România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)

1972-01-28 / nr. 8479

Pagina a 2-a — 28 Ianuarie 1972 CONFIGURAŢIA REPERTORIULUI TEATRAL $I CERUTELE ACTUALITĂŢII — Care este părerea dum­neavoastră despre stagiunea: in curs in ceea ce priveşte repertoriul şi calitatea spec­tacolelor, atit la teatrele bucureştene cit şi la cele din tară ? — A­m avut de curînd două discuţii, una în cadrul comi­siei de re­pertorii, unde s-a ana­lizat de la structura tematică pină la chiar discutarea unor texte și alta", în cadrul căreia am făcut un tur­ de orizont cu con­ducerea unor teatre bucureștene unde o parte din concluziile pre­zentate la Comisia de repertorii au fost particularizate la speci­ficul acestor teatre. — Alte concluzii X ■w**■ rit ** ** » — Un lucru pozitiv Ka. ..Ojasti.- , tuit mai marea atenţie acordată dramaturgiei ţărilor socialiste, în special, celei contemporane. Este notabil faptul că, in ac­tuala stagiune, sunt­ programate 39 de piese din ţările socialiste. Pentru dramaturgia­ universală contemporană au fost aplicate criterii axiologice mai ferme, cu semnificaţii mai clare, valoarea estetică aliindu-se cu nişte înţe­lesuri care răsfrîng mai preg­nant problematica extrem de complexă a lumii contemporane. S-a căutat să se evite piesele de succes facil, care nu comuni­cau publicului valori durabile. — Vizibil fiind că nu prea multe teatre au anunţat pină la ora actuală premiere cu mari texte universale cla­sice, nu consideraţi că este o carenţă repertorială absent a acestei osaturi clasice ? ■ — Repertoriul cuprinde, în configuraţia lui, valori definito­rii ale patrimoniului clasic — includem aici şi piesele mai re­Convorbire c­­ Constantin Măciucă directorul Direcţiei teatrelor din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste — Repertoriul are o confi­guraţie definitiv precizată ? — Repertoriul a fost conside­rat a avea un caracter deschis f­rmind a fi îmbogăţit pe par­curs, în special cu dramaturgie originală. — Cum vedeţi posibilă o mai serioasă îmbogăţire cu dramaturgie originală de ul­timă oră ? — Direcţia Teatrelor a iniţiat largi discuţii cu toţi dramatur­gii noştri, analizînd proiectele lor de creaţie, incit, in momentul de faţă, se poate afirma că for­ţele drama­turgice îşi valorifică în mod adecvat potenţele crea­toare. — S-au recoltat deja piese pentru chiar actuala stagiu­ne ? Care din proiecte le vedeţi realizabile ? — In mod deosebit trebuie sub­liniat faptul că dramaturgii noştri s-au orientat în mod de­cis spre realizarea unor lucrări inspirate din lupta clasei mun­citoare sub conducerea parti­dului, pentru eliberare socială şi naţională, pentru construirea socialismului. Evidenţiem prin­tre dramaturgii care vor reali­za lucrări reflectând spirituali­tatea nobilă a comunistului, ca­re vor dezbate conflicte actuale şi profund relevante pentru di­namica noastră socială, pe : Paul Anghel, Aurel Baranga, Mihail Davidoglu, Dorel Dorian, Sergiu Fărcaşan, Hajdú Győző, Hans Kehrer, Horia Lovinaşcu, Fănuş Neagu, Ilie Păunescu, A­­lexandru Popescu, D. R. Popes­­cu, Szabó Lajos, Gheorghe Vlad, şi alţii. Lu­crări inspirate din trecutul de luptă al poporului nostru pregătesc scriitorii Paul Anghel, Mihnea Gheorghiu, Al. Voitin. — Totuşi, ce piese origi­nale se vor juca in a doua parte a stagiunii ? — Teatrul Naţional „I. L. Ca­ragiale“ pune în scenă „Iadul şi pasărea“ de Ion Omescu şi lucrează pentru definitivarea u­­nui text de Paul Everac. La „Nottara“ se pregăteşte un cou­­pé de Ion Băieşu („Vinovatul“ şi „Mama vrea să se mărite“), la Teatrul Mic piesa lui Nelu Ionescu „Simfonie pentru desti­nul meu“, iar la cel de „Come­die“ tot un Băieşu „Acest su­flet minunat“, fiind în lucru şi o piesă de Ilie Păunescu cu tit­lul încă neprecizat, inspirată, în­să, din construcţia unei mari hidrocentrale care prilejuieşte o puternică confruntare de con­ştiinţe. Sunt în fază înaintată de elaborare sau definitivare şi alte piese care ar mai avea po­sibilitatea să vadă lumina ram­pei în actuala stagiune. — Cum veţi reuşi să spri­jiniţi publicarea dramatur­giei româneşti, răspîndirea noilor texte atit în teatre cit şi mai ales, in rindul ma­relui public prin interme­diul editurilor, pentru că pî­­nă acum, ştim cu toţii, dra­maturgie s-a publicat foarte puţină ? — A fost creat un Centru de informare şi documentare, care printre alte sarcini o are şi pe aceea de a asigura multiplica­rea şi difuzarea teşitelor d­e tea­tru. Piesele