România Liberă, iunie 1971 (Anul 29, nr. 8274-8299)

1971-06-11 / nr. 8283

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, IN R. P. D. COREEANA CONVORBIRI OFICIALE ROMÂNO-COREENE Joi 10 iunie, au început con­vorbirile oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia de partid şi guver­namentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri. La convorbiri au participat membrii delegaţiei române : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal Bucur­ești al P.C.R., primarul general al Ca­pitalei, Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Geor­ge Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, Aurel Măli­ăşan, ambasadorul Româ­niei în R.P.D. Coreeană, precum şi Ştefan Andrei, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., prim­­adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Emilian Dobrescu­ şi Constantin Mitea, membri su­pleanţi ai C.C. al P.C.R., consi­lieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au parti­cipat : Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., preşedintele Pre­zidiului Adunării Populare Su­preme, Kim Ir, membru al Co­mitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., prim-vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Pak Sen Cer, membru al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., al doi­lea vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, general de armată O Jin U, membru al Comitetu­lui Politic, secretar al C.C. al P.M.C., şeful Marelui Stat Ma­jor al Armatei populare coreene, Zong Zun Thek, membru su­pleant al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Yang Hyang Sap, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., Hă Dam, mem­bru al C.C. al P.M.C., ministrul afacerilor externe, Kim Jang Nam, membru al C.C. al P.M.C., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.M.C., Kang Jang Săp, am­basadorul R.P.D. Coreene în Ro­mânia. In cadrul convorbirilor, a avut loc un schimb de păreri asupra dezvoltării pe mai departe a re­laţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, precum şi asupra unor probleme de inte­res comun. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie frăţească. VIZITA PROTOCOLARĂ LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Kim Ir Sen, se­cretar general al C.C. al Par­tidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri,­ împreună cu soţia sa, Kim Song E, a făcut joi o vizită protocolară tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Ma­covescu, prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, şi Aurel Mălnăşan, ambasa­dorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncii din Coreea. Zong Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor ex­terne, Kang Jăng Sop, am­basadorul R. P. D. Coreene la Bucureşti, şi alte persoane o­­ficiale. SOLEMNITATEA UNOR DECORĂRI Joi dimineaţa, a avut loc solemnitatea acordării unor înalte distincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a în­­mînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii“ — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul Republicii clasa a II-a, membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale ro­mâne. în cadrul aceleiaşi solem­nităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmînat tovară­şului Kim Ir Sen, soţiei sale, Kim Săng E, tovarăşului Toi En Ghen, membru al Comite­tului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Co­reea, preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, şi tovarăşul Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim vicepreşedinte al Cabi­netului de Miniștri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România­“ clasa I. (Continuare in pag. a 3~a) Răspunsuri entuziaste la chemarea Consiliului Naţional al frontului Unităţii Socialiste Alte colective de muncă din întreaga ţară şi-au suplimentat propriile angajamente luate în întrecerea socialistă Din întreprinderi situate în diferite judeţe ale ţării continuă să ne parvină veşti privind ecoul amplu pe care Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste l-a trezit în rîndul colec­tivelor de muncă. Analizînd, cu răspundere patriotică, în adunări de lucru, activitatea desfăşurată în primele cinci luni ale anului, noile rezerve apărute în activitatea cotidiană, oamenii muncii au găsit numeroase modalităţi de a-şi spori considerabil angajamen­tele luate în întrecerea socialistă. Prezenţi ieri in mijlocul unor co­lective din întreprinderile industriale, corespondenţi ai ziarului nostru ne-au informat despre hotărîrea fermă a oamenilor muncii de a-şi aduce maximum de contribuţie la îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor planului cincinal. Consemnăm în cele ce urmează cîteva dintre relatările primite la redacţie. REŞIŢA La Reşiţa, această vatră de metal a patriei, aflată în pragul sărbătoririi a două veacuri de foc nestins, recenta chemare a Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii­ Socialiste a declan­şat noi forţe, noi energii îndrep­tate spre valorificarea deplină a potenţialului tehnic şi uman din marile uzine ale oraşului.