România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)
1972-01-28 / nr. 8479
Pagina a 2-a — 28 Ianuarie 1972 CONFIGURAŢIA REPERTORIULUI TEATRAL $I CERUTELE ACTUALITĂŢII — Care este părerea dumneavoastră despre stagiunea: in curs in ceea ce priveşte repertoriul şi calitatea spectacolelor, atit la teatrele bucureştene cit şi la cele din tară ? — Am avut de curînd două discuţii, una în cadrul comisiei de repertorii, unde s-a analizat de la structura tematică pină la chiar discutarea unor texte și alta", în cadrul căreia am făcut un tur de orizont cu conducerea unor teatre bucureștene unde o parte din concluziile prezentate la Comisia de repertorii au fost particularizate la specificul acestor teatre. — Alte concluzii X ■w**■ rit ** ** » — Un lucru pozitiv Ka. ..Ojasti.- , tuit mai marea atenţie acordată dramaturgiei ţărilor socialiste, în special, celei contemporane. Este notabil faptul că, in actuala stagiune, sunt programate 39 de piese din ţările socialiste. Pentru dramaturgia universală contemporană au fost aplicate criterii axiologice mai ferme, cu semnificaţii mai clare, valoarea estetică aliindu-se cu nişte înţelesuri care răsfrîng mai pregnant problematica extrem de complexă a lumii contemporane. S-a căutat să se evite piesele de succes facil, care nu comunicau publicului valori durabile. — Vizibil fiind că nu prea multe teatre au anunţat pină la ora actuală premiere cu mari texte universale clasice, nu consideraţi că este o carenţă repertorială absent a acestei osaturi clasice ? ■ — Repertoriul cuprinde, în configuraţia lui, valori definitorii ale patrimoniului clasic — includem aici şi piesele mai reConvorbire c Constantin Măciucă directorul Direcţiei teatrelor din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste — Repertoriul are o configuraţie definitiv precizată ? — Repertoriul a fost considerat a avea un caracter deschis frmind a fi îmbogăţit pe parcurs, în special cu dramaturgie originală. — Cum vedeţi posibilă o mai serioasă îmbogăţire cu dramaturgie originală de ultimă oră ? — Direcţia Teatrelor a iniţiat largi discuţii cu toţi dramaturgii noştri, analizînd proiectele lor de creaţie, incit, in momentul de faţă, se poate afirma că forţele dramaturgice îşi valorifică în mod adecvat potenţele creatoare. — S-au recoltat deja piese pentru chiar actuala stagiune ? Care din proiecte le vedeţi realizabile ? — In mod deosebit trebuie subliniat faptul că dramaturgii noştri s-au orientat în mod decis spre realizarea unor lucrări inspirate din lupta clasei muncitoare sub conducerea partidului, pentru eliberare socială şi naţională, pentru construirea socialismului. Evidenţiem printre dramaturgii care vor realiza lucrări reflectând spiritualitatea nobilă a comunistului, care vor dezbate conflicte actuale şi profund relevante pentru dinamica noastră socială, pe : Paul Anghel, Aurel Baranga, Mihail Davidoglu, Dorel Dorian, Sergiu Fărcaşan, Hajdú Győző, Hans Kehrer, Horia Lovinaşcu, Fănuş Neagu, Ilie Păunescu, Alexandru Popescu, D. R. Popescu, Szabó Lajos, Gheorghe Vlad, şi alţii. Lucrări inspirate din trecutul de luptă al poporului nostru pregătesc scriitorii Paul Anghel, Mihnea Gheorghiu, Al. Voitin. — Totuşi, ce piese originale se vor juca in a doua parte a stagiunii ? — Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ pune în scenă „Iadul şi pasărea“ de Ion Omescu şi lucrează pentru definitivarea unui text de Paul Everac. La „Nottara“ se pregăteşte un coupé de Ion Băieşu („Vinovatul“ şi „Mama vrea să se mărite“), la Teatrul Mic piesa lui Nelu Ionescu „Simfonie pentru destinul meu“, iar la cel de „Comedie“ tot un Băieşu „Acest suflet minunat“, fiind în lucru şi o piesă de Ilie Păunescu cu titlul încă neprecizat, inspirată, însă, din construcţia unei mari hidrocentrale care prilejuieşte o puternică confruntare de conştiinţe. Sunt în fază înaintată de elaborare sau definitivare şi alte piese care ar mai avea posibilitatea să vadă lumina rampei în actuala stagiune. — Cum veţi reuşi să sprijiniţi publicarea dramaturgiei româneşti, răspîndirea noilor texte atit în teatre cit şi mai ales, in rindul marelui public prin intermediul editurilor, pentru că pînă acum, ştim cu toţii, dramaturgie s-a publicat foarte puţină ? — A fost creat un Centru de informare şi documentare, care printre alte sarcini o are şi pe aceea de a asigura multiplicarea şi difuzarea teşitelor de