România Liberă, iunie 1968 (Anul 26, nr. 7344-7369)
1968-06-01 / nr. 7344
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU Anul XXVI nr. 7 344 Simbătă 1 iunie 1968 6 pagini 30 bani ÎN ACEASTĂ VARĂ LA GALAŢI Dunării i se alătură un fluviu de metal Corespondenţă specială de la noul centru al siderurgiei româneşti De cîtva timp bătrînul Danubiu primeşte aici la Galaţi o replică industriala de cel mai înalt nivel tehnic. Dunării i se alătură acum un fluviu de metal ce îşi are izvorul pe platoul acesta al Smîrdanului, nu departe de drumul spre mare al navelor plecate în lungile lor curse. Momentul este marcat de un veritabil cumul de activităţi umane sudate într-o unică şi puternică forţă ce are caliant voinţa, gîndirea şi hărnicia a mii de constructori şi siderurgişti. Ani de zile giganticul combinat gălăţean a sorbit din arterele industriale ale ţării puteri pentru a se ridica. Primele sale obiective de bază revarsă acum în aceleaşi artere ale ţării forţe pentru împlinirea altor nestemate industriale ale patriei. Primul intrat în acest flux necontenit este laminorul de tablă groasă, suită de agregate şi instalaţii complexe ce se impun prin randamentul şi nivelul lor tehnic superior. în aceste zile graficele de producţie ale întîiului născut la Galaţi marchează 7 200 tone tablă peste prevederile de plan. Cine ar fi crezut că aceiaşi oameni de care beneficiarii s-au plîns nu o dată în primul an de fabricaţie, vor înregistra în intervalul ianuarie-aprilie 1968 o creştere a producţiei medii orare de 30 pînă la 40 la sută, izbutind ca în acelaşi timp 98,68 la sută din totalul producţiei de tablă să fie de calitatea I ? Şi acestea nu sînt singurele rezultate cu care Combinatul siderurgic de la Galaţi se pregăteşte să treacă pragul celei TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 2-a) Fabrica de aglomerare a minereului răspunde prezent la închegarea ciclului tehnologic de elaborare a metalului ce va purta noua marcă a Combinatului siderurgic Galaţi Foto : NICU VASILE Poftiţi la Hanu Ancuţei! Ştefan Iureş Multe pămînturi româneşti pot revendica dreptul şi cinstea de a vedea ridicindu-se deasupra lor o statuie a lui Mihail Sadoveanu: plaiul Ceahlăului şi Lunca Dunării, malul Siretului şi Dumbrava minimală a Fălticenilor, nu ştiu cite oraşe moldoveneşti şi, fireşte, însăşi capitala ţării. Dar cu siguranţă că, într-un asemenea cor, s-ar distinge şi un glas aparte, al unui meleag între toate scump povestitorului , acela unde odinioară se găsea Hanu-Ancuţei. Acolo, in marginea drumului care pornind din Roman merge spre ţinutul Sucevei, Si ar cuveni să se afle, şi zău i-ar sta bine aflîndu-se, icoana din piatră a marelui om, cu capul său de leu uşor înclinat intr-o parte, să mai asculte şi astăzi, trecute prin albăstrelele vămi ale văzduhului, intîmplări şi isprăvi de demult, vrednice să fie auzite şi răspîndite... Am spus Hanu-Ancuţei cel de odinioară, dar iată că, peste vreme multă, peste noian de umbre, peste ruine risipite de vitregii, hanul a renăscut, în acelaşi loc şi aidoma celui din vechime. O inscripţie pe zid vorbeşte trecătorului şi oaspetelui despre vîrsta hanului, înte(continuare în pag. a 3-a) Nocturnă reşiţeană TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnul HABIB BURCHIBA Preşedintele Republicii Tunisiene TUNIS In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre — cu ocazia celei de-a 13-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Tunisiene — felicitări cordiale şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi prosperitate poporului tunisian prieten. Sunt încredinţat că relaţiile de colaborare reciproc avantajoase dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu în interesul celor două popoare şi al păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Modernizarea staţiunii balneare Slănicul Moldovei • „PERLA MOLDOVEI“ AN DE AN TOT MAI FRUMOASĂ • 27 000 DE OAMENI LA ODIHNĂ ŞI LA TRATAMENT Cocheta staţiune balneară, denumită pe bună dreptate „perla“ Moldovei, devine an de an mai frumoasă, mai primitoare. încă de anul trecut, aici a început o amplă acţiune de modernizare a staţiunii. Intr-un număr de 12 vile a fost introdusă încălzirea centrală. Prin aceasta, capacitatea staţiunii a sporit de la 975 la 1 659 locuri permanente. Pînă la sfîrşitul anului, încălzirea centrală va fi introdusă în încă cinci vile ceea ce va face ca numărul locurilor permanente să crească la 1 900. In cursul acestui an Slănicul Moldovei va găzdui peste 27 000 de oameni ai muncii veniţi la tratament, cu aproape 4 000 mai mult decit anul trecut. De curînd, în centrul staţiunii au fost construite şi date în folosinţă un complex de servire al cooperaţiei meşteşugăreşti, precum şi un modern complex comercial. Pentru acest an este prevăzută începerea unor noi construcţii printre care un mare complex balnear, un bloc alimentar, un camping. Complexul balnear — o clădire cu 12 nivele — va avea o capacitate de 500 locuri. La demisol va funcţiona sectorul de tratamente, servicii de hidroterapie şi fizioterapie, de cultură fizică medicală, de electroterapie. Parterul este destinat spaţiilor de recepţie: un hol de primire, un bar de ape minerale, trei săli de mese cu o capacitate de 300 locuri. La primul etaj se va găsi biblioteca şi o sală pentru club. Noul complex va fi dat in folosinţă la sfîrşitul anului viitor. Este prevăzută, de asemenea construcţia unui hotel cu 150 de locuri, restaurant şi piscină. LA UZINA DE SODA GOVORA Au început probele tehnologice la noi capacităţi de producţie SIBIU (Agerpres). La Uzina de sodă Govora au început probele tehnologice ale unei noi capacităţi de producţie cu un volum anual de 180 000 tone sodă calcinată. După intrarea acesteia în funcţiune, producţia uzinei va ajunge la 375 000 tone sodă calcinată pe an. Majoritatea utilajelor sunt realizate în ţară, principalii furnizori fiind Uzinele 23 August, Griviţa Roşie şi U.C.M. Reşiţa. începerea probelor tehnologice face posibilă intrarea în funcţiune a noii capacităţi cu o lună înainte de termen. VIZITA IN RIF. INGOSL DE PARTID ŞI DE STAT BRIONI — Trimişii specialiAgerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit : Vineri dimineaţa, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii români sunt însoţiţi de Rato Dugonici, preşedintele Conferinţei Federale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C.T., preşedintele Skupstinei R.S. Croaţia şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegaţiei române au fost salutaţi de tovarăşul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vocei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.I., precum şi de Antim Pavlinici, preşedintele Skupstinei orăşeneşti Pola, Ivan Silian, preşedintele Conferinţei orăşeneşti a U.S.P.M. şi alţi reprezentanţi ai organelor locale. Delegaţia română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniţi în întâmpinare — spre Brioni, reşedinţa de vară a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica", escortată de vedete — torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegaţiei române au fost întîmpinaţi de tovarăşul Iosip Broz Tito şi soţia, precum şi de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al preşedintelui Republicii, şi de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. BRIONI 31. — Vineri dupăamiază, tovarăşa Iovanka Broz a oferit la Brioni un ceai în cinstea tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat tovarăşele Elena Maurer şi Maria Mălnăşan, Ştefiţa Şpiliak, Tatiana Dugonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Sosirea la Brioni Telefoto : AGERPRES DE ZIUA COPILULUI Dragostea tuturor oamenilor faţă de copii, grija lor pătrunsă de responsabilitate faţă de oamenii în devenire, dorinţa lor de a-şi uni eforturile pentru apărarea viitorului fericit al generaţiei de mâine, s-a convertit între altele în proclamarea unei sărbători mondiale unice, Ziua internaţională a copilului. In două decenii numai, în patria noastră socialistă grija pentru copii, devenită problemă de stat, a dus la rezultate admirate de toţi cei ce ne vizitează ţara. Ea se manifestă într-un ansamblu de legi care ocrotesc familia, mama şi copilul, în miliardele repartizate anual de la bugetul statului pentru o asistenţă medicală calificată, pre şi postnatală, în case de naşteri şi maternităţi, în medicamente gratuite şi colonii de odihnă, în grădiniţe şi şcoli, în învăţământ gratuit, în manuale şcolare gratuite, în alocaţii de stat şi premii pentru-mamele cu mulţi copii. Datorită eforturilor făcute de întreaga naţiune, copiii tarii cresc sănătoşi, veseli, fără griji, se pregătesc în condiţii tot mai bune spre a deveni cetăţeni de nădejde ai patriei. Să le dorim şi cu acest prilej să le fie copilăria cîntec, să înflorească pe obraji numai zîmbete, să trăiască în pace şi linişte, să se adape la izvoarele culturii, cu dragoste de om, de patrie, de poporul care i-a născut şi crescut, cu stimă faţă de toţi oamenii lumii, fără deosebire de culoarea pielii sau naţionalitate. Şi mai ales, să facem un aşa fel incit să le apărăm viitorul, să le pregătim — muncind pentru a da viaţă planurilor partidului nostru — un viitor tot mai fericit. Foto : O. CAHANE Continuarea convorbirilor oficiale BRIONI 31 — Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegaţia Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.G.R., preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au participat : tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al G.G. al P.G.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al G.C. al P.G.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii : Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al G.G. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spilia, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului G.C. al U.C.I., Petar Stambolicî, preşedintele C.C. al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului G.G. al U.C.I.. ,Takov Blajevici, preşedintele Skupstinei R.S. Croaţia, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Rato Dugonici, preşedintele Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.G.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului G.G. al U.C.I., secretar general al preşedintelui republicii, Marko Nikezkci, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C C. al U.C.I., Mustafa Săbiei, membru al Vecei Executive Federale, membru al G.G. al U.G.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, şi Iakşa Petrici, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească, de înțelegere reciprocă. Irigarea pe suprafeţe cit mai mari loacelor existente), experienţa dobîndită, hotărîrea lucrătorilor de pe ogoare, fac ca ofensiva împotriva secetei să fie eficace, creindu-se astfel garanţia asigurării unei aprovizionări corespunzătoare a populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei prelucrătoare cu materii prime. Analiza ultimelor date existente la Comandamentul central privind aplicarea udărilor la culturilor agricole, dovedeşte însă că în unele judeţe arsenalul tehnic şi forţele existente nu sunt folosite aşa cum ar fi trebuit. Pe circa 53 000 hectare, din suprafeţele amenajate, prima udare — de care practic nici n-ar fi fost cazul să mai vorbim la ora actuală continuă să fie o proh 10rn 5 Ho V'iîtOl*. L)310T'tS 1/''losirii incomplete a agregatelor şi atelajelor pentru irigat (nu se lucrează peste tot în trei schimburi), udarea a doua s-a făcut doar pe 47 la sută din suprafeţele amenajate. Dacă în judeţele Brăila, Buzău Olt şi Teleorman se lucrează intens, în mod cu totul inexplicabil în judeţele Argeş, Dolj, Galaţi şi Gorj viteza zilnică de lucru este cu mult sub posibilităţi. Deficienţele care se mai fac simţite pot şi trebuie grabnic înlăturate. Pentru aceasta este necesar ca în unităţile agricole socialiste să se folosească mai bine mijloacele şi forţele existente, ca sprijinul organelor agricole să fie operativ şi eficient. In întreaga ţară continuă acţiunile de irigare, de extindere a suprafeţelor amenajate pentr aceste operaţii. Este evident că încetinirea ritmului, orice pauză în desfăşurarea acestor lucrări menite să compenseze lipsa de umiditate din sol, sunt lucruri care pot avea urmări nedorite asupra recoltei. Condițiile createne referim în primul rînd la asigurarea mii- Competentă in rezolvarea reclamaţiilor V'veşi o scrisoare are deobi- N cei o semnătură, prin conţinut şi implicaţii, ea poate depăşi limitele singularului, atingînd sfera unui interes general. Şi atunci, rezolvarea ei constituie în fapt un răspuns concret la numeroase alte scrisori care n-au fost încă trimise sau aşternute pe hîrtie. Cînd tov. Mihai Pintilescu a sesizat consiliului popular Vatra- Dornei că se deteriorează campingul oraşului şi drumurile de acces — chestiunea nu privea exclusiv pe cel care a făcut sesizarea şi nu era limitată la faptul în sine, ci privea foarte mulţi turişti care vin din toată ţara în staţiune şi implica practic însăşi buna servire din sezonul estival. Răspunsul prompt venit pe adresa tovarăşului Pintilescu, secondat de măsurile luate de organele locale ca urmare a scrisorii lui — executarea lucrărilor de întreţinere, lărgirea drumului de acces, amenajarea părţii carosabile, etc. — constituiau aşadar, un răspuns lucrativ la o problemă de larg interes cetăţenesc. Cînd tov. Mihai Ciubotaru a reclamat că la magazinul alimentar din Argestru se distribuie nelegal băuturi alcoolice, sau cînd o altă scrisoare a atras atenţia asupra comportării incorecte faţă de public a vînzătorului Otto Motovileţ — nu era vorba doar de o întâmplare, a UNUI ins izolat, ci de însăşi buna deservire comercială şi de responsabilitatea profesională a lucrătorilor din acest sector. Etichetate lapidar, asemenea scrisori reprezintă reclamaţii. In fapt însă toate constituie acte certe de participare la viaţa socială a oraşului, dovezi cetăţeneşti de ajutorare a consiliului popular prin semnalarea unor corective în buna gospodărire a oraşului. Numai că, această prismă — singura reală — devine uneori opacă, datorită unor idei preconcepute şi unor suspiciuni apriorice : „ce interes are el să reclame ?“ Şi, artificial, dar automat se desparte esenţialul de neesenţial, în favoarea celui de al doilea. Şi tot din acest motiv, oameni care ar sesiza cu francheţe şi bună credinţă, organul direct răspunzător, preferă să treacă peste cîteva verigi, adresîndu-se la un nivel mai înalt — revendicînd astfel timp, energie şi for- PIA RADULESCU (Continuare în pag. a 3-a) • Scrisoarea de interes general • Vechea suspiciune: „Ce interes are să reclame ?" • Autoritatea implică obligator competenţa • Procente care dau de gîndit • Deputaţii au doar funcţii onorifice? # Pasarea sarcinilor de la comună la judeţ.