România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)

1969-11-19 / nr. 7802

Anul XXVII nr. 7 802 , 8 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, initi­ vul COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea­ Adunare Naţiona­lă a Republicii Socialiste Ro­mânia şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. In sală se aflau, deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vie­ţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai mi­siunilor diplomatice acredi­taţi la Bucureşti, corespon­denţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod­­naraş, Paul Niculescu Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Dra­gan, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Va­sile Vîlcu. Trecindu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul (Continuare in pag. a 7-a) Aplicînd ample măsuri de organizare a producţiei, siderurgiştii reşiţeni şi-au îndeplinit şi depăşit substanţial angajamentele luate pe anul în curs. Astfel, au fost date peste plan 22 000 tone fontă, 2 400 tone laminate finite pline, iar oţelarii au livrat numai pe primele 10 luni ale anului curent 7 232 tone oţel, reprezentînd un procentaj de 200 la sută faţă de angajamentul iniţial. O deosebită atenţie s-a acordat şi elaborării unor noi mărci de oţeluri speciale destinate agregatelor şi construcţiilor metalice cu caracteristici tehnice supe­rioare. In clişeu : Turnarea lingourilor unei noi sarje de oţel special Foto : AGERPRES în construcţie la Baia: Instalaţie pentru încărcarea minereurilor TULCEA (coresp. R.L.). In comu­na Baia din ju­deţul Tulcea au început lucrările de construcţie a u­­nui important o­­biectiv industrial: o instalaţie pentru încărcarea com­plexă a minereuri­lor­­ extrase din exploatarea Altîn- Tepe. Se vor cons­trui aici mai multe hale care vor adă­posti secţia de pri­mire şi sfărîmare a minereurilor şi staţia de flotaţie. Pentru evacuarea şi decantarea ste­rilului, provenit în urma prelucrării minereului, proiec­tul prevede ame­najarea unui iaz special. Instalaţia de flotaţie, cu care va fi înzestrată a­­ceastă unitate, va produce anuail 90 000 tone de con­centrate de pirită de cupru şi fier. O nouă fabrică de suilfîi hidraulici pentru abataje VULCAN (coresp. R. 1.). La Vulcan a intrat parţial în funcţiune o nouă fabrică de stîlpi hidraulici pentru abata­je. Ea va produce anual 15 000 stîlpi hidraulici necesari pen­tru extinderea metodelor mo­derne de susţinere a abataju­lui la minele din Valea Jiu­lui şi din alte părţi ale ţării. Noua fabrică şi-a început par­ţial activitatea cu o lună mai devreme. Locomotiva Diesel electrică nr. 800 Pe porţile Uzinei „Electroputere“ din Craiova a ieşit marţi locomotiva Diesel electrică cu numărul de fabricaţie 800. Măsurile întreprinse in acest an în scopul îmbunătă­ţirii tehnologiei de fabricaţie, a organizării ştiinţifice a pro­ducţiei şi creşterii gradului de mecanizare au contribuit la sporirea productivităţii muncii şi reducerea ciclului de fa­bricaţie. în prezent, la mai puţin de trei zile, de pe fluxul de montaj al acestei întreprinderi este gata de expediţie o locomotivă electrică sau Diesel electrică. De altfel, durata de execuţie a locomotivelor Diesel electrice, fabricate acum la „Electroputere“, este de cinci­ ori mai mică decât acum 9 ani. Tot marţi au intrat în faza montajului general zece loco­motive Diesel electrice şi trei locomotive electrice. (Ager­­pres). e Miercuri 19 noiembrie 1969 Constructorii braşoveni de autocamioane est scurtă, convorbirea cu ing. SERGIU ŞERBA­­NESCU, directorul general al Uzinei de autocamioane din Braşov, a fost deosebit de e­­dificatoare. La capătul celor zece luni scurse din anul 1969, colectivul acestui pilon al in­dustriei româneşti de autovehi­cule a raportat depăşirea cu peste 72 milioane lei a impor­tantului indicator al producţiei marfă vîndută şi încasată. Fău­ritorii puternicilor ,,Bucegi“ şi „Carpaţi“ au intrat totodată în bătălia ultimelor două luni ale anului cu o zestre de 531 auto­camioane realizate peste preve­deri. Rezultatele primei decade din noiembrie vin să confirme în continuare avintul sporit al întrecerii din această perioadă : 37,4 la sută din planul lunar. Dar dovada cea mai elocventă a hărniciei și priceperii colectivu­lui vestitei uzine