România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)

1971-10-14 / nr. 8390

CONSILIILE FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE PARTICIPĂ ACTIV LA DEZVOLTAREA JUDEŢULUI Expresie a unităţii moral­­politice a poporului nostru în ju­rul Partidului Comunist Român, Frontul Unităţii Socialiste s-a definit în activitatea sa prac­tică ca organism politic larg, care-şi aduce o contribuţie per­manentă la mobilizarea maselor în opera de construire a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate. Despre preocupările actuale ale consiliilor Frontului Unită­ţii Socialiste am avut o convor­bire cu tovarăşul GHEORGHE NECULA. — Frontul Unităţii Socialiste, grupează toate forţele so­ciale ale judeţului, reuşind să antreneze şi să mobilizeze oa­menii muncii la înfăptuirea programului trasat de Con­gresul al X-lea al Partidu­lui, a obiectivelor înscrise în manifestul Frontului Uni­tăţii Socialiste. In aceste zile de mare efervescenţă, când în­treaga ţară dezbate probleme ale activităţii politico-ideologice de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, în lumina programului adoptat de Comite­tul Executiv al P.C.R., pe baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, este necesară, mai mult ca oricînd desfăşurarea unor ample acţiuni cu caracter de masă pentru cunoaşterea opiniei cetăţeneşti şi mobiliza­rea oamenilor muncii. Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste şi-a propus să poarte un dialog permanent, direct, cu producătorii de bunuri materia­le, cu diferite categorii de inte­lectuali, cu reprezentanţii celor mai diverse sectoare de activi­tate economică, socială, cultura­lă, pentru cunoaşterea şi studi­erea amănunţită a realităţii, pentru discutarea principalelor probleme şi sarcini din dome­niul respectiv de activitate.­­ Răspunzind Chemării Frontului Unităţii Socialiste, oamenii muncii din indus­tria şi agricultura judeţului Ilfov şi-au reconsiderat în primăvara acestui an posibi­lităţile de valorificare a re­zervelor interne. V-am ruga să ne spuneţi : cum au fost îndeplinite angajamentele asumate ? — Industria judeţului Ilfov a obţinut în primele nouă luni ale anului, rezultate remarcabi­le. Planul producţiei marfă in­dustrială şi prestări de servicii a fost depăşit cu aproape 97 mi­lioane lei. Au fost înregistrate sporuri substanţiale şi la cei­lalţi indicatori. In această peri­oadă au fost produse suplimen­tar 12 000 mc prefabricate din beton armat, 11 000 mp ţesături tip bumbac, 250 tone fire tip bumbac, 10 000 mp covoare, 3,5 milioane lei mobilă, 2 milioane lei piese de schimb. Pentru di­namica economiei judeţului Il­fov este semnificativ faptul că producţia globală industrială realizată pe primele trei trimes­tre ale acestui an este cu 378 milioane lei mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 1970. Acestea sunt rezultatele. Ele nu constituie nicidecum limita ma­ximă. O spun deoarece in ju­deţ mai avem întreprinderi, ca fabrica de cărămizi, din Urzi­­ceni, fabricile de conserve din Giurgiu şi Valea Roşie, unele în­treprinderi de industrie locală, care nu şi-au realizat sarcinile de plan, cu toate că şi aici exis­tă suficiente rezerve ce pot fi valorificate. Se poate pune întrebarea in mod firesc care a fost aportul Consiliului judeţean al Frontu­lui Unităţii Socialiste la obţine­rea acestor rezultate, la înlătu­rarea deficienţelor ivite. In a­­­cest an, Consiliul judeţean al Frontului a organizat 1200 de adunări, la care au participat peste 100 000 de cetăţeni. Ele au creat un climat propice expri­mării în mod deschis a opinii­lor, confruntărilor de idei. Au fost înregistrate cu această oca­­­­zie sute de iniţiative şi propu­neri valoroase, multe din ele cu aplicabilitate imediată. Au fost dezvăluite lipsuri şi neajunsuri existente in viaţa social-econo­­mică. In acelaşi timp, ele au dovedit o înaltă responsabilita­te civică a tuturor locuitorilor judeţului pentru bunul mers al societăţii noastre.