de o valoare deose­bită vor fi publicate în cadrul editurilor specializate şi în dra­maturgie. Există o foarte bună colaborare cu editurile incit lu­crările de prestigiu vor fi pu­blicate ; editurile le aşteaptă cu aceeaşi legitimă nerăbdare ca şi noi. — Dar pentru cartea de teorie şi critică teatrală se pregăteşte o soartă mai bu­nă ? — Aceasta depăşeşte sfera noastră de preocupări, dar ca unul care am fost şi sunt preo­cupat de aceste probleme, vă pot spune că editurile manifestă un viu şi constant interes pen­tru publicarea unor studii de a­­cest gen Realizări mai impor­tante au fost obţinute până a­­cum prin traducerea unor lu­crări valoroase, în special la e­­diturile „Meridiane“ şi „Uni­vers“ Din păcate, însă, cu toa­te eforturile depuse în direc­ţia emulării cercetării origina­le în domeniul teoriei artei, re­zultatele obţinute sunt în an­samblu modice. FLORICA ICHIM cente, dar care s-au clasicizat şi care, oriunde şi oricînd, pot structura în mod corespunzător un repertoriu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ urmează să asigure premiera piesei lui Ca­ragiale „O scrisoare pierdută“, urmată de „Revizorul“ lui Go­gol, de ,,Don Juan“ de Moliere şi de „Vicarul“ lui Hochout, care tinde să se clasicizeze în domeniul spectacolului politic. Teatrul Naţional din Bucureşti pregăteşte „Pescăruşul“ lui Ce­­hov, „Furtuna“ lui Shakespeare şi „Ploşniţa“ lui Maiakovsk. Cu aceasta v-aş propune să trecem la semnalarea unui alt fapt care trebuie relevat. în­trebarea dumneavoastră este în­dreptăţită pentru că intr-ade­văr ritmul de lansare a premie­relor a fost mai lent decit am prevăzut şi aici v-aş putea da o cifră : din cele 254 de premiere, prevăzute pentru actuala stagiu­ne, n-au fost realizate pină la ora actuală decit 89. — Dar in Bucureşti este situaţia ? care — Din 64 de premiere am vi­zionat pină acum numai 24. Unele dintre piesele de rezisten­ţă ale stagiunii au fost împinse în a doua parte a acesteia ceea ce creează dificultăţi suplimen­tare în vederea realizării inte­grale a obiectivelor propuse. — Care sînt justificările teatrelor şi cum văd direc­torii posibilitatea de a se re­cupera această mare intîr­­ziere ? — Desigur, au fost unele con­diţii obiective... — Comune trele ? — Care ar fi cluzii ? aceste con­— In general, repertoriul care a fost stabilit pentru această stagiune răspunde sarcinilor care rezultă din documentele de partid şi consună cu cerinţele obiective ale spectatorilor. In domeniul creaţiei originale con­siderăm ca o orientare pozitivă includerea în repertoriu atit a unor piese din fondul de aur cit şi din creaţiile ultimilor ani, care, în confruntarea cu­­timpul şi cu publicul, şi-au de­monstrat autenticitatea şi va­loarea. — Socotiţi că toate piesele mai recente care au fost re­luate se recomandau prin valoarea lor pentru această reluare. N-a fost uneori o selecţie cam pripită ? — Selecţia putea să aibă şi o altă configuraţie. Dar, în esenţă, piesele meritau să fie aduse in conştiinţa spectatorilor mai ti­neri şi readuse in conştiinţa ce­lor mai virstnici. Ceea ce tre­buie reproşat este însă faptul că teatrele noastre nu au depus diligenţele necesare, n-au făcut o investiţie adecvată de poten­ţial artistic pentru a le reliefa înţelesurile şi a conturat cu preg­nanţă valoarea intrinsecă a fie­cărei piese. Din acest punct de vedere, nu putem să fim pe de­plin satisfăcuţi de modul cum au fost realizate unele specta­cole. — îmi daţi şi exemple ? — In primul rând, am fi do­rit ca Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“, care ne-a obişnuit cu spectacole de o înaltă ţinută artistică, să fi realizat şi din ,,Surorile Boga" de Horia Lovi­­nescu un spectacol care să va­lorifice în mod corespunzător valenţele piesei. — Mai aveţi şi alte exem­ple ? la toate tea­— ... determinate de începe­rea cu întirziere a stagiunii, provocate şi de o mai atentă examinare a structurii­ reperto­riului. în esenţă, apreciem, că factorii subiectivi sunt aceia care au determinat ritmul lent de pregătire a noilor spectacole Important este, însă, că toate colectivele noastre teatrale de­pun efortul necesar pentru re­facerea handicapului creat şi _ există perspectiva ca repertoriul \ ST& fie'-i%tiisat în cea de a doua — Spectacolul ,C*'.