Romînia Liberă, octombrie 1956 (Anul 14, nr. 3727-3752)
1956-10-14 / nr. 3738
LUNA MARII I PRIETENII I ★ l Vizitele oaspeţilor sovietici ^ La Muzeul de Artă Populară ^ Ieri la prim. Muzeulde Artă Populară al R P R a primit vizi- ta tovarăşilor V. N. Stoletov şi E. K. Osipova. Cei doi oaspeţi au avut ocazia să cunoască ( bogăţia, varietatea şi frumuseţea ţesăturilor, cusăturilor, sculpturilor şi ceramicei artiştilor noştri populari. Ţinuturile istorice ale patriei noastre, zonele etnografice, şi-au dezvăluit in faţa oaspeţilor sovie-tici, caracteristicile prin mulţimea obiectelor expuse. „ La Comitetul naţional pentru apărarea păcii 1 l A P Maresiev, Erou al Uniunii f S Sovietice, membru al Comitetului și pentru apărarea păcii din U R S.S., . 1 a făcut simbătă dimineaţa o vizită f * la Comitetul naţional pentru apăr ? rarea păcii din R P R., unde a fost j 2 primit de acad Mihail Ralea, j 2 membru in Consiliul Mondial al ^ 1 Păcii și acad. prof. P. Constanti- ' - nescu-laşi, vicepreşedinţi ai Comi- ( ( teiului naţional pentru apărarea f i păcii din R.P.R. ț ? 1 *J 'V 'V/ 'V ,V/ 'V' rv '"V «X, îV 'V 'V 'V »V 'V f\j f\j r\j r\^ 99 Intr-o sală mare. Inundată de lumină, (doi pereţi lungi sunt ocupaţi de ferestre), unde se auzea numai fîşnitul uşor al riglelor şi creioanelor ascuţite purtate pe planşete de desen, l-am găsit pe secretarul cercului A.S.IT de la Industria Optică Română, inginerul Nicolae Gaiţă. Au urmat prezentările de rigoare, introducerile. Şi apoi. . — Dvs. adică cercul A.S.I.T, colaboraţi, ajutaţi pe muncitorii care au propuneri sau idei pentru inovaţii ? — Da, li ajutăm, îmi răspunde el şi-mi povesteşte „cazul" strungarului Ştefan Anghel de la motoare Ştefan Anghel a venit cu ideea schimbării procesului tehnologic la „poziţia 27" de la microscopul de laborator. Inginerul Gelu Eruţian împreună cu strungarul şi cu el, inginerul Gaiţă, au făcut calculele necesare pentru realizarea ideii şi au experimentat şi un cuţit cu profile care execută mai multe operaţii odată la o singură prindere Rezultatul a fost că timpul de lucru s-a redus aproape de cinci ori, se fac economii de material neferos, iar microscopul a câştigat prin îmbunătăţirea calităţii sale . Aşa a fost şi „cazul" tov. Nicolae Şenţeiu de la secţia tratamente termice. Dar — adaugă interlocutorul meu — de multe ori oamenii nu cer ajutorul cabinetului tehnic ci îşi rezolvă singuri problemele. Fac o reflecţie : deci, dacă vin oamenii să ceară ajutor e bine; dacă nu vin, iar e bine Reiese că lucrurile sunt lăsate să meargă „de la sine" Şi totuşi, poate că nu-i aşa. Dar mai bine să pun o întrebare: — Dvs. cunoaşteţi problemele care frămîntă muncitorii în secţii ? Mă refer la cele care ţin de găsirea posibilităţilor pentru mărirea producţiei, pentru îmbunătăţirea calităţii ei; le stimulaţi interesul, îi atrageţi spre aceste probleme ? Tovarăşul Gaiţă se uită mirat la mine. ★ In faţa noastră a fost adus un dosar mare, care conţine „date concrete", cum spune tov. Gaiţă in legătură cu activitatea cercului. — Ce probleme mari reclamate de mersul inainte al producţiei uzinei dvs. are colectivul cercului A.S.I.T. în atenţie ? Tov. Gaiţă îşi plimbă degetele pe hîrtia lucioasă, subţire, de-a lungul rîndurilor negre, dese, scrise la maşină. — Iată, problema asta a realizării obiectivului imersiei pentru microscopul de laborator, un obiectiv care să mărească de 90 de ori, ne frămîntă mult S-au făcut experimentări peste experimentări, dar rezultate depline... încă nu sînt. Problema e încă în studiu. Lucrează intens cîţiva oameni. Ştiţi, în