­­ Pe agenda de lucru a Consiliului judeţean al Fron­tului Unităţii Socialiste, un loc de seamă îl ocupă acţiu­nile de muncă patriotică pentru mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a localită­ţilor. De fapt, valoarea aces­tor acţiuni însumează peste 300 milioane lei. V-am ruga să ne spuneţi ce semnifica­ţie au realizările exprimate în această cifră ? — Pentru cine străbate azi meleagurile judeţului Ilfov, este aproape imposibil să nu remar­ce noua înfăţişare a oraşelor şi comunelor. Satul a început să capete pe zi ce trece noi ele­mente de urbanizare. Au apărut noi policlinici, şcoli, unităţi eco­nomice ale industriei locale, ma- MARIUS GEORGESCU corespondentul „României libere" (Continuare în pag. a 3-a) Convorbire cu tov. Gheorghe Necula prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste m­S­TRELUL Eugen Barbu Amicul meu Romulus Vul­­pescu, poet distins şi degus­tător de lucruri subţiri, a ţi­nut să-mi facă o frumoasă surpriză la redeschiderea ce­naclului „Labiş“, aducînd în mijlocul nostru, al unor en­tuziaşti desueţi care mai cred în poezia cu grimă şi înţeles pe Tudor Gheorghe, cunoscu­tul truver, descoperit nu de mult prin Craiova unde tin­­jea pe o scenă, altfel meri­tuoasă. Il auzisem intr-un frumos festival mai an în urmă şi mă impresionase vo­­cea lui puternică, limpede, pură ca un cristal şi mai ales repertoriul necorupt, folclo­rul acela atit de puţin cunos­cut ce tînjeşte prin judeţe necunoscute pe unde culegă­torii noştri de texte alese, nu prea ajung. Luat la bani mărunţi, tină­­rul acesta mi se pare o per­soană îngrijită in ce priveşte cultura, de unde şi siguranţa alegerii cintecelor sale, pre­­firarea variantelor ce se în­ghesuie cu solicitudine către urechea culegătorului. La o vorbă subţire mi-a mărturi­sit că a luat şi bătaie de la vechii starosti de taraf, căro­ra s-a încredinţat cu gîndul subtil de a-i fura. Tudor Gheorghe are o memorie fe­nomenală şi asta explică cum a putut să îndeplinească fap­tul fără a trezi bănuieli pen­tru că atit cit ii ştiu, bătrînii lăutari cad la bănuială cînd ii fotografiezi pe hîrtie. Pe ei trebuie să-i auzi şi să-i ţii minte, atît. Dacă nu reuşeşti (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţivă! EDIŢIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE El ÎNTREABĂ se deschid industriale şi — Ce criterii au condus la înfiinţarea — recentă — a noului Institut de creaţie in­dustrială şi estetica produc­ţiei? — Prin produsele variate pe care le creează — de la articolele mărunte de galanterie şi maro­­chinărie, la confecţii, tricotaje, încălţăminte şi pînă la articolele din sticlă, faianţă şi porţelan sau la articolele electrocasnice şi us­tensilele de menaj — industria uşoară este o ramură legată ne­mijlocit de satisfacerea nevoilor populaţiei. O asemenea gamă largă de grupe de produse — din care unele nici n-au fost enume­rate — solicită, implicit, preocu­pări de continuă diversificare, de perfecţionare a funcţionalităţii, de modernizare din multe puncte de vedere. Elemente ca: modă, formă, cu­loare, variaţie, asortare, competi­tivitate, durată, ambalare, pre­­ambalare