România Liberă, aprilie 1966 (Anul 24, nr. 6676-6699)

1966-04-08 / nr. 6680

% însemnări de profesor ce asta i-a observat acelaşi trecător. Şi nici de data asta nu intervine. El şi-a plătit biletul. Altceva nu-l intere­sează. In mijlocul străzii, nişte băieţi cu prăştii ochesc fe­restrele unui bloc abia ter­minat. Trecătorul grăbit se face că nu-i vede. Nu e blo­cul lui. De fapt, crede că ni­mic pe lumea asta nu-i a­­parţine. In afară de propria sa linişte. Dar ce te faci că, uneori, trecătorul grăbit îşi termină drumul, intrînd pe poarta unei şcoli ? Nu şi-l termină. EI continuă. A semnat condi­ca de prezenţă din cance­larie, a intrat în clasă , ia­­tă-l vorbindu-le copiilor, iată-i privindu-i pe cei din faţa lui ca pe nişte neverosi­mile fiinţe vii care corespund numelor atît de frumos cali­grafiate în catalog. Alexan­­drescu, Ionescu, Popa... l-ar dori aşezaţi în bănci în or­dine alfabetică. În felul ăsta i-ar fi mai lesne să evite confuziile, încotro se îndreaptă ? De ce țel se apropie atît de gră­bit, încît nu-l mai interesează FLORIN MUGUR (Continuare în pag. a 4-a) Anul XXIV — nr. 6680 6 pagini 30 bani maia mapa REDACȚIA: Piața Seratei!. Telefon^ 17^60^0. ^dmtaWrad­a 17 #010. Interior 14 00. QR^^ ^R^R [] | R REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA Opinii: Pentru un curs unic de biologie în liceu Pagina a 3­0 Dialog cu întreprinderile şi instituţiile vizate Pagina a 3-a Scrisori cu adresă: Cînd beneficiarul e... cusurgiu Pagina a 4-a Corespondență din Hanoi : Poduri invincibile Pagina a 6-a 8 /m 1921 1966 Prima etapă a întrecerii socialiste PRELUDIU LA BOTEZUL FOCULUI Trimisul nostru pe şantierul Combinatului siderurgic de la Galaţi ne comunică: astăzi dimineaţă începe încălzirea definitivă a primului dintre cuptoarele adînci ale laminorului de tablă groasă După ce am fost la Reşiţa martorii turnării primelor lingouri de oţel destinate nou­lui laminor de tablă groasă de la Galaţi (România liberă nr. 0676 din 3 aprilie a.c.), am însoţit spre Dunăre vagoanele ce au adus întîia încărcătură de metal ce se va prelucra în curînd la marele combinat si­derurgic. Am poposit astfel deunăzi în mijlocul construc­torilor şi montorilor ce dau viaţă noii cetăţi a siderurgiei româneşti. Apropiatului e­­veniment de care este legat principalul lor angajament luat în întîmpinarea zilei de 8 Mai — obţinerea primelor laminate — îi sînt subordo­nate în aceste zile cele mai importante forţe ale marelui şantier. Laminorul de tablă groasă — primul vlăstar al Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ — concentrează acum, la cea mai mare tensiune, atenţia proiectanţilor, a montorilor şi laminatorilor. ...Ne aflăm de cîteva minu­te în sala de comandă a pri­mului flux tehnologic de la­minare. Pe o parte, un brîu înalt de panouri cu aparate automate, pe cealaltă un în­treg perete de sticlă ce ne permite o vizibilitate perfec­tă asupra agregatelor aflate jos, în hală. Cornel Paraschiv şi Petru Paraschiv, doi tehni­cieni de la serviciul energetic al combinatului, coordonează din acest punct lucrările de punere sub tensiune a staţii­lor de alimentare cu energie a laminorului. Un scurt apel telefonic ne întrerupe convor­birea. De la gospodăria de apă ing. Miron Buju se inte­resează la sala de comandă de semnalele apărute pe pa­nou în timpul încercărilor în­cepute. Tehnicianul de servi­ciu Ştefan Chiriac, îi trans­mite imediat informaţiile ce­rute. Pe toată filiera tehnologică probele sunt pregătite cu in­tensitate. Principalele fire ale acestei febrile activităţi duc în sala de maşini nr. 1. Pă­­trunzînd în acest adevărat sanctuar al electronicii după tumultul întîlnit în hala la­minorului, rămîi pentru un moment descumpănit. Intr-o linişte desăvîrşită zeci şi zeci de specialişti desfăşoară aici o muncă pe cît de dificilă, pe atît de