brașovene, a hotărîrii lui ferme de a fi in permanenţă la înălţimea sarci­nilor de onoare pe care le are de îndeplinit, o constituie a­­tingerea de pe acum a ritmului de fabricaţie prevăzut pentru ultimul an al actualului cinci­nal. In cadenţa în care de pe banda de montaj coboară zilnic acum 122 de autocamioane, se regă­sesc strădaniile fiecărui compar­timent al marii uzine şi în mod deosebit al secţiilor motor, genţi şi tratament, evidenţiate recent în întrecere pentru rezultatele dobîndite în trimestrul III al a­­nului. Din rîndul acestor nume­roase rotiţe ce compun com­plexul angrenaj al uzinei, face parte şi un colectiv care a cu­cerit pentru a şaptea oară con­secutiv titlu­ de secţie frun­taşă. Aceasta este secţia ce poartă numărul 390, sculărie. Cineva din conducerea uzi­nei îmi atrăgea atenţia că „seva producţiei trece prin sculărie". Alt interlocutor era de părere că „mersul sculăriei constituie un barometru al uzinei". Pînă să-l întilnesc pe condu­cătorul colectivului de la sculă­rie am avut răgazul să intru în temă prin intermediul numeroa­selor grafice ce acoperă practic pereţii biroului său. Ca o primă carte de vizită, reţin că la a­­proape o dublare, în ultimii patru ani, a producţiei de auto­camioane, îi răspunde azi „ce­rinţelor fabricaţiei o sculărie cu un efectiv neschimbat nu­meric, dar în schimb mai bine organizat, mai bine dotat şi în plus deţinătorul unei valo­roase experienţe. Ing. IOAN LEANCU — in­trat pe porţile uzinei ca ucenic în urmă cu 26 de ani — a pre­luat conducerea secţiei sculărie într-o perioadă foarte grea. Era în anul 1967, cînd colecti­vul uzinei se afla abia la înce­putul urcuşului ce avea să aducă redresarea producţiei. — Era predominantă pe a­­tunci — mi-a spus şeful scu­lăriei — concepţia că o sculă­rie nu poate lucra ritmic. Nu­mai că o astfel de practică pro­voca o neritmicitate şi în sec­ţiile de fabricaţie ale uzinei, cu consecinţele cunoscute. Odată biruită o astfel de idee, astăzi la noi în sculărie nici nu se mai vorbeşte de acest capitol. Şi am ajuns la acest rezultat în­deosebi prin legarea realizării ritmice a planului de aplicare a sistemului premiat. Pentru sectoarele calde ale uzinei — turnătoriile de fontă şi oţel, forjă — pentru cele de prelucrare mecanică, ca şi pen­tru montajul general, această veritabilă fabrică este astăzi furnizorul prompt şi calificat al întregii game de scule speciale, dispozitive şi verificatoare nece­sare fabricaţiei curente, deve­nind practic mina dreaptă a fie­căruia dintre constructorii auto­camioanelor româneşti. Introdus TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 7-a) D A IN CADENTA ANULUI 1970 In hala de montaj general a uzinei de autocamioane „Stea­gul roşu" Braşov O orb//ya//e de cinste pentru fiecare agricolă de producţie L­ivrarea integrală a produselor contractate Demonstrînd o înaltă con­ştiinţă­­ civică,­ patriotică, ţără­nimea cooperatistă continuă în aceste zile să livreze, în contul contractelor încheiate cu statul, cantităţi tot mai mari de pro­duse agroalimentare. Foarte multe unităţi, după reevaluarea posibilităţilor existente, au ho­­tărît, în adunări generale, să furnizeze la fondul central, cantităţi suplimentare de pro­duse vegetale sau animaliere. Aceste angajamente au şi fost, în bună parte, îndeplinite. Co­operatorii din judeţul Bihor, de pildă, au livrat bazelor de re­­cepţionare întreaga cantitate de porumb contractată. In magazi­nele statului au intrat, de ase­menea, peste prevederi 3 500 tone porumb. Caracteristică multor unităţi agricole cooperatiste este promp­titudinea cu care au înţeles să răspundă sprijinului multilate­ral acordat de stat pentru dez­voltarea agriculturii. îndeplini­rea şi depăşirea prevederilor contractuale au constituit pen­tru cooperatorii din LANURILE, judeţul Brăila, o datorie pe care au onorat-o cu cinste. Ei au dat statului în plus 1160 tone po­rumb, livrare care le-a permis să încaseze un venit suplimen­tar de 1,3 milioane lei. Opera­tivitatea în îndeplinirea preve­derilor contractuale şi a angaja­mentelor suplimentare este pro­prie şi cooperatorilor din DOR MĂRUNT, judeţul Ialomiţa, TO­­PORU, FURCULEŞTI, ROŞIORI şi multe altele din judeţul Te­leorman etc. Demnă de remarcat este uni­tatea de voinţă a cooperatorilor, hotărirea lor de a