etc., au mobilităţi de cerinţe formative de variaţie şi diversificare individuale sau co­­lective deosebite. Toate definesc creaţia industrială, aşezîndu-i rezultatele pe trepte de eficienţă mereu sporite, cu implicaţii în­semnate asupra nivelului de trai, de cultură şi civilizaţie a po­porului nostru. De un real ajutor în activita­tea noastră s-au dovedit preţioa­sele indicaţii ale conducerii par­tidului. „Este necesar — a sub­liniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cadrul raportului ţinut la cel de-al X-lea Congres al P.C.R. — să se asigure spori­rea prin diversificare a produc­ţiei de mobilă, articole electro­tehnice de menaj şi altele cu calităţi superioare de folosinţă şi durabilitate, ţinindu-se seama atit de criteriile de utilitate, ci­­ min al­te perspective domeniul creaţiei esteticii producţiei? La întrebările adresate de redactorul nostru MIRCEA SCRIPCA ne răspunde tov. Iulian Creţu director ştiinţific al Institutului de creaţie industrială şi estetica producţiei din Ministerul Industriei Uşoare şi de cele estetice“. Ulterior, se­cretarul general al partidului a­ definit mai amănunţit sarcinile pentru ramura noastră de pro­ducţie . „Va trebui ca lunar, în­treprinderile industriei uşoare să introducă sortimente noi, creatorii de modele trebuie să creeze cu adevărat, dar pentru aceasta trebuie să gândească, să-şi pună în valoare spiritul de inventivitate, capacitatea de a făuri produse noi, să fie la cu­rent cu ceea ce este nou pe piaţa mondială". Pentru a se traduce în fapt cit mai bine, mai complex, aceste sarcini s-a considerat necesară înfiinţarea Institutului de crea­ţie industrială şi estetica pro­ducţiei. Noul organism este in­vestit cu coordonarea ştiinţifică a activităţii de creaţie în între­prinderile Ministerului Indu­striei Uşoare. Acţiunile noului institut sunt menite să vină în sprijinul în­treprinderilor, realizînd — în spiritul ultimelor noutăţi din acest domeniu — studii în gama produselor existente, cercetări şi elaborări de noi metode şi forme pentru promovarea nou­lui în creaţia industriei uşoare. (Continuare în pag. a 3-a) Reglementarea condiţiilor pentru stabilirea domiciliului in oraşele mari Printr-un recent Decret al Consiliului de­­Stat, au fost re­glementate condiţiile cerute pen­tru stabilirea domiciliului în o­­raşele care, potrivit legii, sunt declarate oraşe mari, a persoa­nelor provenite din alte locali­tăţi. Conform­­ prevederilor noului act normativ, Consiliul de Mi­niştri stabileşte, anual,­ pe baza propunerilor ministerelor şi ce­lorlalte organe centrale, cu a­­vizul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, numă­rul de persoane ,ce pot fi an­gajate sau transferate din alte localităţi în oraşele mari, nece­sare pentru aparatul central şi cel al unităţilor în subordine. Tot Consiliul de Miniştri fixea­ză anual, pe baza propunerilor­­ comitetelor executive ale consi­liilor populare judeţene şi al (Continutare în pag. a 5-a) în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la plenara lărgită a Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român 11 octombrie 1971 CORESPONDENŢII NOŞTRI NE-AU TRANSMIS IERI • La Făget a fost pusă sub tensiune o nouă staţie electrică de TIO kv care va servi întreaga zonă a Făge­tului de la Sărăzani şi Bet­­hausen pînă la Tomeşti, pre­cum şi o parte din localită­ţile de pe Valea Mureşului. Peste 200 de muncitori, teh­nicieni şi ingineri de la Fa­brica chimică din Orăştie au luat iniţiativa de a se con­stitui