­­la Combinatul siderurgic din loca­litate se obţin producţiile cele mai ridicate din istoria sa mul­tiseculară, cantitatea de metal dată suplimentar economiei na­ţionale anul acesta depăşind de pe acum 15 000 tone. „Dar nu ne vom opri aici , ne declara inginerul CONSTAN­TIN DAN, director general ad­junct al Centralei siderurgice Reşiţa. In actualul cincinal co­lectivul nostru este hotărît să ridice ştacheta realizărilor la înălţimea cerinţelor economiei noastre naţionale în plină dez­voltare. Pe baza descoperirii şi punerii în valoare a unor noi re­zerve interne, a creşterii eficien­ţei economice în fiecare secţie şi sector în parte, siderurgiştii şi-au suplimentat substanţial angajamentul luat iniţial propu­­nîndu-şi să dea în plus impor­tante cantităţi de produse side­rurgice şi să reducă consumul de cocs cu 700 tone. Vom îmbo­găţi totodată gama sortimentelor de oţeluri aliate in profile mijlo­cii şi uşoare pentru a răspunde cu promptitudine cerinţelor eco­nomiei noastre naţionale. Cu un angajament mobilizator se mîndresc şi constructorii de maşini reşiţeni. După cum ne informează inginerul MIRCEA POPA, directorul general al uzi­nei, aici eforturile vor fi îndrep­tate în direcţia ridicării compe­titivităţii produselor, a creşterii parametrilor acestora în pas cu cuceririle tehnicii moderne. Mă refer — spunea interlocutorul nostru — la asimilarea unor noi turbine necesare viitoarelor hi­drocentrale, la noi tipuri de mo­toare electrice cu performanţe superioare, la introducerea în fa­bricaţie a unei familii de motoa­re navale, a unor utilaje pentru industria chimică şi metalurgică, utilaje de ridicat şi transportat. (Continuare în pag. a 5-a) în pag. a 3-a COMUNICAT cu privire la convorbirile oficiale româno­­cambodgiene Harta fenomenelor meteorologice Amănunte In pag. a 5-a O întreabă ! Ce modificări calitative a adus actualul sezon in staţiunile balneare? — Este ştiut că pe harta pa­triei se înscriu nu mai puţin de o sută de localităţi cunoscute şi recunoscute prin specificul lor de activitate balneară, Româ­nia fiind una­­din ţările bine în­zestrate în factori naturali de cură — şi cantitativ, şi ca di­versitate, şi ca răspîndire geo­grafică —, aceştia constituind, in fapt, o bogăţie practic inepuiza­bilă. Era firesc, aşadar,­­ca a­­cest potenţial de avuţie naţiona­lă să fie continuu valorificat şi introdus în circuitul balnear la nivelul cerinţelor moderne de tratament. Intr-adevăr, celor a­­proape 30 de staţiuni cu volum mare şi permanent de activitate şi cu eficacitate terapeutică re­cunoscută, li s-au adaugat în ultimii ani — ca urmare a măsu­rilor luate de organele locale ale administraţiei de stat — alte aproape 40 de staţiuni in care se fac trimiteri la trata­ment din întreaga ţară, crescînd astfel substanţial accesibilitatea populaţiei la tratamentul bal­near. In ultimul timp s-au dat în folosinţă — din­ fondurile consiliilor populare judeţene — 300 de locuri noi la Băile Felix. In complexul sanatorial cu bază de tratament pentru 1750 de­­bolnavi pe zi şi vor intra în La întrebarea redactorului nostru PIA RĂDULESCU ne răspunde dr. Sergiu Ştefânescu directorul Direcţiei balneo-climaterice din Ministerul Turismului curînd în circuit alte 240 de locuri la Căciulata, 300 la Vatra Dornei şi un nou restaurant cu 600 de locuri în serie la Băile Herculane. Să adăugăm la a­­cestea cele 150 de locuri hoteliere noi la Tuşnad şi 150 la Felix realizate prin fondurile alocate de la buget prin Ministerul Turismului, ca şi cele 150 locuri noi în sta­ţiunea Bălţăteşti — Neamţ şi 100 în staţiunea Buziaş — Timiş, construite din fondurile de asi­gurări sociale puse la dispoziţie de Ministerul Muncii — pentru a avea, măcar sub aspect can­titativ, o imagine asupra con­strucţiilor noi care-şi datează naşterea in acest sezon. întrebarea dumneavoastră vi­zează însă latura calitativă — cea care, la prima vedere, este poate mai puţin spectaculoasă, dar în orice caz esenţială la ora actuală. Din acest punct de ve­dere ar trebui să amintesc, in primul rînd, despre amenajările şi modernizările făcute în nume­roase staţiuni în favoarea con­fortului, a mijloacelor noi de tratament, a modalităţilor de exploatare eficientă a factorilor naturali de cură. Intr-adevăr, s-au făcut modernizări ale insta­laţiilor balneo-tehnice, pavilioa­nelor de cură şi secţiilor de tra­tament din staţiunile Tuşnad, Bazna, Ocna Sibiului şi Băile Herculane, s-au amenajat bazine terapeutice la Geoagiu şi Felix, se fac lucrări pentru introduce­rea încălzirii centrale în sta­ţiunile Ocna­­ Sibiului, Să­(Continuare în pag. a 2-a) O contribuţie de seamă la întărirea prieteniei şi colaborării româno ■ chineze, la cauza socialismului şi păcii P­oporul român a întîmpinat cu deosebită satisfacţie re­zultatele rodnice ale vizi­tei în Republica Populară Chi­neză a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. El vede în primirea călduroasă şi prietenească pe care sute de mii de cetăţeni ai Republicii Populare Chineze