România Liberă, aprilie 1966 (Anul 24, nr. 6676-6699)
1966-04-08 / nr. 6680
% însemnări de profesor ce asta i-a observat acelaşi trecător. Şi nici de data asta nu intervine. El şi-a plătit biletul. Altceva nu-l interesează. In mijlocul străzii, nişte băieţi cu prăştii ochesc ferestrele unui bloc abia terminat. Trecătorul grăbit se face că nu-i vede. Nu e blocul lui. De fapt, crede că nimic pe lumea asta nu-i aparţine. In afară de propria sa linişte. Dar ce te faci că, uneori, trecătorul grăbit îşi termină drumul, intrînd pe poarta unei şcoli ? Nu şi-l termină. EI continuă. A semnat condica de prezenţă din cancelarie, a intrat în clasă , iată-l vorbindu-le copiilor, iată-i privindu-i pe cei din faţa lui ca pe nişte neverosimile fiinţe vii care corespund numelor atît de frumos caligrafiate în catalog. Alexandrescu, Ionescu, Popa... l-ar dori aşezaţi în bănci în ordine alfabetică. În felul ăsta i-ar fi mai lesne să evite confuziile, încotro se îndreaptă ? De ce țel se apropie atît de grăbit, încît nu-l mai interesează FLORIN MUGUR (Continuare în pag. a 4-a) Anul XXIV — nr. 6680 6 pagini 30 bani maia mapa REDACȚIA: Piața Seratei!. Telefon^ 17^60^0. ^dmtaWrada 17 #010. Interior 14 00. QR^^ ^R^R [] | R REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA Opinii: Pentru un curs unic de biologie în liceu Pagina a 30 Dialog cu întreprinderile şi instituţiile vizate Pagina a 3-a Scrisori cu adresă: Cînd beneficiarul e... cusurgiu Pagina a 4-a Corespondență din Hanoi : Poduri invincibile Pagina a 6-a 8 /m 1921 1966 Prima etapă a întrecerii socialiste PRELUDIU LA BOTEZUL FOCULUI Trimisul nostru pe şantierul Combinatului siderurgic de la Galaţi ne comunică: astăzi dimineaţă începe încălzirea definitivă a primului dintre cuptoarele adînci ale laminorului de tablă groasă După ce am fost la Reşiţa martorii turnării primelor lingouri de oţel destinate noului laminor de tablă groasă de la Galaţi (România liberă nr. 0676 din 3 aprilie a.c.), am însoţit spre Dunăre vagoanele ce au adus întîia încărcătură de metal ce se va prelucra în curînd la marele combinat siderurgic. Am poposit astfel deunăzi în mijlocul constructorilor şi montorilor ce dau viaţă noii cetăţi a siderurgiei româneşti. Apropiatului eveniment de care este legat principalul lor angajament luat în întîmpinarea zilei de 8 Mai — obţinerea primelor laminate — îi sînt subordonate în aceste zile cele mai importante forţe ale marelui şantier. Laminorul de tablă groasă — primul vlăstar al Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ — concentrează acum, la cea mai mare tensiune, atenţia proiectanţilor, a montorilor şi laminatorilor. ...Ne aflăm de cîteva minute în sala de comandă a primului flux tehnologic de laminare. Pe o parte, un brîu înalt de panouri cu aparate automate, pe cealaltă un întreg perete de sticlă ce ne permite o vizibilitate perfectă asupra agregatelor aflate jos, în hală. Cornel Paraschiv şi Petru Paraschiv, doi tehnicieni de la serviciul energetic al combinatului, coordonează din acest punct lucrările de punere sub tensiune a staţiilor de alimentare cu energie a laminorului. Un scurt apel telefonic ne întrerupe convorbirea. De la gospodăria de apă ing. Miron Buju se interesează la sala de comandă de semnalele apărute pe panou în timpul încercărilor începute. Tehnicianul de serviciu Ştefan Chiriac, îi transmite imediat informaţiile cerute. Pe toată filiera tehnologică probele sunt pregătite cu intensitate. Principalele fire ale acestei febrile activităţi duc în sala de maşini nr. 1. Pătrunzînd în acest adevărat sanctuar al electronicii după tumultul întîlnit în hala laminorului, rămîi pentru un moment descumpănit. Intr-o linişte desăvîrşită zeci şi zeci de specialişti desfăşoară aici o muncă pe cît de dificilă, pe atît de pretenţioasă. După