într-un „colectiv al o­­noarei, al mîndriei muncito­reşti, al cinstei şi demnităţii". Iniţiativa îşi­­ propune să ri­dice întregul colectiv al fa­bricii la un înalt nivel de conştiinţă socialistă d În pădurea Murta din raza de activitate a Ocolului silvic Sadova, judeţul Dolj, au fost colonizate primele 20 exemplare de cerbi carpatini • în colaborare cu Direcţia sanitară a judeţului Arad, Institutul de geriatrie a în­treprins, în municipiul Arad, un amplu studiu privind mor­biditatea vîrstelor înaintate şi cauzele de îmbolnăvire, sta­bilind măsurile ce se impun. • În judeţul Maramureş s-a creat un modern complex cooperatist de îngrăşare a mieilor, care va furniza pie­ţei, anual, 16 000 miei. • La Muzeul judeţean din Tg. Jiu s-a deschis o expoziţie de ceramică gorjenească care prezintă o mare varietate de vase de lut confecţionate de meşteri olari din cuprinsul judeţului. • Sub titlul „Tradiţie şi contemporaneitate", la Bo­toşani, a fost tipărit un vo­lum de comunicări ştiinţifice despre marile personalităţi din această parte a ţării, care s-au dăruit luptei pentru eliberarea socială şi naţio­nală. \ STAREA VREMII $ ' SAŢUMMt 1 "3vuava\ rVAADU L A - m VA/UAB/l VAVERSE . TIMIŞOARA7 ^7 • ■*/ Mamn ® ‘ Horla fenomenelor meteorologice probabile. Amfinunte In pag. a S-a TOVARĂŞUL nicolae ceauşescu A PRIMIT PE MARIO ZAGARI, ministrul comerţului exterior al Italiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a primit, miercuri după-amiază, pe mi­nistrul comerţului exterior al Italiei, Mario Zagari, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior. A fost de faţă Niccolo Mos­­cato, ambasadorul Italiei la Bucureşti. In cadrul convorbirii care a avut loc au fost abordate pro­bleme privind stadiul actual şi perspectivele dezvoltării schim­burilor comerciale, ale cooperă­rii economice şi tehnice româno­­italiene. S-a subliniat că, în planuri multiple, relaţiile dintre România şi Italia se dezvoltă favorabil şi s-a exprimat dorin­ţa comună ca acestea să înre­gistreze în continuare un curs pozitiv, în interesul ambelor state, al colaborării şi progresu­lui general. Au fost discutate, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială.­ ­ SE CĂLESC METALE ŞI DEOPOTRIVĂ CARACTERE La începutul deceniului tre­cut, un grup de cetăţeni din Găeşti se străduia să adune ma­terial pentru pregătirea unui muzeu al oraşului. Dar oricît a fost scormonit pămîntul şi scor­monite arhivele, tot nu s-au pu­tut aduna dovezile care să scoată urbea din anonimat. Aşezare foarte veche, nu şi-a lăsat amprentele în scurgerea vremii decit prin urmele vetre­­lor (vatra de copt piine, vatra de treierat grîu, vatra casei, vatra satului, vatra ţintirimului). Ex­perienţa nu-i este probată cu hrisoave, lipsindu-i din actele de stare civilă pînă şi certifi­catul de naştere. La faptul di­vers al cronicilor aflăm că un voievod a făcut un popas aici numai atu­ cit să-şi desmorţeas­­că picioarele pînă i se schimbă caii la rădvan, că a trecut o oas­te sau o caravană de mărfuri, o ceată de haiduci sau o poteră a agiei. Au venit şi s-au dus, vodă, oştile, caravanele, cetele, potera. Nici o temelie de piatră care să dureze peste veacuri, numai construcţii de pămînt, pe care pămintul le-a mistuit în pinte­­cele său de nu li se mai ştie lo­cul. Totul părea făcut aici nu­mai de azi pe mîine. Anonimatul Găeştiului nu se datora numai lipsei vestigiilor din trecut sau inexistenţei unor impunătoare edificii, ci mai ales faptului că era situat în afara producţiei materiale integrate în