î;SS6(3)ndiîpai'te a SLCSLitunii. •58“ de Dorel DorfeUC.Hptttffea-»; t- -Xmtkf este că ultimele trul Giulești s-ar putea invoca ~mr este ca vmmele fără îndoială, două stagiuni au venit să - ■ contrazică mult discutata și trimbiţata idee a unei crize *“de pkbUc, pentru că am­­ avut enorm de mulţi spec­tatori. Din acest punct de vedere, cum arată situaţia în actuală stagiune ? ~! Interesul publicului pentru teatru nu diminuează, dimpotrivă Se manifestă, un şi mai mare interes pentru arta spectacolu­lui, dar publicul dovedeşte o sporită exigentă faţă de calita­tea reprezentaţiilor. Prevedem chiar ca numărul spectatorilor în actuala stagiune să crească in mod sensibil UNA PE ZI de MATTST — Şedinţa a fost bună.:­ Şi dacă mergem la „Carul cu bere" să mai revizuim puţin concluziile... Salvat după ce temperatura corpului înregistrase 26 grade După o seară întreagă în care s-a întrecut cu băutura, Suciu Vasile s-a îndreptat in sfirșit spre casă. Dar cum alcoolul se lăsase in picioare n-a mai apu­cat să ajungă acasă. Doborît de băutură și într-o totală stare de euforie, s-a culcat pe gheaţă în mijlocul Mureşului. A rămas acolo o noapte întreagă sub muşcătura năprasnică a gerului nopţii. A doua zi de dimineaţă, o locatară din cartierul Aleea Carpaţi, în apropierea căruia Suciu işi alesese „culcuşul“ de noapte, l-a descoperit, încreme­nit pe gheaţă. A dat alarma şi a fost transportat de urgenţă la secţia de reanimare a spitalu­lui de chirurgie, într-o stare pronunţată de hipotermie : tem­peratura corpului era de 26 grade, cu 10 grade sub tempe­ratura normală. Şi doctorii rea­­nimatori Boda Katalin şi Ko­vács Péter au început lupta pen­tru salvarea lui. Au reuşit in cele din urmă iar eroul întîm­­plării este acum în afara orică­rui pericol. Bineînţeles, este încă un spital sub supraveghere, dar vorbeşte, umblă şi îşi amin­teşte o mulţime de detalii — minus timpul petrecut pe gheaţă. Suntem­ convinşi însă că toată viaţa va ţine minte şi DE CE a fost la un pas de moarte... (I. DELEANU, coresp. R.I.). Un secol într-o zi în casa din comuna Dobrilău s-a sărbătorit in acea zi exis­tenţa de un secol a Tatianei Marin — cea mai virstnică fe­meie din judeţul Covasna. Bio­grafia celei care, intrind in 1972, a trecut şi pragul celui de-al 101-lea an de viaţă, este fără­­ndoială foarte bogată — dar noi desprindem din ea doar citeva date legate de arborele genea­logic : s-a căsătorit la 16 ani, a avut 9 copii, care i-aui dăruit 46 nepoţi, are 68 strănepoţi şi pes­te 100 de stră-strănepoţi. La ve­nerabila ei vîrstă, Tatiana Ma­rin aude bine s coase fără oche­lari şi lucrează în jurul casei. La felicitările primite din par­tea numeroasei familii, a rude­lor şi tuturor locuitorilor din comună, adăugim urările noas­tre de sănătate şi viaţă îndelun­gată (I. PITICU, coresp. ) Generozitate dar nici chiar aşa Inexplicabil de generoase, unele m­agazine din municipiul Suceava obişnuiesc să însoţeas­că resturile de ambalaje pe care le trimit la D.C.A. cu obiecte de valoare, pe care le fac ca­dou. Astfel, printre deşeurile de la D.C.A. au fost găsite o cutie cu discuri de muzică populară, lenjerie de damă (de la însăşi unitatea de „Cadouri“), scrumie­re, sticle de masă (de la maga­zinul „Casnica“ din Burdujeni) şi altele. în cazul în care se dă în continuare curs impulsului de generozitate desxxetă — citiţi crasă neglijenţă — sunt aş­teptate să sosească la D.C.A. ceasuri de aur sa şi haine de as­trahan... (N. SENCIUC. coresp. R.I.). Bazare cu comerţ« pentru... părinţi Stelian State, Alexandru Leca şi Vasile Mircea — toţi elevi din oraşul Constanţa — îşi des­chiseseră acasă la ei bazare, Noi de arşice sau de nasturi, ci bazare doar cu obiecte alese : aparate de fotografiat, magneto­­foane, ceasuri, ţigări străine, ar­ticole cosmetice, brichete ş.a. Bazarele erau deschise spre vîn­­zare, la preţuri derizorii, pentru prieteni, cunoscuţi şi... părinţi. Da,­­ pentru acei părinţi la care atracţia chilipirului a pri­mat pină şi asupra autorităţii paterne, de vreme ce ei au „omis“ să întrebe, aşa cum era normal, de provenienţa bunuri­lor comercializate. Nicolae Leca, tatăl, ca să nu-i scape ocazia, s-a grăbit să cumpere pe citeva sute de lei patru ceasuri, o poşetă şi o haină de blană, în timp ce mama lui Vasile Mircea s-a „mulţumit" doar cu un ceas de aur, dobîndit de la fiul săui cu numai 200 de lei. Văzută în acest fel „educaţia părintească“ , nu avem motive să-i compă­timim pe respectivii părinţi, dacă au fost surprinşi cînd acti­vitatea extra-şcolară a copiilor lor a fost întreruptă de către organele de miliţie, care au i­­dentificat in persoana posesori­lor de bazare pe