verificarea circuitelor, începută cu cîtva timp în urmă, au loc acum operaţiile de reglare a aparaturii de acţionare a întregului echipament siderurgic din primul flux de laminare. Se lucrează cu minuţiozitate de ceasornicar, folosindu-se o aparatură electronică modernă de mare sensibilitate. Bătălia apropiatelor probe la cald își are aici centrul nodal. Primul semnal — cu grijă înscris în cartea de aur a marelui laminor — a fost dat la 27 ianuarie a. c. Atunci a avut loc prima învîrtire a rolelor din zona casei degrosisoare. In aceeași zi au fost pornite două grupuri convertizoare care alimentează căile cu role. La 30 ianuarie s-au executat din cabina zonală D-2 primele comenzi automate ale căruciorului ce va aduce lingourile de la cuptoare TUDOR GHEORGHIU (Continuare în pag. a 4-a) Zona cuptoarelor adinei a laminorului de tablă groasă. In prim plan : macaraua specială pentru manevrarea lingourilor, recent luată în primire de laminatori Foto : NICU VASILE Trecătorul grăbit Noaptea. Citiva tineri cheflii s-au legat de o femeie, iar femeia ar avea poate nevoie de ajutor, l-a văzut trecătorul grăbit. Dar are treabă. Dar nu vrea să-şi piardă vremea. Şi, pentru că are treabă şi pentru că nu vrea să-şi piardă vremea, traversează strada şi se îndepărtează, fluierînd, poate, o melodie romantică. In tramvai, cifiva copii se „autoservesc" cu cîte 5—6 bilete fiecare. Și de data a Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! NOUTĂȚILE ZILEI • Concursuri de proiectare cu o tematică variată Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură și Sistematizare a aprobat planul concursurilor de proiectare pe care le va organiza anul acesta. Planul cuprinde teme de o deosebită actualitate urmărind să atragă la rezolvarea lor specialişti din toate domeniile industriei construcţiilor. Printre temele concursurilor care vor avea loc anul acesta se află : secţiuni de hale industriale parter cu şarpantă metalică ; complex industrial pentru îngrăşarea tineretului taurin ; ferme de vaci pentru producţia de lapte ; soluţii constructive pentru clădiri de locuit cu parter plus patru etaje amplasate în zone cu grad mare de seismicitate la care să fie folosit betonul celular autoclavizat ; grupări de dotări socialculturale şi de deservire în unităţi urbanistice complexe. Au fost incluse, de asemenea, în planul concursurilor, proiectarea unor investiţii concrete, cum ar fi, de exemplu, piaţa preuzinală a Combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" din Galaţi, două case de cultură în oraşele Lugoj şi respectiv Oradea. Se află în pregătire completarea planului cu concursuri pentru proiectarea unui hotel internaţional şi a unui mare magazin universal în Capitală. (Agerpres). Atenţie, sportivi! Amatorilor de pescuit, fabrica „Inox“ din Capitală le oferă pentru noul sezon, o plăcută surpriză : două noi tipuri de lansete de pescuit confecţionate pentru prima oară din material plastic şi inserţie din fibră de sticlă. Faţă de cele cunoscute, noile lansete care au şi fost livrate comerţului, au o greutate redusă, o lansare mai bună şi o durată de folosire sporită. Pentru sezonul estival al acestui an, în sectorul cauciuc al industriei uşoare, s-au luat măsuri pentru producerea unor cantităţi sporite de saltele şi saltele tip fotoliu din pînză cauciucată şi într-o varietate mai mare de culori. De asemenea, au fost create două modele de bărci: barca „Delta“ — model produs anterior dar cu o confecţie îmbunătăţită şi barca „Olt“ — model complet nou. La întreprinderea pentru raţionalizarea şi modernizarea instalaţiilor energetice se realizează o parte din aparatatul necesar întreţinerii şi exploatării sistemului energetic al ţării. Totodată aici se fac studii şi cercetări privind aparate noi folosite la automatizarea