circuitul naţional. Peste barie­rele sale se revărsau sumedenie de mărfuri, dar toate în tranzit, nimic făurit aici. Toată „indus­tria“ oraşului sta, în 1938, în citeva mori şi darace de scăr­mănat lină, un centru de um­plut sifoane, un teasc de lumi­nări şi atelierele potcovarilor. Populaţia activă a oraşului era ocupată în agricultură, în munci funcţionăreşti şi în prestările de servicii. In fiecare an, găeştenii goleau oraşul bătind drumurile ţării în căutare de lucru. Năvă­leau pe trenurile de dimineaţă ca lăcustele, luînd cu asalt nu numai compartimentele, dar şi acoperişurile, tampoanele, scă­rile şi chiar plugul locomotivei. Unii se înapoiau seara, alţii la sfirşit de săptămînă sau numai de citeva ori pe an, alţii nu mai călcau cu anii prin locurile na­tale. Industrializarea socialistă a început la Găeşti de la cota zero. O întreprindere de prelu­crat plante medicinale, o fabrică de produse chimice, ateliere de tîmplărie şi de mobilier şcolar sînt primele unităţi care încep să scoată oraşul din anonimatul său economic punîndu-l în con­tact cu furnizori şi beneficiari din toată ţara. La 17 august 1967, întrmiul ex­cavator muşca pămîntul pe te­renul pichetat între drumul na­ţional şi calea ferată, la bariera de sud a oraşului, marcînd în­ceputul construcţiei primei uni­tăţi industriale de rang republi­can amplasată în perimetrul Găeştiului. Este şi data cind se porneşte exodul invers al băr­baţilor, care, ani şi ani, şi-au scris numele pe temeliile mul­tor construcţii de pe tot cuprin­sul ţării. Tehnicianul Tănase Georgescu venea de pe Valea Uzului, zidarii din echipele lui Nicolae Lisandru şi Dumitru Dumitrescu,­betoniştii lui Gheor­ghe Stroe, lăcătuşii şi sudorii din formaţia condusă de Gheor­ghe Ristoiu, veneau de la Bucu­reşti, Constanţa, Făgăraş, Turnu- Măgurele, Brăila, Galaţi, Slatina. „Peste tot a fost ca la noi acasă, dar nu chiar acasă la noi", il întrebăm pe Gheorghe Petre (din Vişina de Găeşti) dacă l-a adus aici dorul de casă. „Dacă dumneata — zice — nu găseşti un cuvînt mai potrivit, atunci m-a adus dorul de casă. In orice caz, dorul nostru nu aduce cu dorinţa de a vedea în fiecare zi pe-ai noştri şi locurile noastre. Era în primul rind, ambiţia de a ne vedea ei pe noi de ce suntem­ în stare, şi încă ceva, plăcerea, da, chiar plăcerea, să construie­şti chiar pe locurile copilăriei tale“. Gheorghe Petre este geamgiu. Geamurile de la fabrica de fri­gidere şi de la Uzina de utilaj chimic el le-a pus. Pereţi în­tregi de sticlă, pogoane de sti­clă. Cele mai moderne frigidere din ţară, aflate în competiţie pe piaţa externă, se fabrică la Gă­eşti. „Am avut dificultăţi la în-MARIN IONIŢA corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a 5-a) ­­ A NU A­VETI O FIRMA N PLUS? fost odată o jumătate de milion care era... fără să fie ! Dar aşa încep numai poveştile. Pe cînd istoria de mai jos e, din păcate, reală. Şi fiind vorba de o jumătate de milion, fictivă hai să-i întrebăm pe con­tabili cum vine una ca asta... Contabilul şef al cooperativei „Radio-Progres“, din Bucureşti, a descoperit la un moment dat că în scriptele sale exista o pro­ducţie de o jumătate de milion, dar nu şi contravaloarea ei şi, conchizînd că „este“ ca şi cînd ,n-ar fi“, a adresat o somaţie de plată datornicului, C.E.I.L.