România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)

1972-01-28 / nr. 8479

Anul XXX Nr. 8479­ ­ 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE MARILE REZERVE ECONOMICE ALE COMUNEI • Contribuţia gospodăriilor populaţiei la sporirea livrărilor la fondul central în sectorul zootehnic • Contractele încheiate pînă acum cu gospodăriile populaţiei prevăd livrarea a 145 000 porci şi 315 000 bovine • în multe comune, s-au şi creat condiţii pentru ca fiecare gospodărie să fie în măsură să livreze animale şi produse zootehnice la fondul central • Probleme urgente ce ar trebui grabnic studiate de conducerea Departamentului In­dustriei Alimentare După cum se ştie, la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitete­lor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale a fost lansată chemarea ţăranilor din comuna UNIREA­­ IALOMIŢA, de a vinde, pe baza contractelor încheiate cu statul, un număr cât mai mare de animale şi alte produse agroalimentare din gospodăriile personale, în vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei, şi a sporirii veniturilor băneşti ale crescătorilor de animale. Pentru a afla ce şi-au propus să realizeze în acest sens şi care este stadiul contractărilor, am adresat preşedinţilor unor consilii populare co­munale următoarea întrebare : „CE-AŢI ÎNTREPRINS PENTRU VALORIFICAREA MAI DEPLINA A POSIBILITĂŢILOR EXIS­TENTE IN VEDEREA DEZVOLTĂRII ZOOTEHNIEI IN GOSPO­DĂRIILE POPULAŢIEI? Iată mai jos răspunsurile pri­mite.­­ Anul trecut, din gospodăriile populaţiei comunei BISOCA, o aşezare din judeţul Buzău, au fost livraţi statului 350 de porci îngrăşaţi, depăşindu-se preve­derile la acest capitol. Urma­rea ? — Veniturile realizate din valorificarea animalelor, unele înlesniri create de stat contrac­tanţilor de tineret bovin şi por­cin în ceea ce priveşte cumpă­rarea porumbului boabe — ne-a spus­ primarul DRAGO­­MIR BUTURUGA — i-au de­terminat pe mulţi cetăţeni să încheie contracte de livrare şi pe 1972. In urma consultării ce­tăţenilor, consiliul popular co­munal s-a angajat să livreze, în acest an, circa 500 de porci. Pînă la această dată, am reuşit să încheiem contracte pentru 250 de porci, urmind ca, în cel mai scurt timp, să realizăm in­tegral angajamentul. In acest sens, am format comisii consti­tuite din membrii consiliului popular comunal şi deputaţi care au obligaţia să discute cu fiecare crescător de animale, să popularizeze avantajele înche­ierii de contracte cu statul, să afle sprijinul de care au ne­voie pentru a-şi duce la bun sfîrşit obligaţiile asumate. Discuţia cu primarul comunei CRASNA — Sălaj — SIMION SFIRLEA — a pornit de la o cifră pe care ne-a furnizat-o : aşezarea numără 2295 de gos­podării. — In aceste condiţii — ne-a spus interlocutorul — realiză­rile noastre de anul trecut, în ceea ce priveşte livrarea ani­malelor de carne, nu au fost pe măsura posibilităţilor. In total, s-au valorificat 160 de porci şi 231 de bovine, ceea ce înseamnă că doar 20 la sută din numărul gospodăriilor au folosit posibili­tăţile de care dispun. In urma unei analize amănunţite efec­tuate la faţa locului, a consul­tării largi a crescătorilor de a­­nimale, consiliul popular comu­nal s-a angajat ca, în 1972, să livreze de la gospodăriile populaţiei 800 de porci şi 400 de bovine. Paralel cu valorifica­rea resurselor de furaje proprii, cetăţenii din comuna noastră, care încheie contracte de li­vrare a porcilor, mai cumpără porumb, potrivit reglementări­lor şi de la cooperaţia de con­sum. Deşi contractanţii de ti­neret bovin din comunele limi­trofe. VALCAU, NUŞFALAU, PERICEI și alte cîteva, benefi­ciază de acest avantaj. CRASNA din motive pe care nu le cunoaş­tem, nu figurează pe lista res­pectivă. Ar fi bine ca Departa­mentul Industriei Alimentare să rezolve urgent această pro­blemă. Chemarea