proceselor de producţie, instalaţii pentru centrale electrice. In clişeu , tehnicienii Mircea Vlad şi Ioan Florescu, de la serviciul automatizării al sistemului energetic, lucrînd la montarea unui dispozitiv pentru pornirea şi oprirea automată a hidrogeneratoarelor necesare centralelor de pe Bistriţa Foto : AGERPRES Delegaţi la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din comerţ In slujba cumpărătorilor Străbateam culoarul îngust al depozitului de ţesături de la subsolul magazinului universal „Victoria", căutînd-o pe tovarăşa Georgeta Pană, şefa unuia din etajele acestui mare magazin bucureştean. Am găsit-o discutînd cu responsabilul depozitului. Tonul ei ferm arăta că ştie ce vrea, că este la curent cu cerinţele cumpărătorilor. Intr-adevăr, şefa de etaj de la magazinul universal „Victoria" îşi cunoaşte bine meseria. De aproape un deceniu lucrează în acest mare magazin. In acest timp şi-a cîştigat un binemeritat prestigiu, bucurîndu-se de stima şi încrederea colectivului. După un mic „raid“ întreprins împreună cu tovarăşa Pană la raioanele de care răspunde (ţesături, galanterie-tricotaje şi confecţii), ne-am oprit la „sediul" său : o măsuţă cu cîteva flori, un scaun şi o draperie, care constituie biroul unde îşi desfăşoară o parte din activitate. Spunem o parte, întrucît Georgeta Pană este în continuă mişcare, dintr-un depozit într-altul (să vadă ce marfă a mai sosit), alături de cîteva vînzătoare (interesîndu-se ce articole sînt mai solicitate de cumpărători), la vreo întreprindere furnizoare, unde cere şi — de cele mai multe ori obţine — articolele preferate mai mult de cumpărători. In felul ei de a lucra nu este nimic deosebit, nici o metodă „specială“. Şi totuşi, experienţa acumulată în commerţ se vădeşte la fiecare pas. Atunci cînd stă de vorbă cu personalul din raioanele de care răspunde, ea se interesează în mod amănunţit de toate aspectele : de gustul şi preferinţele clienţilor, de unele greutăţi sau propuneri ale vînzătorilor etc., arătîndu-le acestora în mod concret cum trebuie prezentate produsele, ce garnituri ar fi indicate la rochiile executate din mătăsurile expuse etc. O bună parte din timp şi-o dedică — în mod periodic — cercetării caietelor de sugestii şi propuneri făcute de cumpărători, susţinerii propunerilor socotite juste la conducerea întreprinderii, la fabricile furnizoare. Fiind propusă să participe la consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din comerţul socialist, Georgeta Pană s-a bucurat. Ea va adăuga experienţei sale noi învăţături, pe care — cu siguranţă — le va împărtăşi cu aceiaşi dragoste colectivului său de muncă, ELENA VALIMAREANU . în staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea Bucureşti sunt încă mari rezerve DE REDUCERE A PREŢULUI DE COST In înfăptuirea politicii partidului privind agricultura, un rol dintre cele mai însemnate revine staţiunilor de maşini şi tractoare. Deţinînd principalele mijloace de mecanizare a lucrărilor, ele au menirea de a da un sprijin substanţial cooperativelor agricole de producţie în sporirea neîncetată a recoltelor, efectuînd pe ogoarele acestora lucrări de un înalt nivel agrotehnic. Un alt indicator de bază care necesită o permanentă preocupare din partea mecanizatorilor îl constituie reducerea preţului de cost. Cum stau din acest punct de vedere staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea Bucureşti ? Să facem o comparaţie La nivelul regiunii Bucureşti, preţul de cost al hectarului de arătură normală realizat in 1965 a fost depăşit cu 1,59 lei. Incontestabil, această creştere a fost determinată, într-o anumită măsură, de condiţiile climatice mai puţin favorabile (uscăciune) care au impus o solicitare mai accentuată a utilajelor şi deci unele cheltuieli în plus faţă de