străinătate, firmele de specialitate de pildă, pînă au pus totul la punct în direcţia asta au mers destul de încet, pe cînd la noi vedeţi... Ei da. Ia noi ! La noi trebuie să meargă altfel — mă gîndesc eu. In pas cu spiritul vremii noastre. Da, şi ca să fie tot în spiritul vremii noastre de ce adică ar lucra la rezolvarea acestei probleme grele numai Cîţiva oameni ? O întreprindere capitalistă poate să lucreze cu un om sau doi, sau cîţiva, încet sau cum îi place, cum îi dictează interesele pe piaţă. Dar noi, cu noi e altceva De ce adică n-ar lucra mai mulţi oameni ? De ce adică cercul A.S.I.T. n-ar antrena la rezolvarea acestei probleme grele, complicate, şi muncitorii care lucrează in secţia optică şi colectivul de la proiectare ? Cum ar putea să fie făcută treaba asta ? Poate organizîndu-se cercuri ştiinţifice pe probleme specifice, sau consfătuiri tehnice, ori şedinţe de lucru scurte, concrete. Poate nu toţi sunt tehnicieni, specialişti de mare capacitate dar ca executanţi, ca oameni care nu sunt străini de problemă, ar putea să vină cu o idee. Nu odată a fost dovedită capacitatea creatoare a maselor. Ce mi-a mai citit tov. Gaiţă din dosarul cu „date concrete"? Ah, da ! In atenţia cercului A.S.I.T. a fost şi problema turnării în forme de ceară. Tovarăşul Gaiţă îmi explică cît de necesară este aplicarea acestei metode la 1.0. R. care are piese de dimensiuni foarte mici. Şi iarăşi gîndul meu o ia alăturea cu cele ce-mi aud urechile. Era oare necesar ca cercul A.S.I.T să se ocupe cu această problemă acum cînd ea a fost rezolvată de alte întreprinderi ? Nu sunt alte probleme mai grele pentru uzină ? De ce în planul de lucru n-au fost prevăzute și teme ca de pildă stabilirea procesului tehnologic pentru aplicarea nivelelor sferice mici cu un nasture ? Sau să lăsăm problemele astea „mari", „grele". 1.0. R fabrică şi şubiere. Ei bine, rectificarea acestor aparate de măsurat — reţineţi de măsurat — se face pe cale manuală. Curios, nu ? Dar din păcate adevărat. S-a gîndit cineva din cercul A.S.I.T. la treaba asta ? Poate. Dar deocamdată nu se face nimic. Ce să mai întreb? Mă gîndesc că I.O.R. este prin natura ei o întreprindere care lucrează aparate de mare precizie, cu toleranțe de ordinul zecimilor de micron (uneori numai simpla trecere bruscă a unei piese de la temperatura încăperii la cea a mîinii poate da o măsură eronată). Alai adaug la asta faptul că în uzină circa 60 la sută din numărul muncitorilor sînt tineri, oameni calificaţi de curînd. In sfîrşit ideea salvatoare se naşte : problema perfecţionării tehnice a muncitorilor. A făcut ceva cercul A.S.I.T. în această privinţă ? — Da, a făcut, îmi răspunde tov, Gaiţă. — Cunoaşterea C. CI regimurilor optime * ® de lucru—îmi spune el — ajută pe fiecare muncitor în primul rînd să cunoască toate posibilităţile maşinii. Cercul nostru A.S.I.T. a Întocmit o serie de tabele cu elementele de calcul necesare, cu regimurile de lucru optime, specifice fiecărei secţii şi grupe de maşini în parte. După calculele noastre, aplicarea acestor regimuri de către toţi muncitorii — bineînţeles dacă sunt create şi celelalte condiţii — ar produce o ridicare serioasă a productivităţii muncii pe plan general, aş spune în masă. — Şi ? întreb cu nerăbdare — rezultatul care este ? Calculele dvs. s-au adeverit ? Măcar pe jumătate, adaug eu, înţelegînd că aşa deodată e cam greu ca toţi muncitorii să-şi ridice nivelul tehnic de lucru. — Rezultatul nu-1 cunoaştem ! — îmi răspunde tov. Gaiţă, strîngînd din umeri. — Cum ?, de ce ? Cînd au fost afişate aceste tabele ? îl