autorii sparge­rilor dintr-o serie de magazine de pe litoral (ION POPOVICI, coresp­. R.I.). Rubrică redactată de PIA RADULESCU tip T I P I E N E I Institutul de chimie raa­­cromoleculară „Petre Poni“, sectorul procese de polimerizare. In la­boratorul pentru con­trolul caracteristicilor fizice ale polimerilor — de la care vă prezentăm imaginea de mai sus — se determină vîscozita­­tea emulsiilor de polia­­cetat de vinil Foto : I. ALBU (Urmare din pag. 1) una chimică de la Rimnicu Vilcea. Felul acţiunii: două­zeci şi patru de ore din douăzeci şi patru posibile Oltul coboară vijelios sub pămint şi, printr-un gest uriaş, dizolvă munţii de sa­re, ii scoate la suprafaţă, ii mină in forţă prin arterele de metal ale saleductelor, ii răstoarnă in turnurile de purificare, cristalizare, us­care, răstocindu-i in celule­le de electroliză şi aşa mai departe, ca să numim doar modificările elementare care au loc pe un itinerariu ma­raton. Fagurele uzinal prin care­ Oltul circulă sus-jos, făcind pe chimistul, se des­făşoară pe 70 de hectare, spaţiu construit cu agrega­te, resorte şi alambicuri. Două materii îşi dau întil­­nire aici, sarea şi ţiţeiul, ca să-şi preschimbe natura la nesfirşit, prin nobilul aport al riului Olt, aruncind pe piaţa lumii întregul curcu­beu de substanţe chimice pe care le revendică evul nos­tru modern. Credeţi că Oltul s-a oprit aici ? Salahoria lui în sub­teranele cu sare şi ora lui de vrăjitorie chimică sunt serios surclasate, aflăm din ziare. Riul intră, sub privi­rile noastre uimite, în­ noi­le sale virste, in noile sale roluri, in noile sale acte. Vine la rind vocaţia de energetician a fiului Olt. Actul este realmente isto­ric, dacă avem in vedere imaginea materială, prin nimic înfrumuseţată pe care o oferă studiul de amena­jare a Oltului, recent apro­bat de conducerea partidu­lui nostru. 31 amenajări hi­droenergetice vor compune teribila cascadă de lumină care va însoţi, treaptă cu treptă, marele rîu, a cărui luminiscenţă este evaluată (din unghiul agregatelor care se vor amplasa) la o OLTULE. • •• valoare stelară, de cinci ori mai mare decit puterea insta­lată a Bicazului. Nu trebuie să fii de meserie spre a-ţi da seama că, in competiţia pentru cel mai mare elec­trician al ţării, Oltul are şansa de a discuta, de la egal la egal, cu bătrinul Danubiu, întrecind detaşat toate apele interioare cu marcată tradiţie energetică — Bistriţa, Argeşul, Lotrul. Aventura nu se încheie nici pe departe. Am în vedere ambiţioasele planuri de inginerie agrară ale riu­lui Olt : zecile de lacuri se vor distribui frumos şi egal în roadele pămîntului, stin­­gînd setea a peste 800 000 hectare, adică de 11 ori fai­moasa medalie de pămint mult roditor, care este In­sula Mare a Brăilei. Cute­zanţa este, veţi recunoaş­te, fără precedent in istoria ţării, comparabilă — poa­te — cu ceea ce spun legen­dele despre sacrul şi enig­maticul agricultor al Egip­tului, care este Nilul. Alte citeva munci com­pletează heraldica de me­serii, aptitudini şi disponi­bilităţi ale proverbialului Olt, intre care trudă de sa­cagiu (va furniza apă po­tabilă şi industrială tuturor aşezărilor din bazinul său), temeritatea de navigator (pe cursul său vor luneca, in trafic normal, nave co­merciale şi de agrement), piscicultura intensivă, care se va practica in salba de lacuri (7 300 tone de peşte anual), in timp ce ţărmii egali, bine stabilizaţi, vor elimina inundaţiile de pe un vast teritoriu, vor favo­riza coborirea noii urbanis­tici la luciul apei, ignorind pericolele de viitură. Deci Oltul, magnificul, ar­borescentul­ Ne va fi dat să-i continuăm Cartea, lău­­dind altfel unul­ bărbat care se înscrie atit de generos in istoria socialistă a ţării, în destinul naţional. E galopul de sănătate al unui fiu. E galopul de civi­lizaţie pe care Oltul doar în doine şi balade l-a insi­nuat, întreb, de aceea, pe versul acestora : Oltule, rîu spumegos. Cine te înnebuni frumos ? Cum se pot mînca nişte găini... (Urmare din pag. 1) Vr-o zi sau două, 200 de găini. La cooperative se primeau in continuare ,­achiziţiile“. Nu in­teresa pe n­imeni de unde se aduc păsările ,ori porcii. Nici măcar atunci cînd erau furaţi pur şi simplu, cum 37 a întîm­­plat la C.A.P. — Bumbeşti (Gorj). Preşedintele, ing. Sabin Cosoroabă, Titu Răcoiu, vice­preşedinte şi Şt. Amza, conta­­bil-şef, au sustras din avutul obştesc 7 porci şi i-au predat la cooperativa de consum pentru butelii. In judeţul Gorj apar 23 de cetăţeni