România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)

1971-10-27 / nr. 8401

GESTURI... Petre Ghelmez t­răim un timp al marilor responsabilităţi; tot ce creşte in ţară se face in această notă gravă, cu sune­tul de orgă, profund, al lu­crului împlinit, îndelung cin­­tărit, cumpănit la lumina e­­chilibrată a înţelepciunii, a­­cordat deplin cu sensul isto­riei, cu spirala incandescentă a marilor deveniri. Un inginer răspunde de un mare şantier, un cutare colţ al ţării, vede sau revede intr-o zi proiectul unei construcţii de mare anvergură, are o idee care nu-i dă pace, i se pare că parametrii proiectu­lui respectiv pot fi îmbună­tăţiţi, petrece citeva nopţi albe, lansindu-se intr-un lung şir de calcule, ii iese un rezultat, il confruntă cu da­tele terenului, un fulger scurt, de bucurie, ii luminează o­­chii şi, mai înainte cu citeva luni decit fusese prevăzut iniţial, construcţia respectivă işi dezbracă schelele, ca pe o haină neincăpătoare, pri­mind viscolul razelor solare cu tot pieptul, cu toată frun­tea sa de beton şi sticlă age­ră, adăugindu-se firesc mari­lor realizări ale timpului nos­tru. Zicem tot atit de firesc : inginerul a muncit cu res­ponsabilitate, gestul său şi al tovarăşilor săi de şantier este un gest responsabil, ca atitea mii şi zeci de mii de gesturi cu care ne-au obişnuit con­temporanii. Un om conduce o nava ae­riană, se trezeşte dintr-o dată intr-o furtună, acele indica­toarelor de bord tremură a­­larmant, dar el, şeful de echi­paj, împreună cu colegii săi, depăşeşte calm situaţia, avio­nul intră din nou intr-o zonă liniştită, pasagerii nici nu ştiu că au fost la un pas de pri­mejdie, la aterizare piloţii sunt asaltaţi de întrebări, „cum“ , „de ce“ 7 au făcut asta. Şi lumea se miră că ei răspund simplu, firesc : „aşa trebuia“ ! Intr-adevăr piloţii au dreptate : „aşa trebuia" ! Inginerul care a grăbit naş­terea unui nou punct inclus­(continuare in pag­i­ne!­») Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITATII SOCIALISTE PE COORDONATELE CINCINALULUI 1971-1975 ROLUL BAZEI DE METAL INTR-O ECONOMIE MODERNĂ — Planul cincinal de dez­voltare economico-socială pe perioada 1971—1975, dezbătut şi adoptat recent de Marea Adunare Naţională, vine să materializeze in totalitatea sa, prin direcţiile de dezvol­tare şi ritmurile susţinute de creşteri, programul adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, cuprinde in­­ conţinutul său coordonatele principale in edificarea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate Care este in această lumină rolul bazei de metal intr-o e­­conomie modernă 7 — Pentru industria metalur­gică, ramura care a cunoscut In anii construcţiei socialismului şi cu precădere in ultimii cinci ani creşteri deosebite, actualul cincinal se caracterizează, pe lingă ritmul înalt de dezvoltare cantitativă a producţiei de me­tal, prin sarcini deosebite pe linia îmbunătăţirii calitative a activităţii noastre economice. Este demn de subliniat, in acest sens, faptul că, în anul 1970, producţia de oţel pe un locuitor a reprezentat 332 kg, in compa­raţie cu 22 kg in anul 1948 — anul naţionalizării — sau chiar cu 98 kg în 1960. Potrivit hotă­­rîrilor Congresului al X-lea, in anul 1975 se vor produce aproa­pe 10 milioane tone oţel, ridi­­cind producţia de oţel pe un locuitor la 450 kg şi situînd prin aceasta ţara noastră in rindul statelor cu industrie metalurgică dezvoltată, cu o economie pu­ternică. Creşteri importante se vor realiza şi în compartimentul metalurgiei neferoase, producţia de aluminiu de pildă, înregis­trând o dublare faţă de realiză­rile anului 1970. Sporirea pro­ducţiei de oţel în actualul cinci­nal cu 3,5 milioane tone, va ri­dica gradul de acoperire cu me­tal a necesităţilor economiei la peste 96 la sută — element de importanţă deosebită pentru menţinerea ritmurilor ridicate de dezvoltare a economiei. — Ce alte prevederi ale actualului cincinal vin in sprijinul unei asemenea im­petuoase dezvoltări a meta­lurgiei româneşti 7­l Industriei metalurgice Ii sunt alocate în această perioadă fonduri de investiţii