prevederi. O comparare a realizărilor staţiunilor faţă de media preţului de cost pe regiune şi faţă de preţul de cost cel mai redus înregistrat de unităţile fruntaşe, demonstrează că posibilităţile de economisire a fondurilor sunt foarte mari şi departe de a fi puse cu adevărat în valoare. La S.M.T. Ciocăneşti, Cuza-Vodă şi Roseţi bunăoară, hectarul de arătură normală s-a realizat cu numai 51,50— 52,50 lei, în timp ce la alte staţiuni cu condiţii similare s-a produs o depăşire considerabilă a mediei pe regiune. Un exemplu : la S.M.T. Bogdana (vecină cu S.M.T. Cuza-Vodă) unde preţul de cost a fost planificat la 68 de lei, faţă de 53 de lei la unitatea alăturată, cheltuielile pe hectarul de arătură normală au fost mai mari cu circa 24 de lei. Analiza structurii preţului de cost pe regiune şi unităţi arată că, în principal, depăşirile valorice (în total mai bine de 10 000 000 lei) s-au produs în special la două capitole : reparaţii şi carburanţi. Conjugată cu nerealizarea unui volum corespunzător de lucrări, această depăşire a avut o influenţă negativă asupra preţului de cost în 28 din cele 47 de unităţi existente în regiunea Bucureşti. Un control mai riguros al cheltuielilor de producţie Relevînd rolul de mare însemnătate ce revine staţiunilor de maşini şi tractoare în dezvoltarea intensivă şi modernizarea agriculturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea făcută la Congresul de constituire a Uniunii Naţionale a Cooperativelor agricole de producţie arăta : „Mecanizatorii au datoria să-şi organizeze mai bine munca, utilizînd mijloacele mecanice cu întreaga lor capacitate, executînd lucrările agricole la timp şi la un nivel calitativ superior, preocupîndu-se continuu de reducerea cheltuielilor de producție“. • Consfătuire pe tema pregătirii deschiderii sezonului balnear CONSTANŢA (coresp. R. I.). — La Constanţa s-au desfăşurat ieri lucrările unei consfătuiri organizate din iniţiativa comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Constanţa privitoare la pregătirile în vederea deschiderii noului sezon balnear. Din discuţiile purtate a reieşit că în afara noilor construcţii (despre care ziarul nostru a scris recent) au fost modernizate 55 de vile şi cantine şi se lucrează acum la amenajarea a 6 hectare spaţii verzi, a 2 locuri de parcare auto, a unei noi sere de flori şi la extinderea reţelei de canalizare cu încă 10 kilometri. La consfătuire au luat parte şi reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor organe centrale. Cu acest prilej s-au analizat posibilităţile suplimentării fondului de marfă, detaşarea pe litoral a personalului medico-sanitar necesar şi a celui comercial calificat, dotarea I.S.B.C. şi organizaţiilor comerciale cu noi maşini şi utilaje. Îmbunătăţirea condiţiilor de vînzare a autoturismelor şi pieselor auto In ultimul timp, Ministerul Comerţului Interior — prin întreprinderea de Difuzare a Materialelor Sportive — a luat măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de desfacere către cumpărători a autoturismelor şi pieselor de schimb. In acest sens, rov. ing. AUREL BREBENEL, directorul tehnic al IDMS ne-a dat următoarele informaţii : — Complexul de prezentare şi desfacere a autoturismelor din str. Lt. Marinescu (Drumul Taberii) din Capitală, a fost dotat cu o staţie nouă pentru pregătirea maşinilor, înzestrată cu utilaje moderne şi cu personal calificat. După ce cumpărătorul îşi alege maşina, aceasta intră în staţie, unde i se face revizuirea generală, reglarea electrică şi mecanică, curăţirea etc. Capacitatea zilnică de deservire şi de pregătire a maşinilor este de circa 80 de autoturisme, întrucît de cele mai multe ori livrările depăşesc posibilităţile staţiei, se colaborează cu unităţile specializate ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Cu