asaltez cu întrebările. — In trimestrul II al anului acesta. — Şi nu cunoaşteţi rezultatele, nici nu ştiţi cum au fost primite de muncitori, cîţi din ei le-au folosit ? — mă incăpăţînez eu. — Nu. Experimentarea sau, dacă vreţi, studiul acestei probleme o vom face, cred, — şi glasul îi este puţin nesigur — în trimestrul IV. Poate asta a spus-o numai aşa, ca să spună ceva sau poate este o intenţie. Oricum, pentru mine a fost neconvingător. Vasăzică nici cu asta n-ara nimerit-o ! O acţiune atît de necesară pentru uzină, atît de interesantă, este lăsată baltă. De ce atîta lipsă de continuitate, de perseverenţă, de dinamism ? De ce ? Revăd „datele concrete“ scrise în carnet. Din ele se desprinde o ideie clară ca lumina zilei: cercul A.S.I.T. de la I.O.R. se mişcă încet, parcă cu apă în vine. Viaţa cu problemele ei a luat-o inainte. Ei lucrează, nu s-ar putea spune că nu. Dar cum lucrează? Răspunde oare activitatea de pînă acum a cercului A.S.I.T. cerinţelor fabricii ? E. PETREANU Date concrete Din activitatea Cercului A.S.I.T. de la Industria Optică Romînă Proletari din toate ţările, uniţi-văt imîn mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNA Anul XIV nr. 3738 4 pagini 20 bani Duminică 14 octombrie 1956 Nici o zi la arat şi semănat ! Cu însămînţările terminate BAIA MARE (de la corespondentul nostru). — Folosind condiţiile prielnice din ultimele zile, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Baia Mare lucrează cu stăruinţă ca să execute la vreme muncile agricole de toamnă. Cei mai harnici au şi raportat terminarea însămînţărilor. Astfel, colectiviştii din Urziceni, ajutaţi de mecanizatorii de la SMT Cărei, au fost printre primii care au terminat aceste lucrări. Ei au semănat 60 hectare grîu, 55 hectare secară şi 10 hectare orz, dintre care 44 hectare au fost semănate în rînduri încrucişate. De asemenea au terminat însămînţările de toamnă colectiviştii din Căpleni, Berveni, Mădăraş şi alţii. Printr-o muncă bine organizată, muncitorii şi tehnicienii de la gospodăria de stat Livada au terminat zilele trecute de însămînţat cele peste 500 hectare cu grîu şi secară. Succese importante au obţinut colectivele de muncă de la gospodăriile agricole de stat Cărei şi Satu Mare unde se însămînţează acum ultimele hectare. Buletinul muncilor agricole Săptămîna aceasta au căzut ploi în toată ţara. Peste tot pămîntul a căpătat umiditatea necesară pentru a se putea lucra în condiţiuni cit mai bune. In prezent, ritmul executării arăturilor în vederea însăminţărilor de toamnă este in creştere. In unele regiuni ca : Suceava, Bacau, Constanţa, Stalin şi Regiunea Autonomă Maghiară s-a arat mai mult de jumătate din suprafeţele planificate. Condiţiile optime care s-au creat pe teren cer ca efectuarea arăturilor pentru însăminţări să fie grăbită, îndeosebi în regiunile rămase în urmă (Piteşti, Ploeşti, Craiova, Timişoara, etc.). Pentru aceasta se impune folosirea din plin a tuturor forţelor şi mijloacelor de lucru existente. Aceasta cu atit mai mult cu cit multe din atelaje se eliberează treptat de la lucrările de recoltare a culturilor tirzii. Lucrările de insăminţare s-au intensificat în ultimele zile. Pe ţară, pînă la data de 12 octombrie a. c., griul se însăminţase in procent de peste ÎS la sută. Cele mai mari suprafeţe s-au insămînţat in regiunile Suceava, Bacău, Autonomă Maghiară, Baia Mare, Stalin şi Constanţa. Mult rămase in urmă cu insăminţări de toamnă sunt regiunile Ploeşti, Bucureşti, Piteşti, Craiova, Timişoara, Hunedoara şi mai puţin regiunile Oradea, Cluj, Galaţi şi Iaşi. In aceste regiuni, ca