teatru. Piesele de o valoare deosebită vor fi publicate în cadrul editurilor specializate şi în dramaturgie. Există o foarte bună colaborare cu editurile incit lucrările de prestigiu vor fi publicate ; editurile le aşteaptă cu aceeaşi legitimă nerăbdare ca şi noi. — Dar pentru cartea de teorie şi critică teatrală se pregăteşte o soartă mai bună ? — Aceasta depăşeşte sfera noastră de preocupări, dar ca unul care am fost şi sunt preocupat de aceste probleme, vă pot spune că editurile manifestă un viu şi constant interes pentru publicarea unor studii de acest gen Realizări mai importante au fost obţinute până acum prin traducerea unor lucrări valoroase, în special la editurile „Meridiane“ şi „Univers“ Din păcate, însă, cu toate eforturile depuse în direcţia emulării cercetării originale în domeniul teoriei artei, rezultatele obţinute sunt în ansamblu modice. FLORICA ICHIM cente, dar care s-au clasicizat şi care, oriunde şi oricînd, pot structura în mod corespunzător un repertoriu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ urmează să asigure premiera piesei lui Caragiale „O scrisoare pierdută“, urmată de „Revizorul“ lui Gogol, de ,,Don Juan“ de Moliere şi de „Vicarul“ lui Hochout, care tinde să se clasicizeze în domeniul spectacolului politic. Teatrul Naţional din Bucureşti pregăteşte „Pescăruşul“ lui Cehov, „Furtuna“ lui Shakespeare şi „Ploşniţa“ lui Maiakovsk. Cu aceasta v-aş propune să trecem la semnalarea unui alt fapt care trebuie relevat. întrebarea dumneavoastră este îndreptăţită pentru că intr-adevăr ritmul de lansare a premierelor a fost mai lent decit am prevăzut şi aici v-aş putea da o cifră : din cele 254 de premiere, prevăzute pentru actuala stagiune, n-au fost realizate pină la ora actuală decit 89. — Dar in Bucureşti este situaţia ? care — Din 64 de premiere am vizionat pină acum numai 24. Unele dintre piesele de rezistenţă ale stagiunii au fost împinse în a doua parte a acesteia ceea ce creează dificultăţi suplimentare în vederea realizării integrale a obiectivelor propuse. — Care sînt justificările teatrelor şi cum văd directorii posibilitatea de a se recupera această mare intîrziere ? — Desigur, au fost unele condiţii obiective... — Comune trele ? — Care ar fi cluzii ? aceste con— In general, repertoriul care a fost stabilit pentru această stagiune răspunde sarcinilor care rezultă din documentele de partid şi consună cu cerinţele obiective ale spectatorilor. In domeniul creaţiei originale considerăm ca o orientare pozitivă includerea în repertoriu atit a unor piese din fondul de aur cit şi din creaţiile ultimilor ani, care, în confruntarea cutimpul şi cu publicul, şi-au demonstrat autenticitatea şi valoarea. — Socotiţi că toate piesele mai recente care au fost reluate se recomandau prin valoarea lor pentru această reluare. N-a fost uneori o selecţie cam pripită ? — Selecţia putea să aibă şi o altă configuraţie. Dar, în esenţă, piesele meritau să fie aduse in conştiinţa spectatorilor mai tineri şi readuse in conştiinţa celor mai virstnici. Ceea ce trebuie reproşat este însă faptul că teatrele noastre nu au depus diligenţele necesare, n-au făcut o investiţie adecvată de potenţial artistic pentru a le reliefa înţelesurile şi a conturat cu pregnanţă valoarea intrinsecă a fiecărei piese. Din acest punct de vedere, nu putem să fim pe deplin satisfăcuţi de modul cum au fost realizate unele spectacole. — îmi daţi şi exemple ? — In primul rând, am fi dorit ca Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“, care ne-a obişnuit cu spectacole de o înaltă ţinută artistică, să fi realizat şi din ,,Surorile Boga" de Horia Lovinescu un spectacol care să valorifice în mod corespunzător valenţele piesei. — Mai aveţi şi alte exemple ? la toate tea— ... determinate de începerea cu întirziere a stagiunii, provocate şi de o mai atentă examinare a structurii repertoriului. în esenţă, apreciem, că factorii subiectivi sunt aceia care au determinat ritmul lent de pregătire a noilor spectacole Important este, însă, că toate colectivele noastre teatrale depun efortul necesar pentru refacerea handicapului creat şi _ există perspectiva ca repertoriul \ ST& fie'-i%tiisat în cea de a doua — Spectacolul ,C*'.