prietenia sa faţă de poporul frate polonez, de a-i ura din toată inima noi şi strălucite succese pe drumul luminos al socialismului și al păcii. Pentru marea întâlnire a tineretului lumii Vestmânt de sărbătoare Capitalei In mijlocul pieţelor Bălcescu, Scânteii, Victoriei şi în alte numeroase puncte ale Capitalei, zilele acestea au fost descărcate stive mari de grinzi, au fost ridicate schele înalte. Dulgherii, tâmplarii şi ipsosarii au început imediat lucru!. . In jurul acestor grupuri de muncitori se strânge multă lume. Cei mai mulţi ghicesc despre ce este vorba. Alţii însă nu ştiu că sutele de dulgheri, tâmplari şi ipsosari sunt creatorii anonimi ai hainelor de sărbătoare pe care le va purta Capitala în zoiele marii sărbători a tinereţii. Ne aflăm în faţa Combinatului Poligrafic Casa Scânteii „I. V. Stalin“. In mijlocul pieţii s’a ridicat o coloană albă. Ea este împodobită cu plăci de ipsos ornate cu motive naţionale româneşti. Coloana se termină cu un capitel reprezentând globul pământesc. In jurul globului vor flutura 12 drapele albastre cu diferite embleme şi insigne ale organizaţiilor de tineret. In spatele coloanei se amenajează un panou mare care va reprezenta afişul intitulat: „Bun sosit, tineri din lumea întreagă !“ In cele două laturi ale panoului se vor ridica două coloane ornamentale cu drapele multicolore ale tuturor naţiunilor participante la Festival. Deasupra pieţii vor flutura ghirlande formate din sute de steaguri multicolore. Pavoazarea pieţii Victoriei are tema: „In faţa hărţii Republici Populare Române". Un panou în mărime de 21 m. pe 16 m. va reprezenta harta patriei noastre. Această hartă va fi străjuită de şase panouri cu foto, ilustraţii reprezentând realizările social-culturale, noile condiţii de viaţă şi muncă ale poporului nostru, marile construcţii ale socialismului. In jurul rotondei pieţii, pe unde trece troleibuzul, se vor ridica zeci de arcade colorate care vor străjui panourile reprezentând afişele Festivalului. In piaţa Romană se lucrează la arcadele care vor fi împodobite cu steaguri şi flori. Pavoazarea acestei pieţe are tema „Prietenia tineretului din lumea întreagă“. „Pilonul Păcii“ din piaţa Universităţii va avea 16 m. înălţime. Dulgherii şi tâmplarii lucrează de zor la ridicarea lui. In grădina Universităţii vor fi aşezate portretele marilor clasici ai artei şi literaturii mondiale: William Shakespeare, Tagore, Mark Twain, Puşkin, Băcescu, Da Vinci, şi alţii. Pe peluza din faţa spitalului Colţei, unde începe Bulevardul 1848, vor fi ridicate panouri, reprezentând în culori vii măreaţa prietenie a tinerilor din diferite colţuri ale lumii. In piaţa Muncii, numeroase panouri vor reda aspecte din viaţa sportivă a popoarelor. Ei le vor reda ideia : „Prin sport la întărirea păcii şi prieteniei". Mii şi mii de steaguri, zeci de kilometri de ghirlande, verdeaţă şi flori, aproape 1000 de panouri şi insigne ale tineretului, sute de ornamente plastice cu motive naţionale, multe sute de coloane decorative ornate cu nenumărate drapele albastre şi ale naţiunilor participante, iată câteva din elementele care formează materialul de pavoazare a Capitalei. Traseele centrale, cum sunt de pildă rutele dintre aeroportul Băneasa şi bulevardele centrale; Palatul Pionierilor — Şoseaua Iancului; B-dul Stalin — Calea Victoriei; piaţa Operei — piaţa Libertăţii; piaţa Victoriei — Stadion, vor fi decorate cu atenţie deosebită. Frumoase vestminte vor îmbrăca deasemeni parcurile Capitalei, stadioanele, scenele şi estradele, sălile de spectacole, etc., pentru care vor fi folosite nesfârşite ghirlande de flori şi verdeaţă. Bucureştiul devine mai frumos ca oricând. Ei aşteaptă cu porţile larg deschise pe solii tineretului lumii. Gazeta Pe clădirea Ministerului Comerţului Exterior din piaţa, „Nicolae Bălcescu“ pot fi văzuţi de câteva zile câţiva