ţăranilor din co­muna Unirea a fost larg dezbă- Ing. TH. MARCAROV (Continuare In pag. o 3-a) CIVICA (XIV) OLTULE • •• Pop Simion Oltul este, orice s-ar spune, un personaj impre­vizibil. El joacă UN ROL, la propriu și la figurat, a­­supra căruia e timpul, iată, să ne aplecăm cu luare a­­minte. Acei dintre noi care ne cuprindem in virsta nu­mită de mijloc am urmărit trei acte din neîntreruptul spectacol pe care îl susţine Oltul pe scena ţării. Să le reamintim. Primul a fost actul mitic­­mioritic al Oltului, despre care ne povesteşte Bogza. Cadrul : baladesc şi pa­triarhal. Acţiunea d­in pal­ma rîului coborau păduri, dind oamenilor de pe ţăr­­murii dantelaţi lemn să-şi înalte case, troiţe, acareturi, şcoli şi lungul şir de unel­te cerute de truda unei ţări zise „eminamente agrară“. In rest, apele n-aveau alt rost decit să învie livezi, să şadă in lunci, să cadă in zbaturile morilor de apă. Era o viaţă idilică asta, e­­nergiile potenţiale ale Tiu­lui nu se treziseră încă, erau încuiate in matricea lor ancestrală. în urmă cu cincispreze­ce ani, pe cind inauguram cărţile Paralelei 45, aveam să cunosc al doilea act al riului Olt. Locul şi felul ac­ţiunii , in spinarea de sare a dealului Ţeica. Ungă Oc­nele Mari, se plantaseră treizeci de uriaşe seringi, sonde de injecţie cu apă de Olt, cu ajutorul cărora sa­rea era topită, strat cu strat, şi scoasă la suprafa­ţă sub formă de saramură. Oltul intrase intr-o nouă virstă a sa, devenise, sub semnul lui Natriu Clor, un mare miner al acelui timp, patronind de drept şi de fapt combinatul de sodi­ce de la Govora. Al treilea act al Oltului se petrece de vreo trei-pa­­tru ani încoace : unul este un formidabil lucrător în chimie. S-a instalat in noua profesie pînă în pinzele al­be. este un magnat al chi­miei, rege neîncoronat al acestei industrii, in care viitorul ţării îşi recunoaşte chipul perfect şi cu dărni­cie■ Locul acţiunii : platfor­(Continuare în pag. a 2-a) ­ Cum se pot­­ de găini Am pornit in această anchetă de la un caz. La IJECOOP Pra­hova a funcţionat pină în 1970, un achizitor, Vasila Hluşcu. S-a pensionat şi şi-a angajat soţia pe postul său. Dar tot Hluşcu se ocupa în continuare de „achiziţii“. — Soţia a dat vreodată pe la serviciu ? — Nu. Nu prea ştie carte. Am ajutat-o eu (se va vedea mai la vale cum o „ajuta“ Hruşcu la achiziţii — n. n.). — Dumneata „achiziţionai" cantităţi mari de păsări de la magazinele Gostat şi intercoo­­peratiste. Cum procedai ? — Luam legătura cu gestio­narul Nicolae Moraru. El putea să ridice păsări de la C.A.P.-uri şi să le aducă la magazinele in­­tercooperatiste din Ploieşti. Pă­sările nu ajungeau însă pe pia­ţă. Le ducea direct la IJECOOP. Achitam cu toţi banii pe ele. Cind le predam, le îmborderam pe numele unor cetăţeni. — Ne poţi da un exemplu ? — Moraru a adus la C.A.P. Colceag, 889 kg. păsări cu avizul de expediţie nr. 972. Le-a dus direct la IJECOOP. Eu le-am imborderat ca predate pe 6 nume. Simplu ! (pentru un afacerist, e intr-adevăr simplu). — Conducerea U.J.C.C. cuno­ştea ...secretul“ achiziţiilor ? — Cunoştea întreaga condu­cere. Despre ce achiziţii este vor­ba... Conducerea Uniunii Cen­trale a Cooperativelor de Con­sum trimisese la toate judeţele o adresă, semnată de vicepre­şedinţii C. FILOREANU şi Fr. ŢAPOŞ, în care se arăta : „în vederea realizării şi depăşirii sarcinilor de plan-achiziţii la principalele produse agroali­mentare se vor lua măsuri pen­tru STIMULAREA producători­lor care valorifică produsele (ouă, păsări, miere, pene etc.) prin unităţile cooperaţiei de consum, cu unele mărfuri in­dustriale“. Pină aici, totul este perfect normal. S-a stabilit insă ca cel care predă drept achiziţii 230 kg carne de pasăre, sau un porc, să poată cumpăra,­­ de pil­dă, o butelie de aragaz. Aşa a început acţiunea de achiziţii. Adresele au început apoi să curgă