î;SS6(3)ndiîpai'te a SLCSLitunii. •58“ de Dorel DorfeUC.Hptttffea-»; t- -Xmtkf este că ultimele trul Giulești s-ar putea invoca ~mr este ca vmmele fără îndoială, două stagiuni au venit să - ■ contrazică mult discutata și trimbiţata idee a unei crize *“de pkbUc, pentru că am avut enorm de mulţi spectatori. Din acest punct de vedere, cum arată situaţia în actuală stagiune ? ~! Interesul publicului pentru teatru nu diminuează, dimpotrivă Se manifestă, un şi mai mare interes pentru arta spectacolului, dar publicul dovedeşte o sporită exigentă faţă de calitatea reprezentaţiilor. Prevedem chiar ca numărul spectatorilor în actuala stagiune să crească in mod sensibil UNA PE ZI de MATTST — Şedinţa a fost bună.: Şi dacă mergem la „Carul cu bere" să mai revizuim puţin concluziile... Salvat după ce temperatura corpului înregistrase 26 grade După o seară întreagă în care s-a întrecut cu băutura, Suciu Vasile s-a îndreptat in sfirșit spre casă. Dar cum alcoolul se lăsase in picioare n-a mai apucat să ajungă acasă. Doborît de băutură și într-o totală stare de euforie, s-a culcat pe gheaţă în mijlocul Mureşului. A rămas acolo o noapte întreagă sub muşcătura năprasnică a gerului nopţii. A doua zi de dimineaţă, o locatară din cartierul Aleea Carpaţi, în apropierea căruia Suciu işi alesese „culcuşul“ de noapte, l-a descoperit, încremenit pe gheaţă. A dat alarma şi a fost transportat de urgenţă la secţia de reanimare a spitalului de chirurgie, într-o stare pronunţată de hipotermie : temperatura corpului era de 26 grade, cu 10 grade sub temperatura normală. Şi doctorii reanimatori Boda Katalin şi Kovács Péter au început lupta pentru salvarea lui. Au reuşit in cele din urmă iar eroul întîmplării este acum în afara oricărui pericol. Bineînţeles, este încă un spital sub supraveghere, dar vorbeşte, umblă şi îşi aminteşte o mulţime de detalii — minus timpul petrecut pe gheaţă. Suntem convinşi însă că toată viaţa va ţine minte şi DE CE a fost la un pas de moarte... (I. DELEANU, coresp. R.I.). Un secol într-o zi în casa din comuna Dobrilău s-a sărbătorit in acea zi existenţa de un secol a Tatianei Marin — cea mai virstnică femeie din judeţul Covasna. Biografia celei care, intrind in 1972, a trecut şi pragul celui de-al 101-lea an de viaţă, este fărăndoială foarte bogată — dar noi desprindem din ea doar citeva date legate de arborele genealogic : s-a căsătorit la 16 ani, a avut 9 copii, care i-aui dăruit 46 nepoţi, are 68 strănepoţi şi peste 100 de stră-strănepoţi. La venerabila ei vîrstă, Tatiana Marin aude bine s coase fără ochelari şi lucrează în jurul casei. La felicitările primite din partea numeroasei familii, a rudelor şi tuturor locuitorilor din comună, adăugim urările noastre de sănătate şi viaţă îndelungată (I. PITICU, coresp. ) Generozitate dar nici chiar aşa Inexplicabil de generoase, unele magazine din municipiul Suceava obişnuiesc să însoţească resturile de ambalaje pe care le trimit la D.C.A. cu obiecte de valoare, pe care le fac cadou. Astfel, printre deşeurile de la D.C.A. au fost găsite o cutie cu discuri de muzică populară, lenjerie de damă (de la însăşi unitatea de „Cadouri“), scrumiere, sticle de masă (de la magazinul „Casnica“ din Burdujeni) şi altele. în cazul în care se dă în continuare curs impulsului de generozitate desxxetă — citiţi crasă neglijenţă — sunt aşteptate să sosească la D.C.A. ceasuri de aur sa şi haine de astrahan... (N. SENCIUC. coresp. R.I.). Bazare cu comerţ« pentru... părinţi Stelian State, Alexandru Leca şi Vasile Mircea — toţi elevi din oraşul Constanţa — îşi deschiseseră acasă la ei bazare, Noi de arşice sau de nasturi, ci bazare doar cu obiecte alese : aparate de fotografiat, magnetofoane, ceasuri, ţigări străine, articole cosmetice, brichete ş.a. Bazarele erau deschise spre vînzare, la preţuri derizorii, pentru prieteni, cunoscuţi şi... părinţi. Da, pentru acei părinţi la care atracţia chilipirului a primat pină şi asupra autorităţii paterne, de vreme ce ei au „omis“ să întrebe, aşa cum era normal, de provenienţa bunurilor comercializate. Nicolae Leca, tatăl, ca să nu-i scape ocazia, s-a grăbit să cumpere pe citeva sute de lei patru ceasuri, o poşetă şi o haină de blană, în timp ce mama lui Vasile Mircea s-a „mulţumit" doar cu un ceas de aur, dobîndit de la fiul săui cu numai 200 de lei. Văzută în acest fel „educaţia părintească“ , nu avem motive să-i compătimim pe respectivii părinţi, dacă au fost surprinşi cînd activitatea extra-şcolară a copiilor lor a fost întreruptă de către organele de miliţie, care au identificat in persoana posesorilor