de peste 35 miliarde lei, din care circa 40 la sută se vor folosi pentru lăr­girea gamei sortimentale de mărci şi tipodimensiuni, pentru ridicarea valorii metalului prin prelucrarea mai avansată a a­cestuia. Semnificativ este fap­tul că, pentru această nouă e­­tapă, fondurile de investiţii des­tinate metalurgiei, înregistrează un spor de 60 la sută faţă de cincinalul trecut, deşi producţia cantitativă păstrează aceeaşi creştere. Faţă de volumul ridi­cat al investiţiilor, ministerului nostru şi centralelor sale le re­vine sarcina de a mobiliza ca­pacităţile tehnice şi organizato­rice din proiectare şi cercetare, din întreprinderile de construc­ţii, pentru mărirea eficienţei in­vestiţiilor, atit pe linia soluţiilor tehnice aplicate şi a reducerii costurilor pentru fiecare obiec­tiv în parte, cit şi prin scurtarea termenelor de punere în func­ţiune. — In contextul moderniză­rii in ritm susţinut a econo­miei şi al abordării cu preg­nanţă a laturii calitative a întregii activităţi, care este obiectivul central al meta­lurgiei noastre 7 — Prin prevederile planului cincinal dezvoltarea producţiei de oţel aliat se­­ stabileşte in a­­nul 1975 la circa un milion tone, reprezentînd o creştere de 2,8 ori faţă de realizările anu­lui 1970. Creşterea şi diversifi­carea producţiei de oţeluri afi­ate, reprezintă problema cen­trală din ansamblul sarcinilor calitative puse în faţa noastră în această etapă. Pentru realizarea acestei sarcini deosebite au fost stabilite programe complexe de măsuri, vizînd creşterea capaci­tăţilor de producţie prin moder­nizarea unor sectoare existente, cit şi prin punerea In funcţiune la Tîrgovişte a noii uzine de o­­ţeluri aliate. Finalizarea acestor măsuri la termen şl In condi­­ţiuni de eficienţă mărită, im­pune din partea specialiştilor din minister şl centrale, din institute de cercetări şi pro­iectări, o urmărire insistentă, cu mult simţ de răspundere. Men­ţionez faptul că, deşi in cincina­lul tr­ecut metalurgia a realizat integral sarcinile globale, pro­ducţia de oţeluri aliate şi carbon de calitate a fost dezvoltată in­suficient, inregistrînd rămîneri in urmă faţă da necesităţile e­conomiei. La ora aceasta programul pri­vind rezolvarea problemelor din capitolul menţionat a început să prindă viaţă, desfăşurându-se cu succes lucrările de modernizare a laminoarelor de la Reşiţa şi Hunedoara, iar la Tîrgovişte prind contur primele sectoare de producţie. O dovadă grăitoare este şi faptul că în primele 9 luni din acest an, producţia de oţel aliat reprezintă un spor de 20 la sută faţă de realizările din aceeaşi perioadă a anului tre­cut. Prin rezolvarea cu succes în continuare a acestei sarcini, , metalurgia va răspunde la una­­ din problemele de importanţă majoră a economiei privind re­ducerea importului de oţeluri a­­liate şi carbon de calitate, supe­rioară. Producerea in ţară a ta­blelor electrotehnice pentru fa­bricaţia dinamurilor şi transform­­atoarelor, a oţelurilor de scule, a ţevilor inoxidabile şi refrac-­­ tare va asigura condiţii optime de dezvoltare susţinută a secto­rului construcţiilor de maşini şi chimie, degrevînd, în acelaşi timp, cu valori importante ba­lanţa de plăţi la importuri. — Acţionlnd in aceeaşi di­recţie, ce se întreprinde pen­tru valorificarea superioară­­ a metalului, pentru dezvol­tarea metalurgiei in pas cu necesităţile economiei na­ţionale . . Actualul cincinal stabileşte sarcini mobilizatoare privind modernizarea permanenta a producţiei. După programele stabilite cu marii noştri benefi­ciari, peste 51 la sută din pro­ducţia sectorului metalurgic se va obţine în 1975 după tehnolo­gii noi, sau într-o nouă gamă sortimentală. Va creşte ponderea oţelului elaborat în converti­­zoare cu oxigen, ajungind în 1975 la 41 la sută din produc­ţia totală de oţel, faţă de 30 la sută in 1970 ; se va dubla tot­odată producţia de oţel elaborat in cuptoare electrice, scăzînd astfel ponderea producţiei de o­­ţel obţinută in cuptoare Martin, tehnologie mai puţin eficientă. Pornind de la indicaţiile condu­cerii partidului, personal ale