muncitori şi tehnicieni care lucrează la montarea unei ingenioase instalaţii electrice, a unei gazete luminoase. Aici, în orele de seară, vor apare cu litere luminoase, texte scurte, reportaje şi informaţii despre cele mai importante manifestări artistice şi sportive. Lectura ziarului va fi posibilă chiar de la mare depărtare, în prezent se lucrează la amenajarea camerei de comandă denumită „tipografia“ gazetei luminoase. Un specialist şi o echipă de luminoasă , tehnicieni instalaţi în această cameră de co-mandă vor „culege“ literele, vor „tipări" şi vor supraveghia apariţia în bune condiţii a ziarului. Un colectiv redacţional special format se va îngriji de culegerea şi redactarea operativă a materialelor informative dintre care cele mai multe vor fi transmise telefonic redacţiei gazetei luminoase de la sălile de spectacole, stadioane, etc. In serile de August mii şi mii de oameni vor putea afla din informaţiile gazetei luminoase multiplele evenimente ale unei zile din marea sărbătoare a tineretului lumii. I Anul XI - Nr. 2739 | — ^ 4 pagini | 20 bani Miercuri | 22 Iulie 1953 IN NUMĂRUL DE AZI — Treerişul trebue să stea în centrul atenţiei sfaturilor populare (pag. 2-a) — Sfaturile populare luptă pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii (pag. 2-a) — Pregătiri pentru Festival . RADU URZICEANU : La un antrenament al lotului român de fotbal. VIOREL COSMA: Corul căminului cultural „Ciprian Porumbescu“ din Suceava (pag. 2-a) — ALFRED HOFFMAN: Audiţii din lucrările tinerilor compozitori (pag. 3-a) — Se înalţă Varşovia nouă (pag. 3-a) — Pentru o Germanie unită, democratică şi iubitoare de pace! — Declaraţia lui Wilhelm Pieck. (pag. 3-a) — Nota ministerului afacerilor externe al U.R.S.S. adresată Turciei (pag. 4-a) — Uriașe cantități de alimente sosite din U.R.S.S. în R. D. Germană (pag. 4-a) Tovarăşului ALEXANDER ZAWADSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone , Varşovia Cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă transmit, tovarăşe Preşedinte, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române cele mai sincere şi călduroase felicitări. Vă urez Dvs. şi poporului polon noi succese pe drumul construirii socialismului în Republica Populară Polonă şi in lupta noastră comună pentru apărarea păcii, în fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului BOLESLAV BIEROT Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea poporului român şi a Guvernului Republicii Populare Române, felicitările cele mai călduroase şi frăţeşti. Urez din toată inima poporului frate polon noi succese in munca sa rodnică pentru construirea socialismului, pentru propăşirea şi înflorirea continuă a Republicii Populare Polone, prietenă şi aliată, noi succese în lupta pentru victoria cauzei păcii şi colaborării între popoare, in fruntea căreia se află bastionul de neclintit al păcii şi securităţii popoarelor, marea Uniune Sovietică. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintell Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului STANISLAW SKRZESZEWSKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul celei de a 9-a aniversări a eliberării Poloniei de către invincibila Armată Sovietică, vă transmit, tovarășe Ministru, felicitări cordiale. Poporul român urează poporului frate polon noi izbânzi în opera de construire a socialismului și în lupta pentru apărarea păcii, în fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică. , SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe , al Republicii Populare Române Expoziţia artistică internaţională Unul din mijloacele importante pentru cunoaşterea culturii şi artei popoarelor de către sutele de mii de tineri participanţi la Festivalul de la Bucureşti va fi „Expoziţia artistică internaţională“. Această expoziţie va cuprinde numeroase obiecte de