-Foc­­şani. Cum datornicul nu s-a gră­bit să răspundă, s-a recurs la o acţiune de arbitraj, în urma că­reia delegatul C.E.I.L. a venit val-virtoj la Bucureşti. Aici a as­cultat pe nerăsuflate o intransi­gentă alocuţiune pe tema ,,ce urît şi dăunător este să nu-ţi achiţi datoriile“. — Staţi, oameni buni, pare-se că ar fi zis atunci delegatul, cum era să plătim dacă nu aveam pentru ce ? — Cum pentru ce ? au ripostat intr-un glas șeful oficiului juri­dic al cooperativei și contabilul șef. Păi dulapurile cu condensa­tori... — Nu le-ara primit, a spus de­legatul vădit nedumerit. _ 7 i ? — Chiar așa, a precizat dele­gatul, luminîndu-se la faţă, in timp ce interlocutorii săi păleau. Aveau şi de ce. Din factura lor reieşea că expediţia avusese loc de mult. Atunci le încolţi în gînd , o­­ îndoială hamletiană, drept care conduseră că, fie ce-o fi, trebuia mers la faţa locului, la unitatea nr. 61, din strada Dr. Felix, a cooperativei „Radio-Progres“. Aici, stupoare. Nu o jumătate de milion ci un milion şi jumătate existau (în acte) fără să fie (în realitate). Pur și sim­plu avusese loc o raportare fic­tivă. Planul pe anul 1970 conta, astfel, ca realizat, cota parte pe perioada respectivă, înregistrată fictiv, cifrîndu-se la peste un mi­lion lei. Restul pînă la un milion jumătate se acumulase ulterior. După cum reiese din calculele „postume“ ale resortului finan­­ciar-contabil, fuseseră achitate remunerații, inclusiv prime ne­legale în valoare de peste 80 000 lei. Culmea, cea mai mare parte a beneficiarilor — I.A.S. Redea, Brebeni, Băileşti, Murfatlar, Sa­lina Tg. Ocna — achitaseră co­menzile ca şi cind le-ar fi primit. O sută de mii, două sute de mii, trei sute de mii. Cu contribuţia lor ilegalitatea a trecut neobser­vată. Cum vor justifica aceşti bani azvirliţi în vînt ? Fapt este că unii beneficiari, printre care C.E.I.L. Focşani, mai puţin dar­nici cu banii statului, au aştep­tat livrarea comenzilor ca o con­diţie de la sine înţeleasă pen­tru achitarea facturilor. Sunt toc­mai unităţile pentru care coope­rativa „Radio-Progres“ a apelat la acţiuni de arbitraj. Un morman de fişe,­­ rapoarte şi acte de gestiune „demonstrau“ că se consumaseră materiale şi manoperă, se realizaseră pro­dusele, care erau de bună cali­tate şi fuseseră expediate. Şiruri de cifre şi de date, semnate de şeful de echipă Gheorghe Iones­­cu, de gestionarii Matei Burtea şi Petre Jucan, contrasemnate „cu ochii închişi“ de dispecerul serviciului producţie Constantin Girboveanu şi tehnicianul C.T.C. Gheorghe Voiculescu care avea datoria să controleze aceste uni­tăţi, erau, de fapt, nişte falsuri. Interesant este că serviciul apro­­vizionare-desfacere, care a avut cunoştinţă de această producţie marfă livrată, chipurile, ştia foarte bine că de o bună bucată de vreme condensatorii necesari lipseau, motiv pentru care s-au făcut diligenţe la Fabrica de ca­bluri şi materiale electroizolante. Un inventar care se transformă intr-o predare-primire de gesti­une, la care reprezentanţii re­­soartelor financiar-contabil şi producţie absentează, datorită u­­nei încurcături care i-a obligat să fie in acelaşi timp prezenţi la două inventare, face ca falsurile să nu fie descoperite şi să con­tinue şi în anul 1971, pînă cind are loc incidentul Cu C.E.I.L. Focşani. Fals în acte publice, perturba­rea activităţii financiare însuşire de venituri necuvenite — dovezi care pun în culpă pe cei ce au săvirşit aceste fapte. Şi-au pri­mit ei pedeapsa cuvenită ? Citeva amenzi date cu duhul blîndeţii, nişte admonestări pe hîrtie re­prezintă tot ceea ce conducerea cooperativei a crezut că trebuie să întreprindă. Mai mult decit atît, şeful de echipă Gheorghe Ionescu, principalul răspunzător de raportarea fictivă, om cu an­tecedente penale este menţinut in funcţie. După