de bazare pe autorii spargerilor dintr-o serie de magazine de pe litoral (ION POPOVICI, coresp. R.I.). Rubrică redactată de PIA RADULESCU tip T I P I E N E I Institutul de chimie raacromoleculară „Petre Poni“, sectorul procese de polimerizare. In laboratorul pentru controlul caracteristicilor fizice ale polimerilor — de la care vă prezentăm imaginea de mai sus — se determină vîscozitatea emulsiilor de poliacetat de vinil Foto : I. ALBU (Urmare din pag. 1) una chimică de la Rimnicu Vilcea. Felul acţiunii: douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru posibile Oltul coboară vijelios sub pămint şi, printr-un gest uriaş, dizolvă munţii de sare, ii scoate la suprafaţă, ii mină in forţă prin arterele de metal ale saleductelor, ii răstoarnă in turnurile de purificare, cristalizare, uscare, răstocindu-i in celulele de electroliză şi aşa mai departe, ca să numim doar modificările elementare care au loc pe un itinerariu maraton. Fagurele uzinal prin care Oltul circulă sus-jos, făcind pe chimistul, se desfăşoară pe 70 de hectare, spaţiu construit cu agregate, resorte şi alambicuri. Două materii îşi dau întilnire aici, sarea şi ţiţeiul, ca să-şi preschimbe natura la nesfirşit, prin nobilul aport al riului Olt, aruncind pe piaţa lumii întregul curcubeu de substanţe chimice pe care le revendică evul nostru modern. Credeţi că Oltul s-a oprit aici ? Salahoria lui în subteranele cu sare şi ora lui de vrăjitorie chimică sunt serios surclasate, aflăm din ziare. Riul intră, sub privirile noastre uimite, în noile sale virste, in noile sale roluri, in noile sale acte. Vine la rind vocaţia de energetician a fiului Olt. Actul este realmente istoric, dacă avem in vedere imaginea materială, prin nimic înfrumuseţată pe care o oferă studiul de amenajare a Oltului, recent aprobat de conducerea partidului nostru. 31 amenajări hidroenergetice vor compune teribila cascadă de lumină care va însoţi, treaptă cu treptă, marele rîu, a cărui luminiscenţă este evaluată (din unghiul agregatelor care se vor amplasa) la o OLTULE. • •• valoare stelară, de cinci ori mai mare decit puterea instalată a Bicazului. Nu trebuie să fii de meserie spre a-ţi da seama că, in competiţia pentru cel mai mare electrician al ţării, Oltul are şansa de a discuta, de la egal la egal, cu bătrinul Danubiu, întrecind detaşat toate apele interioare cu marcată tradiţie energetică — Bistriţa, Argeşul, Lotrul. Aventura nu se încheie nici pe departe. Am în vedere ambiţioasele planuri de inginerie agrară ale riului Olt : zecile de lacuri se vor distribui frumos şi egal în roadele pămîntului, stingînd setea a peste 800 000 hectare, adică de 11 ori faimoasa medalie de pămint mult roditor, care este Insula Mare a Brăilei. Cutezanţa este, veţi recunoaşte, fără precedent in istoria ţării, comparabilă — poate — cu ceea ce spun legendele despre sacrul şi enigmaticul agricultor al Egiptului, care este Nilul. Alte citeva munci completează heraldica de meserii, aptitudini şi disponibilităţi ale proverbialului Olt, intre care trudă de sacagiu (va furniza apă potabilă şi industrială tuturor aşezărilor din bazinul său), temeritatea de navigator (pe cursul său vor luneca, in trafic normal, nave comerciale şi de agrement), piscicultura intensivă, care se va practica in salba de lacuri (7 300 tone de peşte anual), in timp ce ţărmii egali, bine stabilizaţi, vor elimina inundaţiile de pe un vast teritoriu, vor favoriza coborirea noii urbanistici la luciul apei, ignorind pericolele de viitură. Deci Oltul, magnificul, arborescentul Ne va fi dat să-i continuăm Cartea, lăudind altfel unul bărbat care se înscrie atit de generos in istoria socialistă a ţării, în destinul naţional. E galopul de sănătate al unui fiu. E galopul de civilizaţie pe care Oltul doar în doine şi balade l-a insinuat, întreb, de aceea, pe versul acestora : Oltule, rîu spumegos. Cine te înnebuni frumos ? Cum se pot mînca nişte găini... (Urmare din pag. 1) Vr-o zi sau două, 200 de găini. La cooperative se primeau in continuare ,achiziţiile“. Nu interesa pe nimeni de unde se aduc păsările ,ori porcii. Nici măcar atunci cînd erau furaţi pur şi simplu, cum 37 a întîmplat la C.A.P. — Bumbeşti (Gorj). Preşedintele, ing. Sabin Cosoroabă, Titu Răcoiu, vicepreşedinte şi Şt. Amza, contabil-şef, au sustras din avutul obştesc 7 porci şi i-au predat la cooperativa de consum pentru butelii. In judeţul