acest prilej, ţin să remarc sprijinul dat de organele de miliţie la solicitarea Ministerului Comerţului Interior. Astfel pentru a se înlesni transportul autoturismelor la domiciliu, s-a luat măsura ca la complexul din cartierul Drumul Taberii să se elibereze pe loc autorizaţii provizorii de circulaţie. In acest fel, posesorii de carnete auto îşi pot transporta în mod operativ maşinile cumpărate, dîndu-se prioritate celor domiciliaţi în provincie O altă preocupare a noastră o constituie aprovizionarea magazinelor de specialitate cu piese de schimb După ce anterior s-au produs în ţară cauciucuri de diverse dimensiuni pentru tipurile de maşini „Skoda“, „Moskvici“, „Volga“, „Wartburg“, „Fiat 1300“, recent au fost omologate cauciucuri de dimensiuni adecvate — produse pentru prima oară în ţară — pentru maşinile „Fiat 600“, „Fiat 1100“ şi „Fiat 1800“. O ultimă veste , la magazinul de desfacere a pieselor şi articolelor pentru autoturismele „Fiat“ din Calea Griviţei 212, vor fi amenajate o vitrină şi un raion special pentru desfacerea articolelor de camping : corturi, măsuţe, scaune pliante, rucsacuri, termose etc. Sunt numeroase posibilităţile de a realiza, concomitent cu sporirea recoltelor la hectar, şi o reducere substanţială a preţului de cost. Una dintre acestea este efectuarea, în fiecare unitate a unui volum mai mare de lucrări prin creşterea indicilor de utilizare a parcului de maşini şi tractoare. In S.M.T. Ciocăneşti, Cuza Vodă, Roseţi, conducerile tehnicoadministrative, mecanizatorii se străduiesc să-şi organizeze bine munca, asigură îmbunătăţirea coeficientului de utilizare a forţei de tracţiune a tractoarelor, urmăresc cu perseverenţă lărgirea gamei de lucrări mecanizate şi creşterea volumului de lucrări pe fiecare maşină. Ca urmare, realizările sunt superioare. La S.M.T. Roseţi, bunăoară, productivitatea pe un muncitor în 1965 a fost de 820 hectare arătură normală. Nu s-a alergat însă după hanuri cu orice preţ. Dovadă : obţinerea calificativului „foarte bine“ la cea mai mare parte din lucrările efectuate şi depăşirea producţiilor Ing. V. STANCU (Continuare în pag. a 4-a) Termometrul indică o continuă creştere a temperaturii în sol. Se apropie ziua începerii însămînţării porumbului. In acest scop, mecanizatorii din staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea Bucureşti pregătesc intens terenurile cu ajutorul discuitoarelor Carnet extern Tunuri şi margarina Cînd Statele Unite s-au angajat în mod direct în conflictul din Vietnam trecînd la intervenţie armată pe scară largă, necesităţile financiare ale unei asemenea politici au început, destul de repede, să ceară tot mai dese şi substanţiale suplimentări bugetare. Această situaţie, nou creată, i-a făcut pe unii observatori americani şi străini să se întrebe dacă eforturile băneşti ale războiului adus de S.U.A. în sud-estul asiatic nu se vor repercuta asupra faimosului program guvernamental al „marii societăţi" şi în general asupra ansamblului economiei Statelor Unite, reînviind vechiul dicton „tunuri în loc de unt". Răspunzînd îngrijorării manifestate administraţia de la Washington s-a grăbit atunci să liniştească spiritele cu o parafrază a dictonului amintit: „Şi tunuri şi unt". Dictonul modificat a fost inclus apoi în mai multe declaraţii oficiale devenind încetul cu încetul leit-motivul propagandei desfăşurate de cercurile guvernante în vederea susţinerii politicii „escaladării" americane din Vietnam. Dar unele fenomene inflaţioniste ca şi alte manifestări negative semnalate în economia americană au arătat tot mai pregnant că tunurile nu prea vor şi nu pot să facă casă bună cu untul. In prezent, după cum informează agenţia France Presse, se încearcă o soluţie de compromis, formula CRĂCIUN IONESCU (Continuare în pag. a 5-a)