România Liberă, iulie 1971 (Anul 29, nr. 8302-8326)

1971-07-24 / nr. 8320

Anul XXIX Nr. 8 320 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In portul şi pe şantierul A­rh­i­mim de în cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul şi şantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovară­şii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghia­­nu, Florian Bănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd condu­cători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi municipiul Con­stanţa, cu realităţile din eco­nomie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sînt transpuse în practică obiectivele de pers­pectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secre­tarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi spe­cialişti din industrie şi agri­cultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperi­rea unor soluţii mai valoroase pentru soluţionarea unor pro­bleme importante, de stringen­tă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii.­ Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pînă la Con­stanţa, în comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi conducători ai partidului şi statului sunt salutaţi cu mul­tă căldură de mii şi mii de ce­tăţeni. Mulţimea ovaţionează îndelung, flutură steguleţe ro­şii şi tricolore, aruncă în calea oaspeţilor flori. La Constanţa, coloana ofi­cială se îndreaptă, prin stra­da Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfăşoară priveliştea domi­nată de pădurea de catarge şi macarale a modernei porţi maritime româneşti. în faţa Gării Maritime, oas­peţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori na­vali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine aţi ve­nit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Se aplaudă îndelung, se ova­ţionează pentru Partidul Co­munist Român, pentru secre­tarul său general, pentru cei­lalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, for­mată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezin­tă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul su­prem al forţelor noastre ar­mate onorul. Se intonează im­nul de stat al Republicii So­cialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în re­vistă compania de onoare. (C­ continuare în pag. a 2-a) Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, pre­cum şi celor 60 080 de comu­nişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitorilor munici­piului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al parti­dului, a Consiliului de Stat şi a guvernului României so­cialiste. (Aplauze puternice) In aceste zile, am vizitat u­­nele unităţi din judeţul şi mu­nicipiul Constanţa, atît in in­dustrie cit şi în agricultură. Cu­nosc, de altfel, mai de mult judeţul Constanţa — încă din anii imediat următori elibe­rării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să a­­preciez marile realizări, trans­formările adinei care au avut loc aici, atît în industrie şi agricultură, cit şi în domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi cul­turii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanţa este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni şi o­­raşul cu cel mai important şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile de partid de la şantierul naval cît şi organizaţiile muni­cipiului şi comitetul jude­ţean vor acţiona în aşa fel incit programul de dezvolta­re a şantierelor navale din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planifica­te, dacă nu chiar ceva mai de­vreme. (Aplauze puternice) Constanţa a fost prima re­giune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii (îii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o în­treprindere de stat, o staţiune agricolă de cercetare şi am putut constata cu satisfacţie succesele remarcabile obţinute in domeniul agriculturii , atît în ce priveşte recoltele la producţia vegetală, rezultate­le in zootehnie, cît şi în me­canizarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi judeţul Constanţa se numără printre judeţele fruntaşe în agricul­tura din România. (Aplauze puternice). Realizările obţinute în ju­deţul Constanţa în dezvoltarea industriei, agriculturii şi în ce­lelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mă­reţele victorii obţinute de po­porul român în făurirea socie­tăţii socialiste, în transforma­rea României într-o ţară cu o