Gorj apar 23 de cetăţeni din... Constanţa şi cumpără in felul acesta 100 de butelii (27 au cumpărat şi cite 24 butelii). Am încercat să depistăm şi sensul bun al acestei acţiuni. Un producător, să zicem, dorea o butelie. Nu avea cantitatea necesară de păsări. Se adresa rudelor, vecinilor, şi stringea surplusul. Aşa ceva s-a întimplat destul de rar. Salariaţii IJECOOP au gîndit altfel : „Cum putem să luăm noi buteliile". Iată-i pe „învirtiţii“ de la IJECOOP — Prahova, de pildă : Alexandrina Toma, Lucia Panţu, Ion Văcaru, Ioana Stănescu, (contabilă cu evidenţă buteliilor — tocmai dînsa să nu-şi lingă degetele de miere ? —), Stoica Roşcovanu, gestionar la cooperativa de consum Jigureni şi mulţi alţii. Numai adevăraţii producători nu mai ajungeau la aceste mărfuri... Pe meleagurile prahovene noţiunea de producător a fost înţeleasă denaturat. Adică toţi cei care aduceau la IJECOOP păsări, indiferent de unde proveneau ele. Noi ştim că producător este acela care creşte în curtea sa animalele. Cel care creează prin munca sa produsele agricole. Despre ce producători poate fi vorba aici, cînd specimenele de care ne ocupăm luau produsele, destinate consumatorului ? De ce „stimulare a producătorilor“ poate fi vorba ? In fond, înlesnirea cumpărării acestor butelii constituie un sistem premiat, pentru cei care vînd statului o cantitate de carne de pasăre sau de porc, un stimulent pentru creşterea păsărilor şi animalelor, în general. Dar şi alţi indivizi de teapa lui Hruşcu, „eroul“ cu care am început ancheta, procedau la fel. Vasile Dobroţeanu, şofer şi Ştefan Păuna, şef de depozit la IJECOOP Prahova, cărau găinile cu maşinile. Nicolae Băbuş, primitor distribuitor la IJECOOP, se ducea la gestionarul magazinului Gostat, Dumitru Teodorescu, iar acesta îi elibera o delegaţie. Afaceristul ridica de la I.A.S. — Băicoi cite o tonă de pui vii, pe care o preda direct gestionarului IJECOOP, Ştefan Păuna. Abuzînd de funcţia sa, Păuna întocmea decontul de achiziţii fără a avea un document legal. Intra în acţiune Hruşcu, cu borderouri fictive şi preda suma de 17 000 Iei la magazinul Gostat. Magazinul raporta vîndute aceste păsări la populaţie, iar IJECOOP ui le înregistra achiziţionate tot pentru... populaţie. D. Ivanovici, mandatar la o gogoşerie, a luat 4 butelii fără măcar să predea carne. Căpitanul de miliţie. Iustin Popa de la I.M.J. Prahova, care ne sprijină în depistarea infracţiunilor de acest soi îl întreabă pe afacerist : — Cum ai reuşit această „performanţă“. — M-am deplasat la IJF.COOP, la directorul Şinean, la Nicolae Avrigeanu şi Enache, pe care-i cunoşteam şi le-am spus dorinţa mea. Directorul mi-a spus : „Te duci şi discuţi cu Morarii, cînd îi vin păsări...“ Am dat doar diferenţa de bani. — Altceva te-a mai costat ? — O masă mare ! Alexandra Toma, merceolog la IJECOOP, explică şi dinsa cum a devenit peste noapte „producător“. — O verişoară a mea din Bucureşti m-a rugat să-i fac rost de o butelie. Am ajutat-o să procure păsările necesare. I-am dat banii lui Vasile Dobroţeanu care a adus o maşină de păsări de la Călăraşi... Constanţa Mihai este contabil principal la IJECOOP. Toate adeverinţele de predare a cărnii erau semnate de directorul Şinean şi Constanţa Mihai Deşi in adeverinţe se treceau cuvintele ,,achiziţii proprii“, contabila ştia cum sunt procurate aceste păsări, pentru că „ajuta“ pe foarte mulţi. Cum ? „L-am rugat pe Vasile Dobroţeanu să-mi facă rost de păsări..." Cum putea să se desfăşoare bine acţiunea de achiziţii cînd înşişi funcţionarii cooperaţiei de consum luau produsele destinate ca stimulent ? La cooperativa de consum Topolovăţul Mare (Timiş), din 9 butelii repartizate, 5 le-au luat salariaţii acestei unităţi. Ioan Boţ — preşedinte, Minodora Gojinski, Ion Gurban contabili, Ion Fărcaş — merceolog. Vorba aceea cine-mparte, parte-şi face ! — De ce aţi luat tocmai dv. buteliile ? — Pentru că nu au fost solicitate de cooperatori (ca să vedeţi !) Pentru a evita restituirea buteliilor la U.J.C.C., am cumpărat noi carnea şi am predat-o (Dar să se deplaseze dumnealor, prin comună, după achiziţie nici vorbă — n. n.).