din... Constanţa şi cumpără in felul acesta 100 de butelii (27 au cumpărat şi cite 2­4 butelii). Am încercat să depistăm şi sensul bun al acestei acţiuni. Un producător, să zicem, dorea o butelie. Nu avea cantitatea necesară de păsări. Se adresa rudelor, vecinilor, şi stringea surplusul. Aşa ceva s-a întim­­plat destul de rar. Salariaţii IJECOOP au gîndit altfel : „Cum putem să luăm noi bute­liile". Iată-i pe „învirtiţii“ de la IJECOOP — Prahova, de pildă : Alexandrina Tom­a, Lu­cia Panţu, Ion Văcaru, Ioana Stănescu, (contabilă cu evidenţă buteliilor — tocmai dînsa să nu-şi lingă degetele de miere ? —), Stoica Roşcovanu, gestionar la cooperativa de consum Jigu­­reni şi mulţi alţii. Numai ade­văraţii producători nu mai a­­jungeau la aceste mărfuri... Pe meleagurile prahovene noţiunea de producător a fost înţeleasă denaturat. Adică toţi cei care aduceau la IJECOOP pă­sări, indiferent de unde prove­neau ele. Noi ştim că producă­tor este acela care creşte în curtea sa animalele. Cel care creează prin munca sa produ­sele agricole. Despre ce produ­cători poate fi vorba aici, cînd specimenele de care ne ocupăm luau produsele, destinate consu­matorului ? De ce „stimulare a producătorilor“ poate fi vorba ? In fond, înlesnirea cumpărării acestor butelii constituie un sis­tem premiat, pentru cei care vînd statului o can­titate de carne de pa­săre sau de porc, un stimulent pentru creşterea păsărilor şi animalelor, în general. Dar şi alţi indivizi de teapa lui Hruşcu, „eroul“ cu care am început ancheta, procedau la fel. Vasile Dobroţeanu, şofer şi Ştefan Păuna, şef de depozit la IJECOOP Prahova, cărau găi­nile cu maşinile. Nicolae Bă­­buş, primitor distribuitor la IJECOOP, se ducea la ges­tionarul magazinului Gostat, Dumitru Teodorescu, iar acesta îi elibera o delegaţie. Afaceris­tul ridica de la I.A.S. — Băicoi cite o tonă de pui vii, pe care o preda direct gestionarului IJECOOP, Ştefan Păuna. Abu­­zînd de funcţia sa, Păuna întocmea decontul de achiziţii fără a avea un document legal. Intra în acţiune Hruşcu, cu bor­­derouri fictive şi preda suma de 17 000 Iei la magazinul Gostat. Magazinul raporta vîndute aceste păsări la populaţie, iar IJECOOP ui le înregistra achi­ziţionate tot pentru... populaţie. D. Ivanovici, mandatar la o gogoşerie, a luat 4 butelii fără măcar să predea carne. Căpita­nul de miliţie. Iustin Popa de la I.M.J. Prahova, care ne sprijină în depistarea infracţiunilor de acest soi îl întreabă pe aface­rist : — Cum ai reuşit această „performanţă“. — M-am deplasat la IJF.COOP, la directorul Şinean, la Nicolae Avrigeanu şi Enache, pe care-i cunoşteam şi le-am spus dorinţa mea. Directorul mi-a spus : „Te duci şi discuţi cu Morarii, cînd îi vin păsări...“ Am dat doar diferenţa de bani. — Altceva te-a mai costat ? — O masă mare ! Alexandra Tom­a, merceolog la IJECOOP, explică şi din­­sa cum a devenit peste noapte­­ „producător“. — O verişoară a mea din Bucureşti m-a rugat să-i fac rost de o butelie. Am ajutat-o să procure păsările necesare. I-am dat banii lui Vasile Do­­broţeanu care a adus o maşină de păsări de la Călăraşi... Constanţa Mihai este contabil principal la IJECOOP. Toa­te adeverinţele de predare a cărnii erau semnate de directo­rul Şinean şi Constanţa Mihai Deşi in adeverinţe se treceau cuvintele ,,achiziţii proprii“, contabila ştia cum sunt procu­rate aceste păsări, pentru că „ajuta“ pe foarte mulţi. Cum ? „L-am rugat pe Vasile Dobro­­ţeanu să-mi facă rost de pă­sări..." Cum putea să se desfăşoare bine acţiunea de achiziţii cînd înşişi funcţionarii cooperaţiei de consum luau produsele desti­nate ca stimulent ? La coopera­tiva de consum Topolovăţul Mare (Timiş), din 9 butelii re­partizate, 5 le-au luat salariaţii acestei unităţi. Ioan Boţ — pre­şedinte, Minodora Gojinski, Ion Gurban contabili, Ion Fărcaş — merceolog. Vorba aceea cine-m­­parte, parte-şi face ! — De ce aţi luat tocmai dv. buteliile ? — Pentru că nu au fost soli­citate de cooperatori (ca să ve­deţi !) Pentru a evita restitui­rea buteliilor la U.J.C.C., am cumpărat noi carnea şi am pre­dat-o (Dar să se deplaseze dum­nealor, prin comună, după achi­ziţie nici vorbă — n. n.).„ Directorul IJECOOP Pra­hova, D. Şinean, ne primeşte amabil. Cunoaşte problema. Chiar dînsul a dat dispoziţie să se achiziţioneze păsări şi ani­male din fondul pieţii. — Credeţi că era normal să aduceţi o maşină de porci toc­mai de la Călăraşi ? Oare acolo nu se fac achiziţii ? — Am luat şi noi de unde am putut. Am lăsat acolo cinci bu­telii... — Cum vi se pare sistemul acesta de achiziţii ? — Bunişor. Am putut să atra­gem cantităţi mari de păsări şi porci. — De ce spuneţi „bunişor" ? — Vin mereu oameni la noi. I-am stimulat să crească şi acum nu le mai dăm. Vin să ne spună : „Nu mai daţi butelii ?