şi in celelalte din restul ţării, ritmul executării însăminţărilor de toamnă trebuie grăbit. Pentru aceasta, pe lingă intensificarea lucrărilor de pregătire a terenurilor, comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele agricole trebuie să ia măsuri imediate perntru asigurarea seminţelor necesare insămîntărilor. Trebuie grăbit schimbul de seminţe, condiţionarea şi tratarea acestora, lucrări care sunt rămase mult în urmă în majoritatea regiunilor din ţară. De asemenea, inginerii şi tehnicienii agronomi au datoria să vegheze permanent la buna desfăşurare a muncilor pe teren, indrumînd ţăranii muncitori să folosească fiecare zi, fiecare ceas bun de lucru, pentru ca însămînţările să se execute la timp şi la un înalt nivel agrotehnic. Raion fruntaş în campantie SUCEAVA (de la corespondentul nostru). — In raionul Siret sînt mulţi ingineri şi tehnicieni agronomi cu o bună pregătire profesională, care muncesc cu sîrg şi tragere de inimă, indrumînd zi de zi colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori spre a executa lucrările agricole la timp şi în condiţii agrotehnice. Drept urmare, în raionul Siret timpul prielnic a fost folosit din plin. Colectiviştii din Negostina, Rogojeşti, Mînăstioara au terminat la timp însămînţările de toamră. Pînă la data de 9 octombrie, gospodăriile colective din raionul Siret au depăşit cu 15 la sută planul însâmînţărilor de toamnă. Raionul Siret se află în prezent în fruntea celorlalte raioane din regiunea Suceava în campania însămînţărilor. Pînă acum pe ogoarele acestui raion s-a semănat 90 la sută din întreaga suprafață. Timpul nu aşteaptă CLUJ (de la corespondentul nostru). — S. M. T.Huedin n-a învăţat nimic din experienţa campaniilor trecute. Şi acum, ca şi în campaniile trecute se zbate în situaţia de codaş. Pînă la 10 octombrie axistă staţiune îşi îndeplinise planul lucrărilor în cîmp uitar în procent de 21 la sută. Trei din cele 7 brigăzi de la S . T.Huedin, adică a 3-a, a 5-a și a 7-a, au muncit greoi, executind alături de slabă calitate.; nu și-au dat osteneală să folosească mijloacele pe care le aveau la îndemînă pentru a discui terenurile de cite 2—3 ori atunci cînd era nevoie de acest lucru. Lucrînd cu întreruperi la întovărăşirile agricole din Sîncraiu Morlaca, etc., brigada a 7-a condusă de tov. Ştefan Vincze n-a realizat nici 20 la sută din plan. La gospodăriile colective din satele Sutoru şi Chendremal două tractoare au stat defecte cîteva zile, fără să se intereseze cineva de ele. O altă piedică în calea executării la timp a lucrărilor din campania agricolă de toamnă o constituie faptul că la S.M.T.Huedin nu se lucrează în două schimburi. De altfel, în ultima decadă, în regiunea Cluj nu s-a lucrat în două schimburi decit pe 6 tractoare la S.M.T.Luduş şi pe 2 tractoare la S.M.T.-Cîmpia Turzii. Faţă de această situaţie se impun măsuri urgente din partea conducerii SM. T.-Huedin. Să nu se uite că S. M. T.-Huedin are de deservit în această campanie nu mai puţin de 33 unităţi agricole socialiste şi că timpul nu aşteaptă. La magazie da, la brigadă la ORADEA (de la corespondentul nostru). — La S. M T.-Ghiorac regiunea Oradea, muncile agricole din toamna aceasta merg greu. Tractoarele se defectează des în cîmp, așa că mai mult stau decît lucrează. De ce se întîmplă acest lucru? Iată o întrebare la care poate să răspundă foarte bine de pildă tractoristul Sipos din brigada a 10-a, care mai zilele trecute defectîndu-i-se tractorul, a fost silit să aștepte timp de două zile pînă ce conducerea S.M.T.