to­varăşului Nicolae Ceauşescu, in actualul cincinal se va dezvolta susţinut micro-producţia pe lin­gă institutele de cercetare sau întreprinderi. Dezvoltind micro- TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 3-a) Convorbire cu Ing. N. Agachi ministrul industriei metalurgice CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE OŢEL PE LOCUITOR în pag. a 3-a: Proiectul legii viei și vinului Vrem să facem an test EXISTĂ CANTITATI DE LEGUME ŞI FRUCTE SUFICIENTE. j jV u u Ieri de dimineaţă, în loc să-mi încep testul ca de obicei în pieţele oraşului, unde se des­fac vitaminele multicolore ale toamnei, m-am oprit dintru în­ceput la sediul central al între­prinderii de producţie, valorifi­care şi industrializare a legume­lor şi fructelor din Bucureşti pentru a cunoaşte situaţia ope­rativă a cantităţilor de legume şi fructe intrate în ziua respec­tivă, în reţeaua comercială. Să ne notăm citeva produse : Cartofi 1620,7 tone (să reţi­nem faptul că de la începutul lunii pînă ieri au intrat 21 428,2 de tone). Lista e lungă şi îmi confirmă că există produse din abun­denţă pentru aprovizionările de sezon. Am constatat lucrul a­­cesta şi într-un test anterior, subliniind preocuparea de a pune la dispoziţia cumpărători­lor roadele anotimpului. Deci... hai în pieţe. Nu ! Ce-ar fi să schimbăm de data aceasta itine­­rariul şi să zăbovim în unele car­tiere, la citeva unităţi I.L.F. mai mărginaşe, amplasate în jurul noilor blocuri, ridicate în ultimii ani. Să ne oprim aşadar în cartie­rul Militari, la unitatea de pe bulevardul Păcii numărul 380. Rememorez produsele şi întreb cu optimismul omului învestit cu situaţia operativă în buzunar. — Cartofi aveţi ? — Nu — îmi răspunde vinză­­toarea Maria Predescu. N-am primit de vineri. Ce să fac dacă nu ne aduc ? — Dar struguri . — Nu. Numai mere. O cumpărătoare . — Trebuie să batem drumul pînă la piaţă deoarece aici găsim foarte rar ceea ce avem nevoie. Şi sintem­ atîţia locatari in cartierul acesta... Aceleaşi negaţii şi la unitatea 307 de pe­­strada Carol Davila şi la unitatea 311, de pe şo­seaua Panduri. — Cartofi ? Aşteptăm să so­sească. Adică, socotiţi şi dumnea­voastră. Produse — aşa cum am văzut — există în cantităţi sufi­ciente, dar distribuţia iar pe re­ţea se face în mod defectuos, neţinîndu-se seama de criteriile unei repartizări geografice pe harta oraşului. Dar se pare că şi în alte locuri există asemenea deficienţe. In piaţa Cringaşi, ne întîlnim cu tovarăşul TUDOR NI­­CULESCU, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al­ Consi­liului popular din sectorul 7. A venit la faţa locului să cerce­teze situaţia şi acceptă să ne însoţească în continuare în tes­tul pe care îl întreprindem. Ob­servăm că şi în această piaţă, cartofii sînt pe terminate şi din acest motiv, se vînd în cantităţi mici. Alexandru Mazilu, şeful unită­ţilor I.L.F. din piaţa Cringaşi : — Am primit numai 2 700 de kilograme. — Cit aţi comandat î­n 9 000 de kilograme. Dar nu ne-au sosit. II întreb pe tovarăşul prim-vi­cepreședinte Tudor Niculescu :­­ DUMITRU TABACU (Continuare )o pag. a 2-a: • Tomate 11,7 tone Rădăcina. 48,4 tone Varză 164 tone Struguri 27,7 tone etc. etc. ­gile in a OPINIEI PUBLICE şi promovare Legile, după votarea lor de către Marea Adunare Naţională, sunt publicate în presă pentru a fi cunoscute de către toţi cetă­ţenii ţării. Faptul că legile sta­tului nostru izvorăsc din pro­cesul de dezvoltare şi slujesc acest proces determină ca ele să fie înconjurate de un larg in­teres cetăţenesc. Cunoaşterea legilor nu este numai o datorie civică, ci o necesitate, rezulta­tă din participarea tot mai ac­tivă a cetăţenilor la viaţa so­cială, la opera de construcţie a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Săptămâna trecută, Marea Adunare Naţională a votat şase legi. Toate au fost date imediat publicităţii şi au intrat in aten­ţia generală a opiniei publice. Noutatea unei legi face ca in jurul ei să se nască opinii, co­mentarii, din nevoia unei Înţe­legeri cit mai exacte a prevede­rilor ei. Deşi multe dintre legi sunt bine cunoscute