industrie dezvoltată, cu o a­­gricultură în plin progres, cu o ştiinţă şi cultură socialistă înaintată. (Vni aplauze). În­făptuirile din judeţul dumnea­voastră vorbesc de munca de­pusă de comunişti, de organi­zaţiile de partid, de comitetul judeţean de partid, de toţi oa­menii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei tra­duc în viaţă neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor­­să­­tale ale naţiunii noastre socia­liste. (Aplauze puternice). Aveţi, fără îndoială, reali­zări şi în ridicarea nivelului de viaţă. Tovarăşul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bine create oa­menilor muncii din judeţul Constanţa. Dacă privim ce s-a construit şi se construieşte în municipiul şi în judeţul dum­neavoastră, putem afirma că Constanţa ilustrează în mod grăitor transformările înnoi­toare şi succesele pe care le obţinem în toată ţara. Nu există astăzi judeţ, oraş sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al ac­tivităţii constructive , în in­dustrie, în agricultură, în ce­lelalte domenii ale vieţii so­ciale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările parti­dului şi statului pentru creşte­rea bunăstării poporului. Via­ţa demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice) Aş dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări co­muniştilor, muncitorilor, ţă­ranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul şi judeţul Constanţa pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pen­tru rezultatele obţinute în pri­mele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoaşteţi programul de dezvoltare a României în anii 1971—1915. Judeţului Constan­ţa îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în judeţul dum­neavoastră se prevede un pro­gram de investiţii de peste 20 miliarde lei, din care un vo­lum important reprezintă dez­voltarea portului şi a şantie­rului naval. Dezvoltarea in domeniul naval va creşte mult faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul naval­­ din Constanţa are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone şi, în ace­laşi timp, să înceapă construi­rea unui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sarcini măreţe, de inaltă răspundere, a căror în­deplinire presupune luarea tu­turor măsurilor şi eforturi sus­ţinute din partea organizaţiei de partid judeţene şi a muni­cipiului Constanţa, din partea comuniştilor de la şantierul naval, a conducerii admilinis­­trative, a specialiştilor, a tutu­ror oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industri­ei Construcţiilor de Maşini ; el are obligaţia de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul şantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiţii marile obiective cuprinse în noul cincinal. Suntem­ convinşi că judeţul Constanţa va realiza în între­gime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că munci­torii, tehnicienii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pentru a îndeplini şi depăşi programul ce le stă în faţă. Le doresc tuturor succes deplin în activitatea lor ! (Aplauze pu­ternice) In agricultură, judeţul Cons­tanţa are, de asemenea, de în­deplinit un program vast. Su­prafeţele irigate vor fi aici cele mai mari din ţară . Cons­tanţa va continua, deci, şi a­­cum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agricultu­rii. Suntem­ convinşi că ţărăni­mea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiştii, organizaţia de partid a ju­deţului, vor munci in aşa fel incit să ocupe locul I şi la producţia pe hectar şi la pro­ducţia animalieră. După cîte ştiu, tovarăşul Vîlcu şi-a luat angajamentul că se va obţine anul acesta în judeţ, pe tere­nurile irigate, o producţie de 12 000 kg. porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obţinut, anul trecut, pes­te 10 000 kg. la hectar şi cu a­­cest prilej tovarăşii m-au asi­gurat că, anul acesta, vor ob­ţine 12 000 kg. Desigur, e vorba (Continuare în pag. a 3-a) CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la intilnirea cu activul judeţean de partid Adunarea generală a salariaţilor de la întreprinderea „Tricotajul roşu" din Capitală înaltă responsabilitate faţă de muncă, 1­7 faţă de avutul obştesc „întărirea simţului de răspun­dere personală, exigenţa şi con­trol permanent în toate acţiunile noastre trebuie să constituie o obligativitatea strictă din partea noastră, a tuturor celor care con­ducem şi organizăm întreaga