pretenţioasă. După ve­rificarea circuitelor, începută cu cîtva timp în urmă, au loc acum operaţiile de reglare a aparaturii de acţionare a în­tregului echipament siderur­gic din primul flux de lami­nare. Se lucrează cu minuţio­zitate de ceasornicar, folosin­­du-se o aparatură electronică modernă de mare sensibilita­te. Bătălia apropiatelor probe la cald își are aici centrul nodal. Primul semnal — cu grijă înscris în cartea de aur a marelui laminor — a fost dat la 27 ianuarie a. c. Atunci a avut loc prima învîrtire a ro­lelor din zona casei degrosi­­soare. In aceeași zi au fost pornite două grupuri conver­­tizoare care alimentează căile cu role. La 30 ianuarie s-au executat din cabina zonală D-2 primele comenzi automa­te ale căruciorului ce va adu­ce lingourile de la cuptoare TUDOR GHEORGHIU (Continuare în pag. a 4-a) Zona cuptoarelor adinei a laminorului de tablă groasă. In prim plan : maca­raua specială pentru manevrarea lin­­gourilor, recent luată în primire de la­­minatori Foto : NICU VASILE Trecătorul grăbit Noaptea. Citiva tineri cheflii s-au legat de o fe­meie, iar femeia ar avea poate nevoie de ajutor, l-a văzut trecătorul grăbit. Dar are treabă. Dar nu vrea să-şi piardă vremea. Şi, pentru că are treabă şi pen­tru că nu vrea să-şi piardă vremea, traversează strada şi se îndepărtează, fluierînd, poate, o melodie roman­tică. In tramvai, cifiva copii se „autoservesc" cu cîte 5—6 bilete fiecare. Și de data a­ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! NOUTĂȚILE ZILEI • Concursuri de proiectare cu o tematică variată Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură și Sistematizare a aprobat planul concursurilor de proiectare pe care le va organiza anul acesta. Planul cuprinde teme de o deosebită actualitate urmărind să atragă la rezolvarea lor specialişti din toate domeniile industriei cons­trucţiilor. Printre temele concursurilor care vor avea loc anul acesta se află : secţiuni de hale industriale parter cu şarpantă metalică ; complex industrial pentru îngrăşarea tineretului taurin ; ferme de vaci pentru producţia de lapte ; soluţii constructive pentru clădiri de locuit cu par­ter plus patru etaje amplasate în zone cu grad mare de seismicitate la care să fie folosit betonul celular autoclavizat ; grupări de dotări social­­culturale şi de deservire în unităţi urbanistice complexe. Au fost incluse, de asemenea, în planul concursurilor, proiectarea unor investiţii con­crete, cum ar fi, de exemplu, piaţa preuzinală a Combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" din Galaţi, două case de cultură în oraşele Lugoj şi respectiv Oradea. Se află în pregătire completarea planului cu con­cursuri pentru proiectarea unui hotel internaţional şi a unui mare ma­gazin universal în Capitală. (Agerpres). Atenţie, sportivi! Amatorilor de pescuit, fa­brica „Inox“ din Capitală le oferă pentru noul sezon, o plăcută surpriză : două noi tipuri de lansete de pescuit confecţionate pentru prima oară din material plastic şi inserţie din fibră de sticlă. Faţă de cele cunoscute, noile lansete care au şi fost livrate comerţului, au o greutate re­dusă, o lansare mai bună şi o durată de folosire sporită. Pentru sezonul estival al a­­cestui an, în sectorul cauciuc al industriei uşoare, s-au luat măsuri pentru producerea unor cantităţi sporite de sal­tele şi saltele tip fotoliu din pînză cauciucată şi într-o va­rietate mai mare de culori. De asemenea, au fost create două modele de bărci: barca „Delta“ — model produs an­terior dar cu o confecţie îm­bunătăţită şi barca „Olt“ — model complet nou. La întreprinderea pentru raţionalizarea şi modernizarea instalaţiilor energetice se realizează o parte din aparatatul necesar întreţinerii şi exploatării sistemului energetic al ţării. Totodată aici se fac studii şi cercetări privind aparate noi folosite la