incă din faza de proiect, ele nu-şi pierd de loc Interesul la apariţie, ei dimpotrivă, trezesc un ecou şi mai larg, cetăţenii dorind să vadă in ce măsură propunerile lor au fost inglobate in lege, ce formulare au căpătat şi, in ge­neral, ce caracter are întreaga lege, după ce a parcurs tot pro­cesul democratic de elaborare. A comenta legile votate este o cerinţă resimţită. Rubrica de faţă a ziarului nostru îşi pro­pune tocmai să facă loc opini­ilor despre noile legi, pentru a înlesni cunoaşterea lor temei­nică şi aplicarea lor corectă,­in spiritul legalităţii socialiste a statului nostru. Pentru comentariul de astăzi am ales una din legile de cel mai larg răsunet votate săptă­mâna trecută : Legea privind în­cadrarea şi promovarea în muncă a personalului din uni­tăţile socialiste de stat. Această lege a fost discutată în proiect de către un milion două sute de mii de oameni. O mie de pro­puneri au fost primite, centrali­zate şi studiate, foarte multe dintre ele fiind în spiritul pro­iectului şi au putut fi, deci, uti­lizate la definitivarea lui. Noua lege interesează direct citeva milioane de salariaţi. Dezvolta­rea noastră economică a făcut ca în ultimele două decenii nu­mărul salariaţilor să crească cu aproape trei milioane. In actua­lul cincinal, peste un milion de noi posturi vor lua fiinţă în economia naţională. Reglemen­tarea judicioasă, echitabilă, in spirit ştiinţific a încadrării şi promovării cadrelor se impunea ca o necesitate a unei mai bune organizări a muncii in unităţile socialiste de stat, ca o cerinţă a procesului de perfecţionare continuă a conducerii Întregii vieţi economice şi sociale a ţă­rii. Pentru prima dată in ţara noastră a fost legiferat un sis­tem unitar de încadrare şi pro­movare a personalului, a cărui aplicare, începând de la 1 ia­nuarie 1972, se va resimţi pozi­tiv în toate ramurile economiei naţionale, în toate sectoarele de activitate ale unităţilor socia­liste de stat. Munca este una din laturile esenţiale ale activităţii umane. Reglementarea relaţiilor legate de muncă are o importanţă fundamentală şi interesează în cel mai înalt grad. La baza noii legi stă spiritul de echitate so­cială promovat de partidul şi statul nostru în toate comparti­mentele societăţii. Cetăţenii ţă­rii, fără nici o deosebire, au toţi posibilitatea să desfăşoare o muncă utilă. Dreptul la muncă este garantat de Constituţia pa­triei noastre şi asigurat in prac­tica socială de dezvoltarea ex­trem de rapidă a economiei na­ţionale, care aduce după sine cerinţe mereu reînnoite de ca­dre în cele mai diferite com­partimente de muncă. Reparti­zarea locurilor de muncă pe baza unor criterii obiective, sta­bilite prin lege şi cunoscute de către toţi cetăţenii, asigură spi­ritul de echitate necesar, con­tribuind la stabilitatea in mun­că, la creşterea interesului pen­tru calificarea profesională, pentru îndeplinirea cit mai con­ştiincioasă a sarcinilor. Noua lege pune fira subiectivismului, in încadrarea şi promovarea personalului. In baza prevederi­lor legii, Încadrarea şi promo­varea are la bază pregătirea profesională şi străduinţele pen­tru perfecţionarea acestei pre­gătiri, activitatea desfăşurată şi rezultatele ei, comportarea la locul de muncă şi in societate. Intr-un cuvint, încadrarea şi promovarea in muncă nu pot fi determinate decit de merite şi capacităţi reale, recunoscute de societate. Contribuţia la construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, apre­ciată de către colectivul de muncă, dă dreptul la ocuparea locului meritat potrivit pregă­tirii şi experienţei in muncă. Despre spiritul de echitate al noii legi vorbesc extrem de grăitor articolele 4 şi 5 din lege, consacrate drepturilor şi obliga­ţiilor angajaţilor unităţilor so­cialiste de stat. încă din primul său articol, legea precizează că cetăţenii işi pot alege locul de muncă, încadrarea pe posturi făcîndu-se in funcţie de pregă­tirea profesională, de nevoile societăţii şi ale colectivului. De la data încadrării, cetăţeanul devine membru al colectivului de muncă respectiv, cu toate drepturile