au făcut-o solilor poporului român o expresie a relaţiilor de prie­tenie, stimă şi respect reciproc dintre partidele şi popoarele noastre. In cele opt zile cit s-au aflat pe pămîntul Republicii Populare Chineze, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, preşedintele Consi­liului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ceilalţi membri ai delegaţiei de partid şi guverna­mentale române au vizitat ora­şele Pekin, Nankin şi Şanhai precum şi întreprinderi indus­triale, o comună populară şi U­­niversitatea Cin Hua. Solii poporului român au dat o înaltă apreciere succeselor ob­ţinute de poporul chinez în fău­rirea noii orînduiri sociale, în dezvoltarea industriei, agricul­turii, ştiinţei, în ridicarea bună­stării materiale şi spirituale a maselor largi populare. Ele re­prezintă încă o dovadă a supe­riorităţii socialismului, demon­strează uriaşa capacitate crea­toare a unui popor devenit stă­­pîn pe destinele sale şi hotărît să-şi făurească o viaţă nouă, li­beral şi independentă. Poporul român apreciază marile succese obţinute de poporul chinez drept o contribuţie de preţ la creşterea puterii şi prestigiului socialismu­lui în lume, la consolidarea for­ţelor care luptă împotriva poli­ticii agresive a imperialismului, pentru libertate şi independenţă, pentru salvgardarea păcii. în cadrul întîlnirilor şi convorbiri­lor, exponenţii poporului chinez au elogiat cu căldură succesele, dobindite de poporul român în dezvoltarea în ritm accelerat a economiei, ştiinţei şi culturii, contribuţie însemnată la afirma­rea ideilor socialismului şi păcii. Un moment de mare impor­tanţ­ă al vizitei l-au constituit întîlnirea deosebit de cordială cu tovarăşul Mao Tzedun, cu to­varăşul său de luptă apropiat Lin Biao şi cu ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a Republicii Populare Chi­neze, convorbirile purtate, cu acest prilej precum şi dis­cuţiile conducătorilor de par­tid şi de stat români cu tovară­şul Ciu En-lai şi cu alţi condu­cători de partid şi de stat chi­nezi, în legătură cu dezvol­tarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţări şi popoare pre­cum şi asupra problemelor internaţionale de interes comun. Convorbirile au fost purtate în­tr-o atmosferă de prietenie cor­dială şi înţelegere reciprocă. De-a lungul călătoriei prin ţara prietenă, oaspeţii au avut întil­­niri călduroase şi­ au discutat cu conducători ai organizaţiilor de partid, ai comitetelor revoluţio­nare şi ai armatei populare, cu comunişti, cu oameni, ai muncii. Vizita oficială de prietenie pe care delegaţia de partid şi gu­vernamentală română a făcut-o în Republica Populară Chineză este urmarea firească a relaţii­lor de prietenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, dintre popoarele român şi chinez. Ele îşi au ră­dăcini adinei în trecutul revolu­ţionar al popoarelor noastre, în lupta comună pentru eliberare naţională şi socială, pentru pro­gres şi socialism. O dată cu tre­cerea la făurirea socialismului în România şi Chilia, prietenia şi colaborarea dintre partidele, ţă­rile şi popoarele noastre au deve­nit mai puternice, de nezdrun­cinat. In cadrul convorbirilor, cele două părţi au subliniat că dez­voltarea relaţiilor dintre ce­le două partide, ţări şi po­poare ale României şi Chinei, a adîncit cunoaşterea reciprocă, exprimîndu-se prin întărirea şi lărgirea însemnată a colaborării româno-d­aneze în domeniile po­litic, economic, cultural și în alte domenii. Partea română a expri-I ........ (Continuare în pag. a 6-a) Cărtu­rarul Eugen Barbu î­n epoca rock-ului şi a pop-ului, cînd mulţi ti­neri găsesc în dans şi in ritmul rupt o voluptate pe care eu nu o înţeleg, mă gindesc cu groază la viitorul celor ce au trădat laborato­rul şi biblioteca, pacea lec­turii pentru ringul de dans, pentru distracţia frenetică. Nu sunt, se înţelege, un în­cuiat şi pot să cred că şi ac­tivităţile extraştiinţifice şi literare sunt necesare, dar e prea mult fotbal in viaţa noastră, prea multă discuţie despre filme şi despre discuri. Aş propune tinerilor mei cititori exemplul de sete de studiu al lui Iorga pe care ii sărbătorim zilele a­­cestea. Sigur că nu toţi oamenii au o dotare excepţională cum a avut acest cărturar compa­rabil cu puţini scriitori şi sa­vanţi ai istoriei noastre ce nu a dus lipsă de genii. Poa­te numai nefericitul de Emi­­nescu, răpus de necruţătoa­­rea sa boală la o vîrstă ne­însemnată poseda titanismul lui Iorga, puterea de a acu­mula atitea cunoştinţe, uria­şa poftă de a citi şi de a scrie. El, şi mai recent, Că­­linescu. Toţi trei şi-au sacrificat conştient tot ceea ce putea semăna cu pornirile ome­neşti cele mai obişnuite in favoarea ştiinţei şi a litera­turii. Opera completă a lui Eminescu este încă necunos­cută, cea a lui Călinescu a fost strinsă in multe volume. Titanismul, după mine cu­prinde mai mult decit stră­lucirea rece a geniului şi ca­zul lui Iorga mi se pare cel mai ilustrativ. Am in biblio­tecă bibliografia Iorga in două volume, se zice și ea incompletă. Se dau cifre de (Continuare în pag a 2-a)

Next