la judeţe şi de aici mai ANCHETA NOASTRÂ departe. Dirijarea buteliilor tre­buia să se facă ,­cu prioritate spre zonele cu posibilităţi de realizare a unui volum sporit de achiziţii“. Aşadar, urma să se achiziţio­neze aceste produse din mediul sătesc, iar buteliile se vindeau tocmai pentru a-i avantaja pe cei care valorificau produsele prin cooperativă. Adică să-i şi vezi pe funcţionarii cooperaţiei de consum umblînd prin comu­nă şi solicitind sătenilor produse agroalimentare, aceştia obţinînd, ca stimulent, butelii de aragaz. Ar fi fost mult prea simplu. Ţi-ai găsit să se deplaseze dum­nealor din birou de vreme ce la sediile cooperativelor s-au şi prezentat „producătorii“ cu marfa. Chiar dacă aceştia sînt de pe alte meleaguri. Achiziţii să se facă ! Ocaziile nu trebuie pierdute ! La început au venit unii şi au luat cite o singură butelie. După ce­ au încercat marea cu degetul au venit din nou. Pofta vine mîneînd. Aşa a apărut ideea de înavuţire a unuia ca Ioan Tudor, achizitor la cooperativa de consum din Drăgăneşti (Prahova) care, în­tocmind borderouri fictive, a „cumpărat“ 7 butelii. Le-a vîndut apoi cu­ 3 000 lei bucata. Pentru „achiziţionarea“ păsări­lor, cooperativa, generoasă, i-a dat un avans de 16 000 lei. Avînd omul capital s-a dus pe la diferite I.A.S.-uri şi C.A.P.­­uri şi a încărcat citeva mii de „zburătoare“, cum îi plăcea să denumească nevinovatele gali­­nacee... Cum trebuia procedat la cum­părarea buteliilor... Producăto­rul, adică cel care creşte păsă­rile şi porcii, trebuia să se pre­zinte la cooperativă şi să pre­dea carnea. I se plătea cantita­tea respectivă la preţ de achizi­ţii. Semna un borderou pe nu­mele lui. In borderou se speci­fica : „Pentru o butelie de ara­gaz“. Achizitorul cooperativei urma să se deplaseze la IJECOOP, care ii făcea un de­cont de primirea cantităţii. In baza acestuia şi a borderoului de achiziţii se întocmea o ade­verinţă (tot de către IJECOOP), iar omul se ducea la depozit, achita costul buteliei (325 lei) şi o ridica... Aşa ar fi fost ideal şi nor­mal... Semnatarii adreselor a­­mintite insă nu se gîndiseră că un om nu poate să crească în- PETRE MIHAI BACANU (Continuare In pag a 2 a) mînca două niște ori A doua familie: COLECTIV nu nu lucrezi - TRADIŢIA STABILITĂŢII ÎN MUNCA DIN MARILE UZINE — Există o legendă la Uzina me­canică de material rulant „Gri­­viţa Roşie“ care zice aşa : dacă cineva a băut vreodată de la castelul de apă — o construcţie cit se poate de funcţională din perimetrul uzinei — negreşit rămîne să muncească aici... As­­cultînd-o, privesc chipurile, de­opotrivă amuzate, ale celor trei interlocutori ai mei : DUMITRU BEU, maistru principal tapiţer la secţia montaj vagoane, virsta: aproape 60 ; DRAGOŞ EPURAŞ, 36 ani, inginer, şeful secţiei pre­lucrări mecanice şi NICOLAE IACOB, electrician la secţia montaj, 19 ani. Trei reprezen­tanţi ai unor generaţii diferite de griviţeni, cu un crez identic , ataşamentul pasionat pentru uzina în care muncesc, convin­gerea că aici,­in halele d­in ate­lierele „Griviţei Roşii“ îşi pot pune în valoare priceperea, e­­nergia. Ce resorturi anume au declanşat acelaşi cult pentru statornicia muncii deopotrivă la omul cărunt, încărcat de au­toritatea experienţei profesiona­le şi a vîrstei, la intelectualul matur din fruntea unuia dintre cele mai importante comparti­mente productive, la băieţan­­drul venit de curînd în produc­ţie direct de pe băncile școlii ? — S-ar zice că legenda vi se potrivește, tovarășe Bea, glumesc cu maistrul. Doar de patruzeci de ani munciți aici... — De aproape patruzeci­­ și doi — replică el. Eh, vorbe. Da’ astea le știţi ? Cică , cine a băut apă din tenderul locomotivei, acela nu mai pleacă... Aşa sunt ceferiştii , le place să născo­cească poveşti. Adevărul e că eu n-am plecat de la uzină pen­tru că aici m-am născut a doua