şi îndatoririle prevă­zute de Codul Muncii, in depli­nă egalitate cu ceilalţi membri ai colectivului. In acelaşi timp, cetăţeanul angajat intr-o unitate socialistă de stat devine partici­pant activ la înfăptuirea sarcini­lor ce revin colectivului. Enumerarea drepturilor ocupă un spaţiu foarte larg in lege. De la dreptul de a lucra în pro­fesia pentru care s-a pregătit şi pînă la participarea la condu­cerea unităţii, angajatul benefi­ciază de drepturi multiple, care pun in lumină cuceririle obţi­nute de oamenii muncii din pa­tria noastră. Drepturile la re­tribuţie în funcţie de cantita­tea şi calitatea muncii prestate, la promovarea în categorii su­perioare şi funcţii de conducere în raport de pregătirea şi ca­pacitatea profesională, la burse şi concedii de studii pentru perfecţionarea pregătirii profe­sionale, la repaus săptămînal, pensie, alocaţie de stat pentru copii, concediu de odihnă, pro­­tecţia muncii etc. — nu sunt cu nimic îngrădite pentru nici unul dintre angajaţii unităţilor socia­liste de stat. Prevederile legale se sprijină pe posibilităţile ofe­rite de societatea noastră pentru exercitarea acestor drepturi, pentru transpunerea lor în fapt. Aşezarea omului potrivit la locul potrivit, după ce i se cu­nosc calităţile, este însoţită de obligaţii sociale care trebuie să PAN SOLCAN (Continuare în pag. a 5-a) 0 de încadrare a personalului în spiritul deplinei echităţi sociale Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Luînd cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, dorim ca în numele Partidului Comunist Român, Con­siliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, în numele întregului popor român şi al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră. Partidului Comunist Chinez, Con­siliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze in drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru cauza pro­gresului şi păcii în lume ; ea constituie o victorie a politicii juste de recunoaştere a rolului şi importanţei deosebite a Republicii Populare Chineze in viaţa internaţională, a faptului că în zilele noastre rezolvarea durabilă şi în conformitate cu aspiraţiile po­poarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotă­­rîre consacră, în mod solemn, realitatea de netăgăduit că în lume există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezenţa Republicii Popu­lare Chineze în O.N.U. va constitui o contribuţie esenţială la res­pectarea normelor dreptului internaţional, la creşterea rolului Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite în promovarea principiilor independen­ţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neames­tecului în treburile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, care trebuie să gu­verneze relaţiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma convingerea că rela­ţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, întemeiate trainic pe stimă şi respect reciproc, pe princi­piile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, vor cu­noaşte o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forţelor antiimperialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Urăm din toată inima succes deplin in­activitatea pe care Repu­blica Populară Chineză o va desfăşura în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în celelalte organisme internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România RESTABILIREA DREPTURILOR LEGITIME ALE R. P. CHINEZE LA O. N. U„ O CONTRIBUŢIE DEOSEBITĂ LA EVOLUŢIA POZITIVĂ A SITUAŢEI INTERNAŢIONALE Opiniia publică mondială, ila­ra de toate nuanţele, oameni politici, guverne şi organizaţii internaţionale consemnează as­tăzi faptul că cea de a 26-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite intră în istorie cu o con­tribuţie deosebită la evoluţia po­zitivă a situaţiei internaţionale — votul prin care marea majoritate a reprezentanţilor ţărilor membre a adoptat rezoluţia cu pri­vire la restabilirea tuturor drep­turilor Republicii Populare Chi­neze in O.N.U., recunoaşterea reprezentanţilor