ac­tivitate a întreprinderii. Să e­­liminăm din munca noastră orice urmă de comoditate, de lipsă de combativitate. Tovarăşa inginer Stela Stoenescu, membră în co­mitetul de direcţie, trebuie să-şi organizeze munca în aşa fel, incit să intensifice controlul preventiv pe fază de fabricaţie iar serviciul C.T.C. din fabrica noastră să fie mai intîi organ ac­tiv integrat in procesul de pro­ducţie şi după aceea organ de constatare... Tov. ing. şef A. Hil­­senrad va trebui să acţioneze mai energic in coordonarea ser­viciilor în subordine, să fie mai operativ în impunerea discipli­nei în sectoare... Tovarăşa ingi­ner Maria Berariu, preşedintele comitetului de direcţie, va tre­bui să se preocupe mai mult pentru ca acţiunile iniţiate, dez­bătute şi hotărite de colectivul de salariaţi să fie realizate în termenele stabilite...“. Frazele de mai sus sunt spicui­te din darea de seamă prezenta­tă de comitetul de direcţie al în­treprinderii „TRICOTAJUL RO­ŞU“ din Capitală, la adunarea generală a salariaţilor, care a a­­vut loc ieri. Şi poate că citin­n­du-le, cineva ar fi tentat să creadă că este vorba de o uni­tate cu rezultate slabe. Nimic mai eronat. La oricare dintre ci­frele bilanţului primului semes­tru ne-am opri, întîlnim impor­tante realizări peste sarcinile planificate : 4,8 la sută depăşire la producţia globală, 7,2 la sută la producţia marfă, 5 la sută la productivitatea muncii, 10,8 la sută la beneficii... Darea de sea­mă a acordat, desigur, locul cuvenit succeselor obţinute. Ceea ce ni s-a părut însă semnifica­tiv este faptul că simultan au fost scoase în evidenţă, cu un pronunţat spirit critic şi auto­critic, neajunsurile ce mai există precum şi răspunderile cadrelor de conducere cărora le reveneau o serie de sarcini. A fost astfel evident pentru toţi cei de faţă ca cei puşi să conducă activitatea întreprinderii nu au uitat că, înainte de toate, ei sunt direct răspunzători în faţa întregului colectiv şi că pentru a putea fi exigenţi cu alţii, trebuie, în pri­mul rind, să manif­eşti exigenţă sporită faţă de tine însuţi. Ni s-a părut de aceea perfect normal, că, atunci când au fost invitaţi să-şi spună părerea, a­­proape un sfert din cei prezenţi s-au înscris la cuvint. Şi nu a fost de loc o participare formală. Perfect conştienţi de dubla lor calitate, — proprietari colectivi ai mijloacelor de producţie şi în acelaşi timp producători —, vor­bitorii au dovedit că nimic din ceea ce se întîmplă în fabrică nu le este, nu le poate fi indiferent. „Fiecare dintre noi — spunea MARIA TATARANU, muncitoa­re la secţia confecţii — trebuie să caute să-şi însuşească încă cel puţin două operaţii, în afara celei de bază, pentru ca nici un moment procesul de producţie să nu aibă de suferit“. „La fel de mult — completa ideea FLO­­RICA MARINESCU secretara organizaţiei U.T.C. din aceeaşi secţie — trebuie să ne preocupe modul în care tinerele cadre ve­nite să înveţe meseria aici îşi însuşesc toate tainele ei. Dar nu numai atît. Noi, cei mai vechi în fabrică, purtăm în acelaşi timp o mare răspundere pentru înca­drarea lor în colectivul nostru. Trebuie să cultivăm in rîndul lor răspunderea faţă de muncă, să luăm atitudine fermă împotri­va oricărei tendinţe de indolen­ţă sau superficialitate“. Răsfoiesc carnetul de însem­nări. Am notat atîtea alte nume : STELIANA GEORGESCU, ZAM­FIRA PRISECARU, VIOLETA ZIDARU — muncitoare la sec­ţia de confecţii — VICTORIA PRIBOIANU, inginer şef la uni­tatea „Luceafărul“, ADAM CIA­­NU, şeful secţiei confecţii, DAN DOBRESCU, energetic şef... Ma­joritatea nume de femei. Lucru perfect explicabil. Suntem­ într-o întreprindere in care peste 80 la sută din cei care lucrează sint femei. (Şi aşa cum remarca cineva de lingă mine, proporţia era păstrată şi în pre­zidiu : din cele 6 persoane, doar unul singur era bărbat). Alături de numele amintite găsesc no­tate cuvintele lor. Pline de res­ponsabilitate. Cu obiectivitate şi exigenţă, sunt arătate lipsurile, ale altora dar şi cele proprii. S-au făcut propuneri de reme­diere a neajunsurilor. S-a vor­bit concret, clar, judicios. Au fost atacate problemele legate de procesul strict de producţie. Dar n-au fost neglijate nici aspecte­le muncii ideologice, politice şi de educaţie. Adunarea generală inaugura noul local al clubului întreprin­derii. „Avem datoria, spunea ZAMFIRA PRISECARU ca a­ceastă clădire să devină un ade­vărat lăcaş de educaţie comunis­tă. Tinerii, şi nu numai