-ului a luat măsuri să-l repare. Tractoristul singur n-ar fi putut face acest lucru, neavînd la îndemînă nici o piesă de schimb. Tov. director Victor Fekete ar putea să răspundă: Ce sîntem noi de vină ? Aşa este maşina : merge fără nici un cusur şi peste o oră se strică şi stă. Lucrul poate fi adevărat. Nu există însă nici o cale pentru a face ca în asemenea situaţii tractoarele să stea cit mai puţin ? Noi credem că da, şi că acest lucru îl ştie şi conducerea staţiunii. E vorba doar de mai multă grijă, pentru ca înlăturarea diferitelor defecte să dureze cît mai puţin timp. Piese de schimb există din abundenţă în magazia staţiunii. Ţinute însă sub cheie, aşa cum se întîmplă acum, ele nu pot fi de nici un ajutor tractoriştilor siliţi să aştepte zile întregi primirea lor, irosindu-se astfel timp preţios de lucru. Ar fi bine ca acum cînd vremea este atît de prielnică însămînţărilor, conducerea S. M. T. Ghiorac să nu mai fie atît de sgîrcită cu piesele necesare tractoriștilor pe teren ci să înzestreze brigăzile cu ele. Tratativele de la Moscova a în ultima săptămină, privirile la opiniei publice internaţionale i - au fost îndreptate spre New York, unde, în localul Consiliului ♦ de Securitate al O.N.U. s-au desfăşurat dezbaterile publice şi tratativele secrete în problema Canalului de Suez. Fără ca interesul acordat acestei chestiuni să scadă cituşi de puţin, atenţia cercurilor celor mai largi şi variate din întreaga lume se va îndrepta, in zilele ce urmează, spre Moscova. Faptul va fi determinat de reluarea tratativelor sovieto-japoneze in vederea normalizării relaţiilor dintre cele două state. ţ încheierea cu succes ,a acestor tras tative care au in♦ ceput anul trecut ar avea o covîrşi♦ toare importanţă ♦ atit pentru relaţiile î tre U.R.S.S. şi directe din Japonia cit şi X pentru ansamblul politicii interna♦ ţionale. Actuala situaţie juridică a ţ formal cele două state se mai gă♦ sesc încă în stare de război, la 11 ♦ ani, după terminarea ostilităţilor — ♦ nu mai poate dăinui. Se impune ♦ cu necesitate restabilirea relaţiilor ^ normale între două state vecine. ♦ In plus, normalizarea relaţiilor spre vieto-japoneze ar avea un efect ♦ binefăcător şi asupra relaţiilor din ▼ tre Japonia şi alte state. ♦ începute anul trecut, tratativele ♦ sovieto-japoneze s-au desfăşurat mai intii la nivelul ambasadorilor ■ şi apoi la nivelul miniştrilor Afacerilor Externe. In perioada de timp care s-a scurs de la primele convorbiri, s-au lămurit pe deplin aproape toate aspectele relaţiilor sovieto-japoneze. In aceste circumstanţe este de aşteptat ca vi-4 Zta premierului Itiro Hatoyama la Moscova să ducă la o grabnică şi pozitivă rezolvare a acestei pro- bleme. De altfel, intr-o declaraţie pe care a făcut-o ziariştilor din Zürich, secretarul creneral al cabi♦ netului japonez, Takuzu Matumn♦ to, a declarat că primul ministru , Hatoyama intenţionează să inche- 4 ie convorbirile sate la Moscova in decurs de o săptămină. Matamoto , şi-a exprimat aceeaşi speranţă şi d in cadrul unei conferinţe de presă J pe care a ţinut-o la Stockholm. ♦ Declaraţiile respective ar fi dă- t tătoare de speranţe în ceea ce pri- ♦ veşte atitudinea pe care o va a4 dopta delegaţia japoneză, intrucît J a devenit limpede pentru oricine ♦ că acum este rîndul părţii japo- ♦ neze să dovedească in fapte slorin- + ța pe care a proclamat-o irt suc- X cesive rinduri în vederea normali- * zării grabnice a relaţiilor sovieto- , japoneze. X O privire retrospectivă asupra * tratativelor dintre cele două părţi și asupra altor evenimente care au avut loc in această perioadă arată clar că