“. Au venit la spartul tirgului. Dacă nu s-au grăbit şi ei­­s-au grăbit alţii, tovarăşe director, cei puşi pe căpătuială, cei oblă­duiţi de dumneavoastră — n. n.). Continuăm investigarea aces­tui tip, de ,,achiziţii" împreună cu cîţiva ofiţeri din, Direcţia economică a Inspectoratului ge­neral al miliţiei. — Acest sistem de procurare a buteliilor — ne spune căpita­nul Ion Baciu — a generat o în­treagă gamă de infracţiuni : de­lapidare, sustrageri directe, abuzuri, iar în mod deosebit a facilitat specula. Florea Bărbulescu, din Sibiu, dă o fugă pină la Tr. Măgurele ,să simtă pulsul“ cererilor, de butelii. Şi află că-i „cererea mare“. A început să cum­pere porci, pe care-i preda la dife­rite cooperative din judeţul Si­biu. Lua buteliile la preţul de 325 lei bucata şi le revindea în judeţul Teleorman cu 3000—3500 lei. Pentru un grup de escroci din­ judeţul Teleorman, oameni fără căpătîi, fără nici un fel de ocupaţie, Centrocoop­ ul a fost o „mamă bună“ dar şi... o mană cerească. Petre Desculţu, Dumi­tru Chercheliţă (Segarcea Vale), Marin Dinu (Slobozia Mîndra), Şerban Alecu (Salcia), Anghel Vişan (Ciuperceni) au cumpărat 132 de porci, i-au predat la IJECOOP şi au ridicat 132 de butelii. Cîştigurile realizate de ei prin revinderea buteliilor se ridică la frumuşica sumă de 300 000 lei. In timp ce afaceriştii îşi ro­tunjeau veniturile, de la Cen­­trocoop curgeau telexurile cu indicaţii privind „dirijarea bu­teliilor“, în multe locuri, s-au dat aceste butelii fără să se rea­lizeze vreun fel de achiziţii. (Până acum s-au depistat peste 250). Adam Ferency din co­muna Singiorgiul de Pădure (Mureş), a cumpărat cinci butelii (pe care, bineîn­ţeles, le-a speculat) fără a preda carnea. Achizitorul cooperativei de consum din Sînpaul (Mureş), Aurel Seu­­lean, întocmeşte borderouri de achiziţii fictive, pe numele unor persoane tot fictive, şi reuşeşte astfel să valorifice plusurile de carne create în procesul achizi­ţionării. Şi n-a fost singurul. La fel a procedat şi Sonea Ze­­novin de la cooperativa de con­sum Sighişoara. In judeţul Mu­reş, au fost obţinute fraudulos 209 butelii. Gestionarul Vasile Brînduşi, de la magazinul C.L.F. Valea Lungă (Dîmboviţa) obţine aprobare de la conducerea C.L.F. Moreni pentru a ridica de la Crescătoria de pui Doi­­ceşti 1280 kg păsări. Le predă la... cooperativa de consum Va­lea Lungă. Aceste păsări tre­buiau vîndute la magazin şi nicidecum predate drept achi­ziţii pentru 8 butelii de aragaz. La fel s-a procedat şi la coope­rativele din Vişina şi Moreni (Dîmboviţa). 52 de persoane au cumpărat 10 080 kg păsări de la C.L.F. şi Gostat şi le-au predat drept achiziţii. Cele mai multe butelii de aragaz au ajuns în mina unor elemente necinstite care le-au revindut la preţuri de speculă Am intilnit în raidul nostru tot soiul de matrapazlicuri. Coo­perativa de consum din Vălenii de Munte (Prahova), de pildă, trebuie să achiziţioneze păsări pentru restaurante. Se întocmea un borderou de achiziţie (fictiv) din care rezulta că s-a achiziţio­nat o cantitate de carne de pa­săre. Filiera începea să fie „le­gală“. Puii se „transformau d in ciorbă Amatorul de butelie plă­tea toate „ciorbele". Practic nu se achiziţionase nimic. Pe spa­tele borderoului preşedintele co­operativei nu se sfia să scrie : „Păsările au fost consumate în restaurant". Să zică cineva că la restaurantele din Văleni nu se „măninca" bine. Cum să nu ne mire că s-au făcut atitea afaceri­ cind cei puşi să vegheze la bu­nul mers al comerţului comiteau ilegalităţi. Gh. Praf, inspector comercial din Ploieşti, a luat şi dînsul o butelie. Gestionarul magazinului I.A.S. din Ploieşti, Ion Teodorescu, este „sincer" : „Cind ştiam că trebuie să sosească păsări la vînzare dădeam telefon la IJECOOP : „Tovarăşe direc­tor, am păsările de la „produ­cători“ ! ţţUffde ■ sîrit ?“ „La I.A.S. (!)“. , Păsările­, luau dru­mul depozitului IJECOOP in loc să ajungă pe piaţă. Iar Teodorescu raporta că le-a vin­­dut populaţiei. Uneori păsă­rile erau plimbate zile în­tregi, erau vîndute şi re­­vindute de cite 2-3 ori, pină să ajungă în sfirşit, in­oala cu apă fiartă. Il întrebăm pe gestionar de ce vindea păsările direct, de la crescătorie. „Nu avem spaţiu şi condiţii! Consiliul popular ne-a interzis să vindem pe stra­dă...