oară. Moral şi profesional, vreau să spun. Am venit aici în ’29, aici mi-am format convingerile de muncitor — ca ziarist poate v-ar interesa că l-am cunoscut şi pe Alexandru Sahia —, aici am luptat pentru înfăptuirea lor, nu numai la greva din ’33 dar şi în nenumărate alte îm­prejurări grele pentru munci­tori, în trecut. Nu te poţi des­părţi de colectivul de care te leagă astfel de tradiţii. Price­peţi ? E ca o familie. „Familia griviţenilor“. Pricep. Statornicia lui in uzină, a bătrînului maistru, iat-o clădită viguros pe temelia tradi­ţiei noastre muncitoreşti. Un om care ar putea fi unul din per­sonajele reale ale „Uzinei vii“, un comunist care a trăit, la rău şi la bine, împreună cu alte mii de muncitori momente adevărate ale istoriei clasei muncitoare, acela ştie că solidaritatea mun­citorească înseamnă, azi, şi a fi definitiv angajat în slujba inte­reselor familiei sale de muncă. Iar interesele familiei „griviţe­nilor“, ale întregii noastre co­lectivităţi socialiste pe stabili­tatea cadrelor se bizuie. Stator­nicia e terenul de construcţie al tuturor noilor noastre valori. De la îndeplinirea exemplară a planurilor de muncă, la naşte­rea ideilor noi, fertilizînd pro­gresul. — Dar ce valoare au toate acestea pentru un tînar care cunoaşte tradiţia numai din cărţi ? — vreau să aflu de la tînărul electrician. — O cunosc prin tata — zice­­tînărul. Ta­ta a lucrat aici, aşa GRAZIELA VANTU ((continuare in pag. a 3-a) Prim plan cu inginerul Dragoş Epuraş Maistrul Dumitru Beu, un exem­plu de conştiinciozitate Fotografii : MIHAI POPESCU CE E NOU­ ÎN DOMENIUL TELEFO­ANELOR? • Noi legături telefonice interurbane de la cabine publice • 120 noi telefoane publice cu prefix racordate la ,,automa­tul“ interurban • Telefoane fără prefix pentru localităţile neracordate încă la reţeaua interurbană automatizată • In­stalarea de cabine telefonice grupate în puncte urbane aglomerate • Un tip de aparat telefonic adaptabil pentru peroa­nele gărilor • Editarea unor noi cărţi de telefon. AMĂNUNTE ÎN PAG. A 3-A EDITIA I Vineri 28 ianuarie 1972 „SFA­TUL OMENIEI“ Rezultate într-o iniţiativă de reală importanţă socială In cursul anului trecut, ziarul nostru saluta cu căldură o iniţia­tivă a Consiliului popular al mu­nicipiului Braşov, aceea a con­stituirii „Sfatului omeniei“. Al­cătuit din secretarul Consiliului popular municipal, din conducă­tori ai organelor locale ale Mi­liţiei, Procuraturii, judecătoreşti, ai organizaţiilor de tineret, fe­mei şi sindicale, ai rezervelor de muncă precum şi ai Consiliului municipal pentru cultură şi edu­caţie socialistă. „Sfatul omeniei“ şi-a propus drept ţel să contri­buie in mod eficient la reedu­carea prin muncă a unor oam­eni care neavind nici o ocupaţie,iro­sesc timpul lor şi al altora pre­­zentind fenomenul atît de mult incriminat de societatea noastră socialistă, de parazitism social. Această iniţiativă a organelor locale braşovene a avut un viu­ ecou în întreaga ţară. Din do­rinţa de a cunoaşte cit mai a­­mănunţit unele aspecte ale ac­tivităţii „Sfatului omeniei“, ca şi rezultatele acestei activităţi, şi de a le împărtăşi cititorilor noş­tri, ne-am adresat tovarăşului DUMITRU MOŞORA, secretarul Consiliului popular municipal Braşov şi preşedintele acestui „Sfat“. — Cum îşi desfăşoară în mod concret activitatea „Sfa­tul omeniei“ ? — De la constituirea sa, din aprilie anul trecut şi pină în prezent, acest „sfat“ s-a întrunit cu regularitate in fiecare marţi după-amiază la sediul Consiliu­lui popular municipal. In faţa sa au cumpărut peste 160 de per­soane, tot atitea „cazuri“ de oa­meni certaţi cu normele eticii sociale. Unii au venit ca urmare a invitaţiilor ce le-au fost tri­mise, alţii, pur şi simplu au fost aduşi de organele de miliţie, scoşi din baruri şi cafenele, lo­cul de predilecţie unde îşi pe­treceau zile şi nopţi