ei, tre­buie să se simtă aici ca în a doua lor casă". Sau alt exemplu: au fost calificaţi recent 60 de tineri. Acum, cîteva luni, invă­­ţau cum se face o cusătură. As­tăzi, mulţi dintre ei, obţin re­zultate comparabile cu ale celor care i-au instruit. In luna care urmează alţi 60 vor păşi pen­tru prima oară pe porţile fabricii. „Cînd ii privesc cum cresc sub ochii noştri — spunea şeful sec­ţiei ADAM CIANU — mă bucur ca de proprii noştri copii. De e­­ducaţia pe care ne-o imprimăm acuma depinde ca ei să devină nişte oameni folositori patriei noastre socialiste, ca ei să înţe­leagă că orice muncă utilă socie­tăţii este o onoare, o obligaţie faţă de întregul popor“. S-au subliniat, de către cei care au luat cuvintul, deficien­ţele care şi-au pus amprenta a­­supra activităţii in lunile care au trecut. Nu este în intenţia noastră să le înşirăm aici, ele constituie în fond probleme le­gate strict de colectivul de mun­că al fabricii respective. Ceea ce vrem să accentuăm insă, este un alt fapt : indiferent de pos­tul ocupat, nimeni din cei răs­punzători de existenţa deficien­ţelor nu a fost ocolit. Discuţiile s-au purtat aşa cum trebuie să fie între oamenii care sunt îm­preună şi la bine şi la rău , s-au spus lucrurilor pe nume, s-au sugerat măsuri concrete, s-a re­cunoscut partea de vină a fie­căruia. Şi în egală măsură s-a apreciat contribuţia membrilor Ing. MARIAN DUMITRESCU (Continuare în pag. a 5-a) F­ac parte din rindurile scriitorilor de limbă germană din România, dar indiferent de limba in care scriem, împreună cu confraţii noştri români, ma­ghiari, sîrbi şi de alte naţio­nalităţi, vedem in politica partidului nostru propriile noastre idealuri, preţuirea supremă a muncii noastre, a tuturor, fără deosebire de naţionalitate. Ne simţim cu toţii angajaţi cu braţele şi cu mintea in grandioasa operă de ridicare a ţării pe noi cul­mi ale civilizaţiei socialiste. Convieţuind de veacuri pe meleagurile acestea străbu­ne, suntem­ animaţi de puter­nica dorinţă de a contribui neabătut la continua prospe­ritate a ţării noastre, la pro­gresul ei. Această dorinţă a noastră izvorăşte din însăşi esenţa orinduirii socialiste, din coeziunea deplină a fa­miliei noastre de peste 20 milioane, unită, mai mult ca oricind, de aceleaşi gînduri şi aspiraţii. Ca om de literatură, apre­ciez, odată mai mult, nobi­lele principii estetice care trebuie să stea la temelia li­teraturii şi artei şi care au fost expuse recent cu strălu­cire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pentru cine scri­em noi, dacă nu pentru ma­sele largi de făuritori ai bu­nurilor materiale, pentru cei care, cu sudoarea frunţii lor, plămădesc oţeluri şi piune ? Avem la dispoziţie toate mij­loacele de a ne adresa mase­lor prin cărţi, ziare şi re­viste, prin radio şi televiziu­ne, vorbind in limba româ­nă sau in limba maternă şi nimic nu ne împiedică să dăm firu liber imaginaţiei. Dar ce valoare educativă are arta dacă ea nu se pune nemij­locit in slujba poporului, da­că nu are un mesaj rupt din substanţa cea mai activă a vieţii, din frămintările şi din vibraţiile pămintului nostru străbun ! Nimeni nu ne o­­preşte să ne alegem modali­tăţile de exprimare. Dar mă întreb ce valoare poate avea cea mai frumoasă formă cu care îmbrăcăm o lucrare li­terară, dacă pe dinăuntru este goală, lipsită de idei şi de mesaj ? ! Ce valoare poa­te avea vorbăria, oricât de meşteşugită ar fi ea, dacă conţinutul este searbăd, stră­in de nobilele aspiraţii ale vremurilor noastre contempo­rane ? ! Intr-o anumită parte a lu­mii, in lumea capitalistă. (Continuare în pag. a 5-a) Uniţi în şi aspira Franz Liebhard Congresului Naţional al Uniunii Socialiste Arabe din Republica Arabă Unită CAIRO Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează parti­cipanţilor la Congresul Naţional al Uniunii Socialiste Arabe, tuturo membrilor U.S.A. un cald salut prietenesc şi urări de succese in des­făşurarea lucrărilor Congresului. Folosim acest prilej pentru a ne exprima convingerea că relaţii­ de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Uniu­nea Socialistă Arabă, dintre Republica Socialistă România şi Repu­blica Arabă Unită se vor dezvolta, în interesul celor două popoar­ele noastre, al luptei împotriva imperialismului, colonialismului , neocolonialismului, pentru progres social şi democraţie, pentru cauz independenţei naţionale şi a păcii. COMITETUL CENTRAL AL­­ PARTIDULUI COMUNIST ROMAN

Next