tratativele au fost tergi- , versate în mod nejustificat, dato- 4 rită uneltirilor unor f forţe reacţionare X japoneze şi din a- 4 fara Japoniei, care * au căutat in chip a şi fel să impie- 4 dice încheierea tratatului de pace. 4 Nu este inutil în acest Sens să reamintim sciziunea care s-a produs ♦ în partidei de guvernămint din Ja- ♦ ponia. Partea burgheziei japo- ^ neze interesată in strîngerea 4. legăturilor cu S. U. A a cău- * tat ca prin dezbinarea creată să a provoace o criză de guvern care ♦ să îndepărteze pe Hatoyama și să-l împiedice să plece la Mos■ ♦ ceva. Acest fapt nu poate să nu I fie pus in legătură cu faimosul 4 memoriu pe care S.U.A. l-au a- T dresat Japoniei spre a o determi- I na să tergiverseze la infinit tra- X tativele ■ . | Forțele care doresc însă ca Japo. 4 nia să-și croiască propria sa po-litică externă s-au dovedit insă J mai puternice, in ultima perioadă 4 de vreme. Ajunge să cităm două f fapte: reducerea restricţiilor în I privinţa comerţului cu R.P. Chi- f neză şi hotprirea de a nu adera f la aşa-numita asociaţie a benefi- X ciărilor Canalului de Suez zămis- f lită la Londra de către puterile oc- I cidentale In acestea si in pleca- rea lui Hatoyama la Moscova nu i se poate să nu se vadă forţa opi- | niei publice japoneze care doreşte a să desprindă ţara de la remorca J Washingtonului şi să croiască Ja- ♦ poniei o politică independentă şi 4 neutră. f EUGEN PHOEBUS 4 IMHIATMA ► IAAAAAAAAA»»A«1 Constituirea Comisiei Naţionale a R. P. R. pentru U.N.E.S.C.O. De curînd a luat fiinţă Comisia Naţională a R.P.R, pentru U.N E.S.C.O. cu sediul la Bucureşti. Scopul Comisiei Naţionale este de a asigura colaborarea pe tărîmul educaţiei, ştiinţei şi culturii prin promovarea legăturilor cu secretariatul U.N.E.S.C.O. şi cu comisiile naţionale U.N.E.S.C.O. din alte ţări. Printre funcţiile Comisiei este şi aceea de a asigura legătura între instituţiile din Republica Populară Romînă care se ocupă cu educaţia, ştiinţa şi cultura pe de o parte, şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură pe de altă parte. Comisia Naţională a Republicii Populare Române, pentru Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, se va compune dintr-un preşedinte, trei vicepreşedinţi, un secretar general şi 13 membri, reprezentanţi de seamă ai ştiinţei, culturii şi educaţiei şi din reprezentanţi ai instituţiilor de stat din domeniile corespunzătoare. Comisia Naţională a Republicii Populare Române pentru Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, va funcţiona pe lîngă Ministerul Culturii care, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, vor coordona activitatea acesteia. Comisia Naţională a Republicii Populare Române pentru U.N.E.S.C.O. este următoarea : Preşedinte : acad. Iorgu Iordan, şeful subsecţiei ştiinţa limbii şi literaturii a Academiei Republicii Populare Române; vicepreşedinţi: acad. Mihail Ralea, preşedintele I.R.R.C.S., şeful secţiei filozofie ştiinţe economice şi juridice a Academiei Republicii Populare Romîne acad. Simion Stoilov, şeful secţiei ştiinţe matematice şi fizice a Academiei Republicii Populare Romîne Ion Pas, prim locţiitor al ministrului Culturii; secretar general : prof. Ion Nistor ; membrii: Nicolae Sălăgeanu, rectorul Universităţii „C. I. Parhon“Bucureşti, acad. George Călinescu, directorul Institutului de Istorie Literară şi Folclor al Academiei Republicii Populare Române, Tudor Bugnariu, locţiitor al ministrului Invăţămîntului, Banyai Ladislau, rectorul Universităţii „Bolyai“ (Cluj), Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Societăţii pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii, Ştefan Cleja, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, Aiihai F. Marin, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, Petru Dumitriu, scriitor, membru în Biroul Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Romînă, Boris Caragea, sculptor, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, George Macovescu, directorul general al Cinematografiei, Kovács György, artist emerit al Republicii Populare Romîne (Tg. Mureş), Anton Breitenhofer, scriitor, redactor şef al ziarului „Neuer Weg“, Susana Gîdea, prorector al Institutului Politehnic din București. îl Foto: MIHAI POPESCU Necesitatea dezvoltării agriculturii in țara noastră ridică cu tărie problema, pregătirii unor cadre de specialişti de înaltă calificare. An de an, ingineri agronomi, zootehnişti, mecanizatori şi medici veterinari părăsesc băncile facultăţilor, îndreptindu-se spre noile lor locuri de muncă din unităţile agrcole socialiste, puncte agricole, unde se vor strădui să pună în practică cele învăţate in anii de studii. In clişeu: Prof. dr. C. V. Oprea de la Institutul Agronomic din Timişoara, discutind despre analiza chimică a solului cu un grup de studenți, viitori agronomi. La culesul bumbacului Colectiviştii din comuna Sudiţi, regiunea Constanţa, sînt cunoscuţi în împrejurimi ca pricepuţi cultivatori de bumbac. In aceste zile la această gospodărie colectivă, culesul bumbacului este în toi. In clişeu , Tinara colectivistă G. Olboşan descarcă un saci bumbacul cules. Foto: A. CONSTANTINESCU u Semnarea unui acord cultural între R.P.R. şi R. D. Vietnam HANOI 13 (Agerpres). — La 12 octombrie a.c., a fost semnat la Hanoi un acord de colaborare culturală între Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Vietnam. Pe baza acestui acord, cele două ţări se angajează să colaboreze şi să-şi acorde asistenţă reciprocă în domeniile ştiinţei, educaţiei, literaturii şi artelor, culturii populare, cinematografiei, presei şi radiodifuziunii. Acordul a fost semnat, din partea guvernului R. D. Vietnam, de către Hoang Minh Giam, ministrul Culturii, iar din partea guvernului R.P.R de către Nicolae Cioroiu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.R, in R. D. Vietnam. O nouă structură petroliferă Recent, în regiunea Piteşti a fost descoperită o nouă şi importantă structură petroliferă. Specialiştii apreciază că punerea ei în valoare constituie o contribuţie însemnată la sporirea producţiei de ţiţei a ţării „Sonda nr. 61 prin care a fost deschisă noua structură — arată inginerul principal al trustului de ex- tracţie Piteşti, Ioan Lang — Face parte dintr-un vast program de explorări petrolifere. După datele stabilite, sonda nr. 61, care a fost transformată din sondă de explorare în sondă de extracţie, prezintă presiuni de fund mai ridicate de-cît sondele care au deschis celelalte structuri din regiunea Piteşti, ceea ce ne face să presupunem că noua structură are şi o productivitate mai ridicată. (Agerpres) Premiere cinematografice Incepînd de mîine 15 octombrie va rula în premieră la cinematografele „Magheru“, ,,înfrăţirea între popoare“ şi ,,1 Mai“ filmul „Bulevardul principal“, o producţie a studiourilor sovietice, iar la cinematografele „Lumina“, „Griviţa“ şi „Munca“ filmul „Drum neliniştit“, realizat în studiourile din R. P. Bulgaria. Luni 15 octombrie, la cinematografele „Vasile Alecsandri“ şi „Mioriţa“, iar de miercuri 17 octombriela cinematograful „Elena Pavel“, începe să ruleze filmul maghiar „Salonul nr 9“. (Agerpres) VIITORII AGRONOMI