automatizarea proceselor de producţie, instalaţii pentru centrale electrice. In clişeu , tehni­cienii Mircea Vlad şi Ioan Florescu, de la serviciul automatizării al sistemului energetic, lucrînd la montarea unui dispozitiv pentru pornirea şi oprirea automată a hidrogeneratoarelor necesare centra­lelor de pe Bistriţa Foto : AGERPRES Delegaţi la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din comerţ In slujba cumpărătorilor Străbateam culoarul în­gust al depozitului de ţe­sături de la subsolul ma­gazinului universal „Victo­ria", căutînd-o pe tovarăşa Georgeta Pană, şefa unuia din etajele acestui mare magazin bucureştean. Am găsit-o discutînd cu res­ponsabilul depozitului. To­nul ei ferm arăta că ştie ce vrea, că este la curent cu cerinţele cumpărătorilor. Intr-adevăr, şefa de etaj de la magazinul universal „Victoria" îşi cunoaşte bine meseria. De aproape un deceniu lucrează în acest mare magazin. In acest timp şi-a cîştigat un bine­meritat prestigiu, bucurîn­­du-se de stima şi încre­derea colectivului. După un mic „raid“ în­treprins împreună cu to­varăşa Pană la raioanele de care răspunde (ţesături, galanterie-tricotaje şi con­fecţii), ne-am oprit la „se­diul" său : o măsuţă cu cî­teva flori, un scaun şi o draperie, care constituie biroul unde îşi desfăşoară o parte din activitate. Spu­nem o parte, întrucît Geor­geta Pană este în continuă mişcare, dintr-un depozit într-altul (să vadă ce mar­fă a mai sosit), alături de cîteva vînzătoare (intere­­sîndu-se ce articole sînt mai solicitate de cumpără­tori), la vreo întreprindere furnizoare, unde cere şi — de cele mai multe ori ob­ţine — articolele preferate mai mult de cumpărători. In felul ei de a lucra nu este nimic deosebit, nici o metodă „specială“. Şi to­tuşi, experienţa acumulată în commerţ se vădeşte la fie­care pas. Atunci cînd stă de vorbă cu personalul din raioanele de care răspunde, ea se interesează în mod amănunţit de toate aspec­tele : de gustul şi preferin­ţele clienţilor, de unele greutăţi sau propuneri ale vînzătorilor etc., arătîn­­du-le acestora în mod con­cret cum trebuie prezenta­te produsele, ce garnituri ar fi indicate la rochiile executate din mătăsurile expuse etc. O bună parte din timp şi-o dedică — în­ mod periodic — cercetării caietelor de sugestii şi pro­puneri făcute de cumpără­tori, susţinerii propunerilor socotite juste la conducerea întreprinderii, la fabricile furnizoare. Fiind propusă să partici­pe la consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din comerţul socialist, Georgeta Pană s-a bucurat. Ea va adău­ga experienţei sale noi în­văţături, pe care — cu si­guranţă — le va împărtăşi cu aceiaşi dragoste colecti­vului său de muncă, ELENA VALIMAREANU . în staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea Bucureşti sunt încă mari rezerve DE REDUCERE A PREŢULUI DE COST In înfăptuirea politicii partidului privind agricultura, un rol dintre cele mai însemnate revine staţiunilor de maşini şi tractoare. Deţinînd principalele mijloace de mecanizare a lucrărilor, ele au menirea de a da un sprijin substanţial cooperativelor agricole de producţie în sporirea neîncetată a recoltelor, efectuînd pe ogoarele acestora lucrări de un înalt nivel agrotehnic. Un alt indicator de bază care necesită o permanentă preocupare din partea mecanizatorilor îl consti­tuie reducerea preţului de cost. Cum stau din acest punct de vedere staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea Bucu­reşti ? Să facem o comparaţie La nivelul regiunii Bucu­reşti, preţul de cost al hecta­rului de arătură normală rea­lizat in 1965 a fost depăşit cu 1,59 lei. Incontestabil, această creştere a fost determinată, într-o anumită măsură, de condiţiile climatice mai puţin favorabile (uscăciune) care au­ ­ impus o solicitare mai accen­tuată a utilajelor şi deci une­le cheltuieli în plus