participa, pe măsura posibilităţilor crescute pe care le au, cu o contribuţie tot mai substanţială la dezvolta­rea economiei naţionale, la e­­dificarea construcţiei socialiste. Recent, cooperatorii din CUCI, judeţul Mureş, analizîn­d cu discernămint rezultatele anului agricol, rezervele şi surplusu­rile pe care le au, au hotărît să vîndă statului, peste prevede­rile iniţiale, importante canti­tăţi de cereale sau produse a­­nimaliere. Potrivit contractului, ei trebuiau să furnizeze statului, în acest an, 36 tone carne dar, pînă la 17 noiembrie, au dat 53 tone. Cooperativele agricole de producţie din judeţul Covasna, răspunzînd chemării de a se a­­sigura cît mai multe produse la fondul central, au livrat, zilele acestea, peste contractele în­cheiate, 100 tone grîu şi 200 tone orz şi orzoaica. Exemplu de înaltă conştiinţă cetăţenească o­­feră şi cooperatorii din MIRO­­SLAVEŞTI, judeţul Iaşi, care, pe lingă cele 207 tone de porumb contractate iniţial, au mai vîn­­dut statului alte 70 de tone. Este de asemenea semnificativ faptul că marea majoritate a u­­nităţilor agricole cooperatiste care nu-şi pot onora, la unele produse, obligaţiile asumate, da­torită neobţinerii producţiilor planificate, îşi lichidează restan­ţele pe calea livrării altor pro­duse agricole. Cu toate că în această perioa­dă ritmul de recepţionare a pro­duselor la bazele de recepţionare s-a intensificat foarte mult tre­buie spus însă că o serie d­e unităţi nu şi-au onorat încă de­cât în parte datoriile faţă de stat. Cooperatorii din VAIDA RECEA şi HIRŞENI, judeţul Braşov, bunăoară, nu au achitat pînă acum contravaloarea lucră­rilor efectuate de către între­prinderile pentru mecanizarea agriculturii. Cei de la C.A.P. DUMEŞTI sau ANDRIEŞENI, judeţul Iaşi efectuează transpor­turi sporadice la bază, nu or­ganizează convoaie de atelaje. Adeseori se argumentează că nu-s suficiente mijloace de transport, dar nu se vede faptul că o parte din ele sunt folosite la diverse alte lucrări mai puţin presante. Se ştie că asigurarea produse­lor animaliere prezintă o impor­tanţă deosebită pentru aprovi­zionarea populaţiei şi a indus­triei prelucrătoare. Asigurarea (Continuare in pag. a 7-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul Danemarcei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi după­­amiază pe Torben Busch-Niel­­sen, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Danemarcei la Bucureşti, în vizită protoco­lară de prezentare. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă cordială, a participat Mircea Maliţa, ad­junct al ministrului afaceri­lor externe. (Agerpres). I Succese de I seamă in I realizarea planului CONSTANŢA (coresp. R.I.) Numeroase colective de muncă din judeţul Constanţa anunţă îndeplinirea angaja­mentelor luate în întrecerea socialistă. Printre unităţile care au obţinut aceste suc­cese se află Fabrica de ci­­ment-Medgidia care a reali- I zat în primele 10 luni ale a­­nului importante sporuri de producţie (10 700 tone de ci­ment, 10 100 tone de clincher şi 6,5 km tuburi de asboci­­­­ment). De asemenea, colecti­vul fabricii de ulei „Argus“ din Constanţa şi-a îndeplinit de pe acum angajamentele luate pe întregul an, obţi­­nînd o producţie suplimenta­ră de 226 tone de ulei comes­tibil şi 200 tone de uleiuri brute, precum şi un benefi­ciu peste plan in valoare de 833.000 lei. Muncitorii, ingine­rii şi tehnicienii Uzinei de reparaţii din Năvodari au a­­nunţat la rîndul lor­ îndepli-I nirea angajamentelor anuale. Măsurile tehnico-organizato­­rice aplicate aici în procesul de producţie s-au soldat cu realizarea unui beneficiu peste plan în valoare de 1 119 000 lei, ceea ce repre­zintă aproape dublu faţă de angajamentul pe care uzina şi l-a luat la începutul anu­lui. BRAŞOV (coresp. R. 1.) Buna organizare a muncii a dat posibilitatea colectivului de la fabrica de şuruburi din Braşov să obţină un nou şi important succes : îndeplini­rea cu 12 zile înainte de ter­men a planului producţiei globale şi marfă pe 11 luni Datorită acestui fapt munci­torii, inginerii şi tehnicienii fabricii amintite s-au angajat să realizeze peste prevederi, pînă la 30 noiembrie, produse în valoare de 9 milioane lei, îndeplinind cu o lună înain­te de termenul stabilit anga­jamentul luat in întrecerea socialistă pe întregul an.

Next