artă, picturi, sculpturi, gravuri, afişe, oglindind arta diferitelor popoare. Pentru această expoziţie ,au lucrat cu entuziasm sute de artişti cu renume mondial, alături de artişti din popor, tinere ţărance, studenţi de la institute de artă plastică din aproape toate ţările care vor participa la Festival. Vor fi expuse opera de artă din Anglia, Uniunea Sovietică, Franţa, India, Germania, S.U.A., Birmania, Vietnam, etc. Timp de câteva lumi, în diferite colţuri ale lumii, s-au pregătit minunate obiecte de artă, menite să desvolte dorinţa popoarelor şi îndeosebi a tineretului pentru o cât mai largă cunoaştere reciprocă a culturii naţionale cu prilejul Festivalului Mondial al Tineretului. In regiunea Alap din Siria, de pildă, tinere ţărance au executat pentru această expoziţie broderii cu cele mai frumoase motive naţionale. In Olanda s’au pregătit circa 32 piese de artă. Pictorii şi sculptorii polonezi au executat sute de lucrări, din care au fost alese circa 50. In Republica Democrată Germană s’a organizat o expoziţie de artă în oraşul Drezda, de unde au fost alese cele mai bune lucrări spre a fi tribuse la Bucureşti. Din Grecia vor fi aduse o serie de gravuri în lemn şi alte lucrări; în Danemarca s-ai organizat o expoziţie „Tânăraartă daneză“ la care au fost alese cele mai reuşite lucrări. Deosebit de sguduitoare sunt cele trei tablouri în alb-negru: „Efectele bombei atomice“, care vor fi trimise de cunoscutul artist japonez Tusako Akamatsu. Din Suedia vor fi prezentate picturile „Apelul Păcii“, „Băiat coreean“ şi altele. Lucrări valoroase vor fi trimise din Franţa. Printre acestea se numără renumita pictură „Războiul şi Placea“ de Picasso. Dessemeni s-au anunţat lucrări ale renumitului caricaturist şi desenator Jean Effe, distins recent de Juriul Consiliului Mondiali al Păcii cu Medalia de Aur a Păcii, precum şi ale artistului Mittelberg. (Agerpres) --- ■ ........... " " — "■ "■ ..... ......... Toate forţele pentru treeriş, pentru colectare! Roadele muncii în întovărăşire PLOEŞTI (deja sub redacţia noastră). — Tere Cojocaru leagă cu nădejde gura sacilor. Prin fiecare îşi vâră mai înainte mâna, scoate palma plină de boabe, le admiră. Acum a legat ultimul sac. Se apleacă, l-a prins în spate şi îl duce la căruţă... Căruţa a pornit în pocnituri de bici şi chiotul de veselie al flăcăilor. Este ultima căruţă. Tumultul a încetat pe aria ţăranilor întovărăşiţi din comuna Sălciile. Mecanicul Dima Constantin şi tractoristul Radu Nicolae se uită la maşină cu dragoste, strângând praful de pe câte o piesă sau cercetând pe altele cu grije. „Am făcut treabă bună până acum“, spune Drifl. Au fost zile de muncă încordată pe aria întovărăşiţilor din comuna Sălciile. Acum se face bilanţul realizărilor. Seceratul păioaselor l-au terminat înainte de vreme, iar la treeriş, organizându-se pe echipe, ei au realizat câte 2.000—4.000 kg. boabe zilnic peste viteza programată. Anul acesta, ţăranii muncitori întovărăşiţi din comuna Sălciile au obţinut o recoltă de 2.125 kg. grâu la hectar. Producţia de grâu obţinută de întovărăşiţi este cu aproape 600 de kg. mai mare la hectar decât producţia din sectorul individual. Datorită muncii făcute în comun şi folosirii metodelor înaintate de muncă, întovărăşiţii din comuna Săuciile şi-au strâns grâneie cu mult înaintea ţăranilor cu gospodării individuale. După ce şi-au achitat cotele către stat, ţăranii muncitori întovărăşiţi, din comuna Târguşoru Nou şi-au plătit datoriile către S.M.T., au pus deoparte seminţe pentru anul viitor şi şi-au împărţit produsele Dumitru Dumitrachie a dus acasă 1.380 kg. grâu. Asemeni lui şi alţi ţărani întovărăşiţi auprimit cantităţi de grâu pe care înainte nu le puteau obţine când îşi lucrau singuri pământul. In întreaga regiune Ploeşti, ţăranii muncitori întovărăşiţi au terminat recoltatul păioaselor, iar ţăranii întovărăşiţi din comunele