faţă de prevederi. O comparare a realizărilor staţiunilor faţă de media pre­ţului de cost pe regiune şi faţă de preţul de cost cel mai redus înregistrat de unităţile frunta­şe, demonstrează că posibilită­ţile de economisire a fonduri­lor sunt foarte mari şi departe de a fi puse cu adevărat în valoare. La S.M.T. Ciocăneşti, Cuza-Vodă şi Roseţi bunăoară, hectarul de arătură normală s-a realizat cu numai 51,50— 52,50 lei, în timp ce la alte staţiuni cu condiţii similare s-a produs o depăşire considera­bilă a mediei pe regiune. Un exemplu : la S.M.T. Bogdana (vecină cu S.M.T. Cuza-Vodă) unde preţul de cost a fost pla­nificat la 68 de lei, faţă de 53 de lei la unitatea alăturată, cheltuielile pe hectarul de ară­tură normală au fost mai mari cu circa 24 de lei. Analiza structurii preţului de cost pe regiune şi unităţi arată că, în principal, depăşi­rile valorice (în total mai bine de 10 000 000 lei) s-au produs în special la două capitole : reparaţii şi carburanţi. Conju­gată cu nerealizarea unui vo­lum corespunzător de lucrări, această depăşire a avut o in­fluenţă negativă asupra preţu­lui de cost în 28 din cele 47 de unităţi existente în regiu­nea Bucureşti. Un control mai riguros al cheltuielilor de producţie Relevînd rolul de mare în­semnătate ce revine staţiunilor de maşini şi tractoare în dez­voltarea intensivă şi moderni­zarea agriculturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expune­rea făcută la Congresul de constituire a Uniunii Naţiona­le a Cooperativelor agricole de producţie arăta : „Mecanizato­rii au datoria să-şi organizeze mai bine munca, utilizînd mij­loacele mecanice cu întreaga lor capacitate, executînd lu­crările agricole la timp şi la un nivel calitativ superior, preo­­cupîndu-se continuu de redu­cerea cheltuielilor de produc­ție“. • Consfătuire pe tema pregătirii deschiderii sezonului balnear CONSTANŢA (coresp. R. I.). — La Constanţa s-au desfă­şurat ieri lucrările unei con­sfătuiri organizate din iniţia­tiva comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Constanţa privitoare la pre­gătirile în vederea deschide­rii noului sezon balnear. Din discuţiile purtate a reieşit că în afara noilor construcţii (despre care ziarul nostru a scris recent) au fost moderni­zate 55 de vile şi cantine şi se lucrează acum la amenajarea a 6 hectare spaţii verzi, a 2 locuri de parcare auto, a unei noi sere de flori şi la extin­derea reţelei de canalizare cu încă 10 kilometri. La consfătuire au luat par­te şi reprezentanţi ai ministe­relor şi ai altor organe cen­trale. Cu acest prilej s-au a­­nalizat posibilităţile supli­mentării fondului de marfă, detaşarea pe litoral a perso­nalului medico-sanitar nece­sar şi a celui comercial califi­cat, dotarea I.S.B.C. şi organi­zaţiilor comerciale cu noi ma­şini şi utilaje. Îmbunătăţirea condiţiilor de vînzare a autoturismelor şi pieselor auto In ultimul timp, Ministerul Comerţului Interior — prin întreprinderea de Difuzare a Materialelor Sportive — a luat măsuri pentru îmbună­tăţirea condiţiilor de desface­re către cumpărători a auto­turismelor şi pieselor de schimb. In acest sens, rov. ing. AUREL BREBENEL, di­rectorul tehnic al IDMS ne-a dat următoarele infor­maţii : — Complexul de prezentare şi desfacere a autoturismelor din str. Lt. Marinescu (Dru­mul Taberii) din Capitală, a fost dotat cu o staţie nouă pentru pregătirea maşinilor, înzestrată cu utilaje moderne şi cu personal calificat. După ce cumpărătorul îşi alege ma­şina, aceasta intră în staţie, unde i se face revizuirea ge­nerală, reglarea electrică şi mecanică, curăţirea etc. Capacitatea zilnică de de­servire şi de pregătire a ma­şinilor este de circa 80 de au­toturisme, întrucît de cele mai multe ori livrările depă­şesc posibilităţile staţiei, se colaborează cu unităţile spe­cializate ale cooperaţiei meş­teşugăreşti. Cu acest