guvernului R.P. Chineze drept singurii expo­nenţi legitimi ai Chinei în O.N.U. şi cu privire la expulzarea ime­diată a d­anbaisiştilor din toate organismele unde au luat parte în­­mod ilegal. Este un act de e­­chitate internaţională, de amplă semnificaţie pentru cauza pro­gresului şi păcii în lume, care de mult trebuia înfăptuit, o vic­torie a politicii de recunoaş­tere a R. P. Chineze, stat socialist suveran, fără parti­ciparea căruia cu drepturi egale­­ nu poate fi rezolvată nici una din problemele majore ale vieţii internaţionale. Votul intervenit noaptea tîrziu a fost salutat cu puternice sen­timente de aprobare, atit în in­cinta Adunării Generale, cit şi în afara ei, cercurile cde mai largi ale opiniei publice exprimind calde felicitări marelui popor chinez pentru această victorie. Numărul impresionant de voturi în favoarea rezoluţiei celor 23 state, la care este coautoare şi ţara noastră, depăşeşte chiar şi majoritatea de două treimi, deşi era suficientă şi majo­ritatea simplă. După apre­cierea comentatorului agen­ţiei France Presse acest vot do­vedeşte că „mişcarea în favoa­rea normalizării şi legalizării reprezentării Chinei la O.N.U. a devenit irezistibilă şi mai ales ireversibilă". România, care de la constitui­rea Republicii Populare Chineze a acordat o mare însemnătate participării acesteia la rezolvarea tuturor problemelor internaţio­nale, care a militat în cadrul tu­turor sesiunilor Adunării Genera­le la care a luat parte pentru restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze in Organizaţia Naţiunilor Unite, apreciază cu deosebită satisfac­ţie votul realist din Adunarea Ge­nerală considerîndu-l o expresie a noilor tendinţe ce-şi fac loc pe arena internaţională. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, sublinia recent că „normalizarea relaţiilor Republi­cii Populare Chineze cu un şir tot mai mare de ţări — şi numă­rul acestora continuă să crească — reocuparea de către R.P. Chi­neză a locului său de drept în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în Consiliul de Securitate vor exer­cita o influenţă pozitivă asupra vieţii internaţionale, vor contribui la întărirea forţelor progresiste, antiimperialiste din lumea întrea­gă". Modificările intervenite în lu­mea contemporană care au făcut posibil votul din Adunarea Gene­rală a Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt rezultatul luptei tuturor forţelor antiimperialiste împotriva politicii de izolare a socialismu­lui, pentru afirmarea coexisten­ţei paşnice între state cu sis­teme sociale diferite pe baza principiilor suveranităţii şi inde­pendenţei naţionale, egalităţii în drepturi, respectării integrităţii teritoriale, neamestecului în tre­burile interne, avantajului reci­proc, eliminării recurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Ele sunt de asemenea rezultatul suc­ceselor obţinute de ţările socia­liste, de Republica Populară Chi­neză, în edificarea socialismului, în economie, tehnică, ştiinţă, cul­tură, recunoaşterii rolului şi im­portanţei deosebite a R.P. Chi­neze în viaţa internaţională. Succesele dobîndite de po­porul chinez în construcţia socia­listă dovedesc marea sa forţă creatoare, capacitatea de pro­movare a progresului şi păcii. Po­porul român, opinia publică in­ternaţională sunt convinse că participarea R.P. Chineze la ac­tivitatea O.N.U. va reprezenta un aport esenţial la respectarea principiilor Cartei O.N.U., la creşterea influenţei şi rolului acestei organizaţii. Pasul important obţinut prin restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie extins astfel incit alte state, inclusiv ambele state ger­mane, să devină membre ale O.N.U., trebuie întreprinse noi acţiuni în direcţia accelerării procesului normalizării relaţiilor dintre state cu sisteme sociale diferite, dezvoltării largi a cola­borării internaţionale fără discri­minări, asigurării participării tu­turor statelor, mari, mijlocii sau mici, la elaborarea și luarea ho­­tăririlor privind problemele vi­tale ale păcii mondiale. NICOLAE LUPU (Continuare în pag . 6 a)

Next