cum ne-a de­clarat preşedintele cooperativei „Radio-Progres“, ing. Corneliu Neaţu, cooperativa nu s-a putut lipsi de „preţioasele“ servicii ale lui Gh. Ionescu, nu a putut găsi un înlocuitor... Opinia şefului o­­ficiului juridic, exprimată în scris, de a se înainta cazul or­ganelor de miliţie pentru cerce­tări, întrucît, după părerea sa, este vorba de fapte cu caracter penal, a rămas literă moartă. Un proces verbal întocmit de con­trolul financiar intern şi destinat organelor procuraturii, rezumă lucrurile la un inventar prost făcut, la o diferenţă de manoperă de aproximativ 900 de lei. Se es­camotează fondul problemei, pre­judiciile totale şi periculozitatea faptelor. La sesizarea şefului CORNELIA PREDA (Continuare în pag. a 3-a) • Numele unor cooperative folosit drept paravan pentru afacerişti • Prime pentru un milion fictiv • Cum s-au înfruptat unii cu po­lonicul dintr-o afacere cu linguriţe ! • De ce au făcut alţii care au ştiut ? • „Radio-Pro­gres" se află în serios,­tăţenilor regres la servirea ce­ IN JUDEŢUL GALAŢI SEMĂNATUL GRIULUI A FOST ÎNCHEIAT La ora cînd apare acest număr al ziarului nostru pe ogoa­rele judeţului GALAŢI semănatul griului a fost încheiat, pe întreaga suprafaţă prevăzută, în limitele epocii optime. Cu a­­cest prilej, biroul Comitetului judeţean, a adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. In imagine : semănatul ultimelor parcele pe ogoarele coope­rativei agricole din BUJORU. In pagina a treia • RAID FOTOGRAFIC DE CAMPANIE A %l§tiSil iSSSlE t * iV Excelenței Sale Domnului ANWAR SADAT Preşedintele Federaţiei Republicilor Arabe CAIRO In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu per­sonal, cu prilejul alegerii dumneavoastră în înalta funcţie de pre­şedinte al Federaţiei Republicilor Arabe, am plăcerea să vă adresez cordiale felicitări şi cele mai bune urări de succes. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul SALEM RABYA ALI Preşedintele Consiliului Prezidenţial­­ al Republicii Populare Democratice a Yemenului / ' ' ■ - - ■ . . ADEN Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Populare Democratice a Yemenului, adresez Excelenţii Voastre calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres poporului dumneavoastră, îmi exprim convingerea că relaţiile prieteneşti dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, in interesul ambelor­ popoare, al păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de­ Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul PHILIBERT TSIRANANA Preşedintele Republicii Malgaşe TANANARIVE .. Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Malgaşe, am plăcerea să adresez Excelenţei Voastre, in numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal,­­călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări pentru sănătatea şi fericirea dumneavoastră personală, pentru progresul poporului malgaş, îmi exprim convingerea că relaţiile de colaborare dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul celor două popoare, al păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Secretarul general al Organizaţiei de Solidaritate Afro-Asiatică, Youssef El Sebaey, a adresat o telegramă preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, prin care transmite vii mulţumiri pentru mesajul adresat Simpozi­onului Internaţional pentru comemorarea preşedintelui Nasser, ţinut la Cairo. „Mesajul dumneavoastră — scrie in telegramă — s-a bucurat de o înaltă apreciere şi a constituit o sursă ele inspi­raţie pentru participanţi“.

Next