prilej, ţin să re­marc sprijinul dat de orga­nele de miliţie la solicitarea Ministerului Comerţului Inte­rior. Astfel pentru a se în­lesni transportul autoturisme­lor la domiciliu, s-a luat mă­sura ca la complexul din car­tierul Drumul Taberii să se elibereze pe loc autorizaţii provizorii de circulaţie. In acest fel, posesorii de carne­te auto îşi pot transporta în mod operativ maşinile cum­părate, dîndu-se prioritate celor domiciliaţi în provincie­ O altă preocupare a noas­tră o constituie aproviziona­rea magazinelor de speciali­tate cu piese de schimb După ce anterior s-au produs în ţară cauciucuri de diver­se dimensiuni pentru tipuri­le de maşini „Skoda“, „Mosk­­vici“, „Volga“, „Wartburg“, „Fiat 1300“, recent au fost omologate cauciucuri de di­mensiuni adecvate — produse pentru prima oară în ţară — pentru maşinile „Fiat 600“, „Fiat 1­100“ şi „Fiat 1800“. O ultimă veste , la maga­zinul de desfacere a pieselor şi articolelor pentru autotu­rismele „Fiat“ din Calea Gri­­viţei 212, vor fi amenajate o vitrină şi un raion special pentru desfacerea articolelor de camping : corturi, măsuţe, scaune pliante, rucsacuri, ter­­mose etc. Sunt numeroase posibilităţile de a realiza, concomitent cu sporirea recoltelor la hectar, şi o reducere substanţială a pre­ţului de cost. Una dintre aces­tea este efectuarea, în fiecare unitate a unui volum mai mare de lucrări prin creşterea indicilor de utilizare a parcu­lui de maşini şi tractoare. In S.M.T. Ciocăneşti, Cuza Vodă, Roseţi, conducerile tehnico­­administrative, mecanizatorii se străduiesc să-şi organizeze bine munca, asigură îmbună­tăţirea coeficientului de utili­zare a forţei de tracţiune a tractoarelor, urmăresc cu per­severenţă lărgirea gamei de lucrări mecanizate şi creşterea volumului de lucrări pe fie­care maşină. Ca urmare, reali­zările sunt superioare. La S.M.T. Roseţi, bunăoară, pro­ductivitatea pe un muncitor în 1965 a fost de 820 hectare ară­tură normală. Nu s-a alergat însă după hanuri cu orice preţ. Dovadă : obţinerea calificati­vului „foarte bine“ la cea mai mare parte din lucrările efec­tuate şi depăşirea producţiilor Ing. V. STANCU (Continuare în pag. a 4-a) Termometrul indică o continuă creştere a temperaturii în sol. Se apropie ziua începerii însămînţării porumbului. In acest scop, mecanizatorii din staţiunile de maşini şi trac­toare din regiunea Bucureşti pregătesc intens terenurile cu ajutorul discuitoarelor Carnet extern Tunuri şi­ margarina Cînd Statele Unite s-au angajat în mod direct în conflictul din Vietnam tre­­cînd la intervenţie armată pe scară largă, necesităţile financiare ale unei aseme­nea politici au început, destul de repede, să ceară tot mai dese şi substanţiale suplimentări bugetare. Această situaţie, nou creată, i-a făcut pe unii observatori america­ni şi străini să se întrebe dacă eforturile băneşti ale răz­boiului adus de S.U.A. în sud-estul asiatic nu se vor repercuta asupra faimosu­lui program guvernamen­tal al „marii societăţi" şi în general asupra ansamblu­lui economiei Statelor Uni­te, reînviind vechiul dicton „tunuri în loc de unt". Răspunzînd îngrijorării manifestate administraţia de la Washington s-a gră­bit atunci să liniştească spiritele cu o parafrază a dictonului amintit: „Şi tu­nuri şi unt". Dictonul mo­dificat a fost inclus apoi în mai multe declaraţii ofi­ciale devenind încetul cu încetul leit-motivul propa­gandei desfăşurate de cer­curile guvernante în ve­derea susţinerii politicii „escaladării" americane din Vietnam. Dar unele fenomene in­flaţioniste ca şi alte mani­festări negative semnalate în economia americană au arătat tot mai pregnant că tunurile nu prea vor şi nu pot să facă casă bună cu untul. In prezent, după cum in­formează agenţia­­ France Presse, se încearcă o solu­ţie de compromis, formula CRĂCIUN IONESCU (Continuare în pag. a 5-a)

Next