„ Directorul IJECOOP Prahova, D. Şinean, ne primeşte amabil. Cunoaşte problema. Chiar dînsul a dat dispoziţie să se achiziţioneze păsări şi animale din fondul pieţii. — Credeţi că era normal să aduceţi o maşină de porci tocmai de la Călăraşi ? Oare acolo nu se fac achiziţii ? — Am luat şi noi de unde am putut. Am lăsat acolo cinci butelii... — Cum vi se pare sistemul acesta de achiziţii ? — Bunişor. Am putut să atragem cantităţi mari de păsări şi porci. — De ce spuneţi „bunişor" ? — Vin mereu oameni la noi. I-am stimulat să crească şi acum nu le mai dăm. Vin să ne spună : „Nu mai daţi butelii ?“. Au venit la spartul tirgului. Dacă nu s-au grăbit şi eis-au grăbit alţii, tovarăşe director, cei puşi pe căpătuială, cei oblăduiţi de dumneavoastră — n. n.). Continuăm investigarea acestui tip, de ,,achiziţii" împreună cu cîţiva ofiţeri din, Direcţia economică a Inspectoratului general al miliţiei. — Acest sistem de procurare a buteliilor — ne spune căpitanul Ion Baciu — a generat o întreagă gamă de infracţiuni : delapidare, sustrageri directe, abuzuri, iar în mod deosebit a facilitat specula. Florea Bărbulescu, din Sibiu, dă o fugă pină la Tr. Măgurele ,să simtă pulsul“ cererilor, de butelii. Şi află că-i „cererea mare“. A început să cumpere porci, pe care-i preda la diferite cooperative din judeţul Sibiu. Lua buteliile la preţul de 325 lei bucata şi le revindea în judeţul Teleorman cu 3000—3500 lei. Pentru un grup de escroci din judeţul Teleorman, oameni fără căpătîi, fără nici un fel de ocupaţie, Centrocoop ul a fost o „mamă bună“ dar şi... o mană cerească. Petre Desculţu, Dumitru Chercheliţă (Segarcea Vale), Marin Dinu (Slobozia Mîndra), Şerban Alecu (Salcia), Anghel Vişan (Ciuperceni) au cumpărat 132 de porci, i-au predat la IJECOOP şi au ridicat 132 de butelii. Cîştigurile realizate de ei prin revinderea buteliilor se ridică la frumuşica sumă de 300 000 lei. In timp ce afaceriştii îşi rotunjeau veniturile, de la Centrocoop curgeau telexurile cu indicaţii privind „dirijarea buteliilor“, în multe locuri, s-au dat aceste butelii fără să se realizeze vreun fel de achiziţii. (Până acum s-au depistat peste 250). Adam Ferency din comuna Singiorgiul de Pădure (Mureş), a cumpărat cinci butelii (pe care, bineînţeles, le-a speculat) fără a preda carnea. Achizitorul cooperativei de consum din Sînpaul (Mureş), Aurel Seulean, întocmeşte borderouri de achiziţii fictive, pe numele unor persoane tot fictive, şi reuşeşte astfel să valorifice plusurile de carne create în procesul achiziţionării. Şi n-a fost singurul. La fel a procedat şi Sonea Zenovin de la cooperativa de consum Sighişoara. In judeţul Mureş, au fost obţinute fraudulos 209 butelii. Gestionarul Vasile Brînduşi, de la magazinul C.L.F. Valea Lungă (Dîmboviţa) obţine aprobare de la conducerea C.L.F. Moreni pentru a ridica de la Crescătoria de pui Doiceşti 1280 kg păsări. Le predă la... cooperativa de consum Valea Lungă. Aceste păsări trebuiau vîndute la magazin şi nicidecum predate drept achiziţii pentru 8 butelii de aragaz. La fel s-a procedat şi la cooperativele din Vişina şi Moreni (Dîmboviţa). 52 de persoane au cumpărat 10 080 kg păsări de la C.L.F. şi Gostat şi le-au predat drept achiziţii. Cele mai multe butelii de aragaz au ajuns în mina unor elemente necinstite care le-au revindut la preţuri de speculă Am intilnit în raidul nostru tot soiul de matrapazlicuri. Cooperativa de consum din Vălenii de Munte (Prahova), de pildă, trebuie să achiziţioneze păsări pentru restaurante. Se întocmea un borderou de achiziţie (fictiv) din care rezulta că s-a achiziţionat o cantitate de carne de pasăre. Filiera începea să fie „legală“. Puii se „transformau d in ciorbă Amatorul de butelie plătea toate „ciorbele". Practic nu se achiziţionase nimic. Pe spatele borderoului preşedintele cooperativei nu se sfia să scrie : „Păsările au fost consumate în restaurant". Să zică cineva că la restaurantele din Văleni nu se „măninca" bine. Cum să nu ne mire că s-au făcut atitea afaceri cind cei puşi să vegheze la bunul mers al comerţului comiteau ilegalităţi. Gh. Praf, inspector comercial din Ploieşti, a luat şi dînsul o butelie. Gestionarul magazinului I.A.S. din Ploieşti, Ion Teodorescu, este „sincer" : „Cind ştiam că trebuie să sosească păsări la vînzare dădeam telefon la IJECOOP : „Tovarăşe director, am păsările de la „producători“ ! ţţUffde ■ sîrit ?“ „La I.A.S. (!)“. , Păsările, luau drumul depozitului IJECOOP in loc să ajungă pe piaţă. Iar Teodorescu raporta că le-a vindut populaţiei. Uneori păsările erau plimbate zile întregi, erau vîndute şi revindute de cite 2-3 ori, pină să ajungă în sfirşit, inoala cu apă fiartă. Il întrebăm pe gestionar de ce vindea păsările direct, de la crescătorie. „Nu avem spaţiu şi condiţii! Consiliul popular ne-a interzis să vindem pe stradă...