Verneşti, Ulmeni, Albeşti-Muru, Loloiasca şi altele au terminat la această dată şi trcerişul. Tractoriştii de la S.M.T. Episcopia Bihor, raionul Oradea, desfăşoară larg steagul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea şi depăşirea plannuilui deproducţie în campanii agricolă de vară. In focul întrecerii, ei au reuşit să obţină până acum însemnate realizări. La data de 18 iulie, brigăzile conduse de I. Bacs şi I. Székely, îşi îndepliniseră planul de producţie pe campania de vară în proporţie de 28 şi,respectiv 27 la sută. Tractoriştii de la S.M.T. Episcopia Bihor au terminat desmiriştitul tuturor suprafeţelor de pe care s-a strâns recolta la gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole. Acum ei au început treerişul, realizând şi la această lucrare importante depăşiri de normă, încă din prima zi de lucru, tractoristul batozar Alexandru Nagy a treerat 18.000 kg. grâu în loc de 14.500, cât este stabilită norma. Succese deosebite a realizat şi tractoristul batozar Cornel Năforeanu. In unele zile, el a realizat norma la treeriş în proporţie de 200 şi chiar 300 la sută. TECUCI (de la corespondentul nostru). Ţăranii muncitori din Cosmeşti au ieşit la secerat de îndată ce grâul a dat un pârg. Ei au fost primii din raion care au pornit la cules, după cum primii au fost şi în campania însămânţărilor de primăvară. Semănate la vreme şi în bune condiţiuni agrotehnice, culturile s’au desvoltat bine. Lanurile de grâu, orz şi secară, au crescut mari şi frumoase, cu spic bogat. Hotărîţisă nu irosească niciun bob de grâu, ţăranii muncitori, mobilizaţi de organizaţia de bază şi de sfatul popular comunal, lucrează cu multă însufleţire pentru reuşita campanie de vară. Depunând eforturi sporite, ei au terminat secerişul încă de la data de 10 iulie. Organizarea muncii la arie, a cetelor de cetăţeni, a făcut ca şi rezultatele la treeriş, să fie dintre cele mai bune. Munca la arie , se desfăşoară cu mult spor. Zilnic, viteza de treerat este depăşită, treerându-se cu 3.300 kg. de grâu mai mult. Dornici să-şi îndeplinească datoria patriotică faţă de stat, ţăranii muncitori care şi-au treerat grâneie, au dus până acum la baza de recepţie peste 3.000 kg. grâu. Rezultatele obţinute la treeriş, recoltele sporite, au convins odată mai mult pe ţăranii muncitori ce roade dă pământul atunci când este lucrat mai bine, folosind metodele agrotehnice indicate de agrominlim. In comună nu există o recoltă de grâu mai mică de 1.800 kg. la hectar. După ce a dat cotele şi uiumul la batoză, ţăranului muncitor Dumitru Motrocol, care a trecrat grâu de pe 64 ari. . . i-au mai rămas 1.274 kg. Ţăranul muncitor Vasile Iamandi care a avut 75 ari cultivaţi cu grâu, a dus acasă — după predarea cotei şi uiumului — 1.500 kgr. îndrumaţi de sfatul popular, ţăranii mun- .. ■citori acordă o mare atenţie şi desmiriştirii terenurilor. Astfel, s’a reuşit până acum să se desmiriştească peste 120 hectare. Ţăranii muncitori fruntaşi,, ca Ion Şerban, Dumitru Munteanu şi mulţi alţii din comuna Cosmeşti şi-au luat angajamentul de a nu lăsa nicio bucată de teren nedesmiriştită, pentru a asigura obţinerea unor viitoare recolte bogate la hectar. Succesele tractoriştilor ---------------------------------------------------------------------------------------------p . Comuna fruntaşă TREERA ZI ŞI NOAPTE Ţămiii muncitori din comuna Gorgota nu încetează lucrul nici atunci când umbrele serii încep să coboare peste sat. Ei ştiu că pentru culegerea roadelor îmbelşugate la timp şi fără pierderi, lucrul nu trebue să înceteze nici o cupă. De aceea au organizat treerişul ziua şi noaptea. Seara, la arie se aprind becurile electrice iar munca se desfăşoară cu intensitate sporită şi pe timpul nopţii. In clişeu: Un aspect al lucrului din timpul nopţii, la aria de freer din comuna Gorgota, raionul Ploeşti. Foto A. RUDI