“ (? !) Ce-şi zice Ion Teodo­rescu : Din orice situaţie există o ieşire ! Suntem­ convinşi însă că nu va fi aşa de astă dată. Ne-a întărit convingerea şi or­ganele Inspectoratului general al miliţiei, care analizează acum a­­ceste cazuri. Maşini încărcate cu păsări,­­destinate pieţii, ajungeau la IJF.COOP, cu ştirea condu­cerii. Iar buteliile le luau sala­riaţii cooperaţiei de consum, chiar şi cadre de conducere (George Negru, acum director comercial la T. A.P.L.-Plo­ieşti). Ciţiva şoferi au luat şi cite 8 butelii. Un grup de bucureşteni au ridicat prin coo­perativa Şiria (Prahova) 50 de butelii Toate acestea se petre­ceau în timp ce un cetăţean a­­ trebuit să bată la multe uşi să i se dea o butelie, cu toate că predase cantitatea de carne ce­rută, dar nu i s-a scris pe ade­verinţă două cuvinte : „pentru butelie“. Şi în timp ce magazinele raportau ca vîndute pe piaţă păsările, acestea, după ce se plimbau kilometri întregi, erau preluate de cooperaţie, care se lăuda şi ea cu achiziţio­narea aceleiaşi cantităţi de car­ne. Cum s-ar zice, aceleaşi găini erau mîncate de două ori. Am lăsat pentru final o discu­ţie pe care am vrut-o mai intîi cu ■ vicepreşedintele­­Centroco­­op-ului, Fr. ţapoş. Fiind plecat in străinătate, am încercat la directorul gene­ral al Centralei Contractări — Achiziţii, tovarăşul Chico, dar domnia sa este mai tot timpul în şedinţe. Pină la urmă am ajuns la directorul tehnic, Dumitru Bogdănescu, care tocmai rezolva nişte plîngeri legate de... bu­telii. — Cite butelii aţi distribuit dv. în acest fel ? — 7 500. — Acum se mai distribuie ? — Noi nu. Pe plan local, cu buteliile repartizate fiecărui ju­deţ, se continuă acţiunea de a­­chiziţie la Vrancea, Sibiu, Arad etc. — Dumneavoastră ce părere a­­veţi, a fost bună această „iniţia­tivă“ ? — In ce ne priveşte pe noi, bună. Am adus in fondul pieţii o cantitate de carne. — Ştiaţi că această carne era luată tot din fondul pieţii . — Nu. Mai mult n-am putut afla de la conducerea centralei de con­­tractări-achiziţii a Centrocoop­­ului. Aici toată lumea e mulţu­mită că s-a îndeplinit planul la achiziţii Să nu se creadă că acest soi de „achiziţii" s-a limi­tat doar la butelii. Continuă cu cherestea sau cu alte produse. Acelaşi sistem ca la butelii. Să sperăm că învăţul are şi dezvăţ şi achiziţiile se vor face în nişte termeni onorabili, reali. Pentru că ce altceva s-a realizat din a­­ceastă „acţiune" decit greutăţi în aprovizionarea normală şi ritmică ? Cum pot fi calificate toate aceste fapte decit abuzuri in serviciu contra intereselor ob­şteşti ? de două ori ,România libera". TURANDO, Opera Română (16 48 20), ora 19,30; CAMERA DE ALĂTURI : Teatrul Naţional „I. L. Ca­ragiale", sala Comedia­­ (14 7­71), ora 20 şi PĂRINŢII TERIBILI: sala Studio (15 15 53), ora 20; SOARELE LON­­DREI : Teatrul de Operetă­­, (14 80 111, ora 19,30 ; DOMNIŞOARA DE BELLEV­ISLE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­dra", sala Studio (12 44 16), ora 20 *, CHER ANTOINE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20, FÎNTÎNA BlANDU­­ZIEI , ora 10, ADIO CHARLIE , ora 19.30 Teatrul ,,C. I. Nottara" sala Magheru (15 93 02), si O LUNA LA TARA , sala Studio, ora 20 , BALUL ABSOLVENTILOR Teatrul Mc (15 65 88), ora 19,30; MĂSURĂ PEN­TRU MĂSURĂ : Teatrul G . u r e s t i (18 04 85), ora 19,30; ŞCOALA DIN HUMULEŞTI : (premieră) Teatrul ,,Ion Creangă” 112 85 56), ora 16; BIMBIRI­­CA : Teatrul „C. Tănase" sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 şi VOX BOEMA: sala din Calea Victoriei 174 (15 04 181, ora 19,30 ; ŞI FEMEILE JOACA FOT­BAL : Teatrul „C Tanose” la Sala Pa­latului, ora 19,30 ; MINI-JAZZ CU MAXI HAZ : Teatrul ,,I. Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; CARTEA CU A­­POLODOR : Teatrul „Țăndărică" sala Academiei 116 14 92), ora 17 ,­­72 CIRC ’72 : Circul „Globus" (11 01 20), ora 19,30 ; CONCERT SIMFONIC : Atene­ul Român, ora 20 . MUZICA DE CA­MERA : Conservatorul ,,C. ,Porumbes­­cu" la sala „G. Enescu", ora 20. CONCERT DE MUZICA POPULARA ROMÂNEASCA : Ansamblul artistic „Rapsodia Română* (13 13 00), ora 19,30. ATUNCI I-AM CONDAMNAT PE TOTI LA MOARTE: Patria (11 86 25), orele 10 - 12,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 -­­16 - 18,15 - 20,30 ; UNIRII ANULUI II : Scala (11 03 72), orele 9 — 11,15 — 16—18,30 21­; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 -­­13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. ULTIMUL RĂZBOINIC : București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18,30 - 21. AVENTURI IN ONTARIO : Luceafă­rul (15 87 67), orele 9 -11,15 —4­3,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Festival (15 63 84), orele 8,45 — 10,45 - 12,45 - 14,45 -­ 16,45 - -19,­­ 21 . LOVE STORY: Capitol (16 29 17), o­­rele 9,15 -­11,30 — 14 — 16,15 — 18,30 - 20,45 ; Feroviar (16 22 73), o­­rele 8,45 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,30 — 20,45 ; Excelsior (18 10 88), o­­rele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ;­­ Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 16 — 18,30 - 20,45. WATERLOO : înfrățirea între po­poare (17 31 64), orele 15,30 — 19 ; Lira (3171 71), orele 15,30 —’19; ANNA CELOR O MIE DE ZILE­­ Central (14 12 24), orele 9-1— 12,30 —• 16 - 19,30 ; Unirea (17 10 21), orele 16 — 19 ; Popular­­(351517), orele 15,30 - 19. .... FACEREA LUMII : Unirea,­­ora 9 ; NEÎNFRICATUL gyula, VARA ȘI IARNA : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 -20,45. SA CUMPĂRĂM O MAȘINA DE POMPIERI . Timpuri jestoi. (15 61 10) o­­rele 9—18,30 în continuare. La ora 20.15 Program de documentare. O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI ! Arta orele .16—19 . Lumina orele 9— 12 în continuare — 15,15 — 18,30. Doina (16 35 38), orele 11,30 — 16 — 19,30 . La ora 10 Program de desene animate pentru copii. COPACII MOR IN PICIOARE : Fa­vorit (31 06 15), orele 9,15 —­11,30 —■ 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,40 — 15,45 - 18 - 20,15. DECOLAREA: Buzesti (15 62 79), o­rele 15,30 - 18 - 20,30. ABEL FRATELE TAU : Drumul Sării (31 28 13), orele 17,45—20. MIHAI VITEAZUL : Drumul Sării, ora 9-15 ; B.D. LA MUNTE ŞI LA MARE : Bu­cegi (17 05 47), orele 10 — 15,45 — 18 — 20,15 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 18 — 20,30 ; Giu­leşti (17 55 46), orele 15,30 — 17,45 — 20. PADUREA SPINZURATILOR : Mioriţa, orele 9—15. CEA MAI FRUMOASA SOTIE : Gri­­viţa (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13.30 - 16 - 18,15 - 20,30 : Volga (11 91 26), orele 11,30— 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30. Tomis (21 49 46), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18.15 - 20,30. s GAUDEAMUS IGITUR : Volga, ora LIVADA DIN STEPA , Mosilot (12 52 93), orele, 15,30 -.17,45 - 20. DACII : Arta,' (21 31 86), ora 9 ; SORGUL ROSU :­ Munca (21 50 97), orele 15,30 - 18 - 20,15 . AEROPORTUL : Pacea (31 32 52), o­­rele 15,45 — 19. ARTICOLUL 420 : Ferentari (23 17 50), orele 10 — 15,30 — 19. DUEL STRANIU s Vitán (21 39 82),' o­­rele 15,30 — 18 — 20,15. MARELE PREMIU : Crîngași (17 38 81), orele 15,30 - 19. GARA BIELORUSA: Rahova (23 91 00). orele 15,30 — 18 — .20,30. PADUREA DE MESTECENI : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,15. APOI S-A NĂSCUT LEGENDA : Pro­­gresul, ora 9 . CASTANELE Sunt BUNE , Cosmos (35 19 15). oreie 15,30 — 18 — 20,15. VAGABONDUL : Flacăra (21 3540) orele 10,30 — 15,30 — 19. * Laromet (Bd. Bucureștii No. 166) orele 15,30 — 18,30. FLOAREA DE CACTUS : Viitorul (11 48 031; orele 15,45 - 18 - 20 15 SENTINȚA : Viitorul, ora 9 , Cinemat eca — sala Union 113 49 04) . AFACEREA ALMANOV : orele 10 — 12 — 14,15 ; MAMA : ora 16 30 • NEVĂZUT, NECUNOSCUT ora 8 45 CENUȘE ȘI DIAMANT : ora 21 . VINERI 28 IANUARIE 16—17 » le de şcoala. Celula ( Structura ; diviziune. Elemente d nohiza^ (II). Mulţimile numerelor F 18 I Căminul ; 18.50 . Pe Bîrzav jos i 19.20 . 1001 de­sen ; 19.30 i lejurnalul F 20 i Cronica politică tem­a de Eugen Mândrie ; 20.10 artistic: „Am fost tineri". F­r. Jeliazkova. Cu : D. Buinozov Karabelova, I. Cesmedjieva ; Cadran International­­ ,22.55 : Fo­cul operetei ■, 23 : Telejurnalul. SIMBATA 29 IANUARIE 16.30 : Emisiune în limba germe 18.15 : Ritm, tinereţe, dans ; 19 : gii lirice ; 19.20 i 1001 de­sen ; ÎS Telejurnalul ; 20 i Săptămîna inte­rională ; 20.15 i Tele-enciclopei 21 : Film serial­­ „Invadatorii" ( 21.50 I tele-divertisment. Dicfi muzical-distractiv Literele T şi T copii,­.«» 1 Vasilica Tasiamon, Sir Temple, Ştefan Tapalagă, Consta Tănase, Ion Tugearu, Charles Tn Ana Tom­a, Tolo şi Taţi, Al. O­doreanu, Gabrela Teodorescu R do del Turco, Rodica To­h. G Te­ceanu, Fetele din Takarazuka « Tănase » 22.50 Telejurnalul Sp' 23 | Seară de romanțe __ cu Arta­rescu, Lucia Tibuleac și Dan Io­chescu. Conducerea muzicală « la Budișteanu.

Next