“ (? !) Ce-şi zice Ion Teodorescu : Din orice situaţie există o ieşire ! Suntem convinşi însă că nu va fi aşa de astă dată. Ne-a întărit convingerea şi organele Inspectoratului general al miliţiei, care analizează acum aceste cazuri. Maşini încărcate cu păsări,destinate pieţii, ajungeau la IJF.COOP, cu ştirea conducerii. Iar buteliile le luau salariaţii cooperaţiei de consum, chiar şi cadre de conducere (George Negru, acum director comercial la T. A.P.L.-Ploieşti). Ciţiva şoferi au luat şi cite 8 butelii. Un grup de bucureşteni au ridicat prin cooperativa Şiria (Prahova) 50 de butelii Toate acestea se petreceau în timp ce un cetăţean a trebuit să bată la multe uşi să i se dea o butelie, cu toate că predase cantitatea de carne cerută, dar nu i s-a scris pe adeverinţă două cuvinte : „pentru butelie“. Şi în timp ce magazinele raportau ca vîndute pe piaţă păsările, acestea, după ce se plimbau kilometri întregi, erau preluate de cooperaţie, care se lăuda şi ea cu achiziţionarea aceleiaşi cantităţi de carne. Cum s-ar zice, aceleaşi găini erau mîncate de două ori. Am lăsat pentru final o discuţie pe care am vrut-o mai intîi cu ■ vicepreşedinteleCentrocoop-ului, Fr. ţapoş. Fiind plecat in străinătate, am încercat la directorul general al Centralei Contractări — Achiziţii, tovarăşul Chico, dar domnia sa este mai tot timpul în şedinţe. Pină la urmă am ajuns la directorul tehnic, Dumitru Bogdănescu, care tocmai rezolva nişte plîngeri legate de... butelii. — Cite butelii aţi distribuit dv. în acest fel ? — 7 500. — Acum se mai distribuie ? — Noi nu. Pe plan local, cu buteliile repartizate fiecărui judeţ, se continuă acţiunea de achiziţie la Vrancea, Sibiu, Arad etc. — Dumneavoastră ce părere aveţi, a fost bună această „iniţiativă“ ? — In ce ne priveşte pe noi, bună. Am adus in fondul pieţii o cantitate de carne. — Ştiaţi că această carne era luată tot din fondul pieţii . — Nu. Mai mult n-am putut afla de la conducerea centralei de contractări-achiziţii a Centrocoopului. Aici toată lumea e mulţumită că s-a îndeplinit planul la achiziţii Să nu se creadă că acest soi de „achiziţii" s-a limitat doar la butelii. Continuă cu cherestea sau cu alte produse. Acelaşi sistem ca la butelii. Să sperăm că învăţul are şi dezvăţ şi achiziţiile se vor face în nişte termeni onorabili, reali. Pentru că ce altceva s-a realizat din această „acţiune" decit greutăţi în aprovizionarea normală şi ritmică ? Cum pot fi calificate toate aceste fapte decit abuzuri in serviciu contra intereselor obşteşti ? de două ori ,România libera". TURANDO, Opera Română (16 48 20), ora 19,30; CAMERA DE ALĂTURI : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", sala Comedia (14 771), ora 20 şi PĂRINŢII TERIBILI: sala Studio (15 15 53), ora 20; SOARELE LONDREI : Teatrul de Operetă, (14 80 111, ora 19,30 ; DOMNIŞOARA DE BELLEVISLE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20 *, CHER ANTOINE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20, FÎNTÎNA BlANDUZIEI , ora 10, ADIO CHARLIE , ora 19.30 Teatrul ,,C. I. Nottara" sala Magheru (15 93 02), si O LUNA LA TARA , sala Studio, ora 20 , BALUL ABSOLVENTILOR Teatrul Mc (15 65 88), ora 19,30; MĂSURĂ PENTRU MĂSURĂ : Teatrul G . u r e s t i (18 04 85), ora 19,30; ŞCOALA DIN HUMULEŞTI : (premieră) Teatrul ,,Ion Creangă” 112 85 56), ora 16; BIMBIRICA : Teatrul „C. Tănase" sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 şi VOX BOEMA: sala din Calea Victoriei 174 (15 04 181, ora 19,30 ; ŞI FEMEILE JOACA FOTBAL : Teatrul „C Tanose” la Sala Palatului, ora 19,30 ; MINI-JAZZ CU MAXI HAZ : Teatrul ,,I. Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; CARTEA CU APOLODOR : Teatrul „Țăndărică" sala Academiei 116 14 92), ora 17 ,72 CIRC ’72 : Circul „Globus" (11 01 20), ora 19,30 ; CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 20 . MUZICA DE CAMERA : Conservatorul ,,C. ,Porumbescu" la sala „G. Enescu", ora 20. CONCERT DE MUZICA POPULARA ROMÂNEASCA : Ansamblul artistic „Rapsodia Română* (13 13 00), ora 19,30. ATUNCI I-AM CONDAMNAT PE TOTI LA MOARTE: Patria (11 86 25), orele 10 - 12,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 -16 - 18,15 - 20,30 ; UNIRII ANULUI II : Scala (11 03 72), orele 9 — 11,15 — 16—18,30 21; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 -13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. ULTIMUL RĂZBOINIC : București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18,30 - 21. AVENTURI IN ONTARIO : Luceafărul (15 87 67), orele 9 -11,15 —43,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Festival (15 63 84), orele 8,45 — 10,45 - 12,45 - 14,45 - 16,45 - -19, 21 . LOVE STORY: Capitol (16 29 17), orele 9,15 -11,30 — 14 — 16,15 — 18,30 - 20,45 ; Feroviar (16 22 73), orele 8,45 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,30 — 20,45 ; Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 16 — 18,30 - 20,45. WATERLOO : înfrățirea între popoare (17 31 64), orele 15,30 — 19 ; Lira (3171 71), orele 15,30 —’19; ANNA CELOR O MIE DE ZILE Central (14 12 24), orele 9-1— 12,30 —• 16 - 19,30 ; Unirea (17 10 21), orele 16 — 19 ; Popular(351517), orele 15,30 - 19. .... FACEREA LUMII : Unirea,ora 9 ; NEÎNFRICATUL gyula, VARA ȘI IARNA : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 -20,45. SA CUMPĂRĂM O MAȘINA DE POMPIERI . Timpuri jestoi. (15 61 10) orele 9—18,30 în continuare. La ora 20.15 Program de documentare. O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI ! Arta orele .16—19 . Lumina orele 9— 12 în continuare — 15,15 — 18,30. Doina (16 35 38), orele 11,30 — 16 — 19,30 . La ora 10 Program de desene animate pentru copii. COPACII MOR IN PICIOARE : Favorit (31 06 15), orele 9,15 —11,30 —■ 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,40 — 15,45 - 18 - 20,15. DECOLAREA: Buzesti (15 62 79), orele 15,30 - 18 - 20,30. ABEL FRATELE TAU : Drumul Sării (31 28 13), orele 17,45—20. MIHAI VITEAZUL : Drumul Sării, ora 9-15 ; B.D. LA MUNTE ŞI LA MARE : Bucegi (17 05 47), orele 10 — 15,45 — 18 — 20,15 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 18 — 20,30 ; Giuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 17,45 — 20. PADUREA SPINZURATILOR : Mioriţa, orele 9—15. CEA MAI FRUMOASA SOTIE : Griviţa (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13.30 - 16 - 18,15 - 20,30 : Volga (11 91 26), orele 11,30— 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30. Tomis (21 49 46), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18.15 - 20,30. s GAUDEAMUS IGITUR : Volga, ora LIVADA DIN STEPA , Mosilot (12 52 93), orele, 15,30 -.17,45 - 20. DACII : Arta,' (21 31 86), ora 9 ; SORGUL ROSU : Munca (21 50 97), orele 15,30 - 18 - 20,15 . AEROPORTUL : Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 19. ARTICOLUL 420 : Ferentari (23 17 50), orele 10 — 15,30 — 19. DUEL STRANIU s Vitán (21 39 82),' orele 15,30 — 18 — 20,15. MARELE PREMIU : Crîngași (17 38 81), orele 15,30 - 19. GARA BIELORUSA: Rahova (23 91 00). orele 15,30 — 18 — .20,30. PADUREA DE MESTECENI : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,15. APOI S-A NĂSCUT LEGENDA : Progresul, ora 9 . CASTANELE Sunt BUNE , Cosmos (35 19 15). oreie 15,30 — 18 — 20,15. VAGABONDUL : Flacăra (21 3540) orele 10,30 — 15,30 — 19. * Laromet (Bd. Bucureștii No. 166) orele 15,30 — 18,30. FLOAREA DE CACTUS : Viitorul (11 48 031; orele 15,45 - 18 - 20 15 SENTINȚA : Viitorul, ora 9 , Cinemat eca — sala Union 113 49 04) . AFACEREA ALMANOV : orele 10 — 12 — 14,15 ; MAMA : ora 16 30 • NEVĂZUT, NECUNOSCUT ora 8 45 CENUȘE ȘI DIAMANT : ora 21 . VINERI 28 IANUARIE 16—17 » le de şcoala. Celula ( Structura ; diviziune. Elemente d nohiza^ (II). Mulţimile numerelor F 18 I Căminul ; 18.50 . Pe Bîrzav jos i 19.20 . 1001 desen ; 19.30 i lejurnalul F 20 i Cronica politică tema de Eugen Mândrie ; 20.10 artistic: „Am fost tineri". Fr. Jeliazkova. Cu : D. Buinozov Karabelova, I. Cesmedjieva ; Cadran International ,22.55 : Focul operetei ■, 23 : Telejurnalul. SIMBATA 29 IANUARIE 16.30 : Emisiune în limba germe 18.15 : Ritm, tinereţe, dans ; 19 : gii lirice ; 19.20 i 1001 desen ; ÎS Telejurnalul ; 20 i Săptămîna interională ; 20.15 i Tele-enciclopei 21 : Film serial „Invadatorii" ( 21.50 I tele-divertisment. Dicfi muzical-distractiv Literele T şi T copii,.«» 1 Vasilica Tasiamon, Sir Temple, Ştefan Tapalagă, Consta Tănase, Ion Tugearu, Charles Tn Ana Toma, Tolo şi Taţi, Al. Odoreanu, Gabrela Teodorescu R do del Turco, Rodica Toh. G Teceanu, Fetele din Takarazuka « Tănase » 22.50 Telejurnalul Sp' 23 | Seară de romanțe __ cu Artarescu, Lucia Tibuleac și Dan Iochescu. Conducerea muzicală « la Budișteanu.