de-a rin­­dul. Am spus „cazuri“. Ar fi insă profund greşit să punem un mare semn al egalităţii între toţi cei pe care i-am întilnit, cu care s-a stat îndelung de vorbă. Căci fiecare din oamenii aceştia, deşi toţi la un loc prin modul lor de viaţă contravin flagrant concepţiei şi modului în care trăiesc atitea milioane şi milioa­ne de oameni din ţara noastră, prezintă probleme distincte, le­gate de manifestările lor, de fe­lul de a gindi şi a acţiona. De aici şi modul cu totul deosebit în care trebuie să se desfăşoare şi acţiunea de investigaţie, de a depista „rădăcinile“ răului şi de a găsi metodele cele mai adec­vate de îndrumare pentru fie­care din aceşti oameni in parte. După o discuţie amănunţită, „Sfatul“, ţinînd seama de pregă­tirea şi ind­igaţiile celui cu care s-a discutat, îi recomandă un loc de muncă, urmărind apoi in mod organizat felul în care el se a­­dapteaza şi se integrează in noul său mediu, răspunde cerinţelor locului de muncă. Din cele peste 160 de persoane cu care ne-am intilnit pină acum un număr de 108 s-au adaptat pe deplin aces­tor cerinţe. Mai mult decit atît, aş vrea să vă spun, fără a vă as­cunde un sentiment de satisfac­ţie, că mulţi dintre ei au devenit elemente de nădejde care işi în­deplinesc cu sîrguinţă şi tragere de inimă obligaţiile profesionale şi obşteşti ce le revin. — Din ce medii sociale pr­­­­vin în general persoanele cu care se întilnește „Sfatul o­­meniei“ ? — Majoritatea sint tineri. Ei provin in primul rind din familii MIRCEA MOARCĂȘ • (Continuare în pag. a 5-a) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partiduilui Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Ţinem să vă exprimăm mulţumiri sincere pentru telegrama prin care aţi binevoit a prezenta condoleanţe în legătură cu înce­tarea din viaţă a tovarăşului Cen I. MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Excelenţei Sale ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Profund mişcat de mesajul cordial de felicitări pe care aţi binevoit să mi-l adresaţi cu ocazia numirii mele în funcţia de prim-ministru, rog pe Excelenţa Voastră să primească sincerele mele mulţumiri. Fo­losesc această ocazie pentru a vă asigura că voi avea grijă ca legă­turile care unesc cele două ţări ale noastre să se întărească şi mai mult. Cu înaltă consideraţie, AZIZ SEDEI Prim ministru al Republicii Arabe Egipt In cadrul lucrărilor de ex­tindere, la Combinatul de îngrăşăminte cu azot din Piatra Neamţ se află în con­strucţie două noi fabrici : una de amoniac şi una de uree, cu o capacitate de pro­ducţie de cîteva ori mai mare decit cea a instalaţiilor exis­tente. Deşi vremea este destul de friguroasă, datorită mă­surilor luate din timp, con­structorii şi montorii celor două obiective lucrează cu spor. In hala fabricii de uree, bunăoară, lucrările de montaj, la majoritatea in­stalaţiilor, au fost terminate. Acum se lucrează din plin la montarea compresoarelor de bioxid de carbon. Intr-un stadiu avansat se află şi montajul utilajelor din hala de compresie a fabricii de amoniac. Avînd toate utila­jele la indemînă, construc­torii şi montorii sunt hotăriţi ca, in cel mult 3 luni, să termine toate lucrările şi la acest obiectiv. Prin intrarea in funcţiune, in cursul aces­tui an, a noilor capacităţi de producţie, se creează posibi­litatea ca, de la combinatul din Piatra Neamţ, să se li­vreze anual agriculturii o cantitate de îngrăşăminte, cu care se vor putea ferti­liza terenuri cu o suprafaţă de circa 3 milioane hectare teren. IN INTERESUL PĂCII ŞI SECURITĂŢII EUROPA ŞI ÎN LUME Consfătuirea Comitetului Poli­tic Consultativ al statelor mem­bre ale Tratatului de la Varşo­via, la care a luat parte delega­ţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, examinind probleme internaţionale de interes comun, a adoptat documente importante oglindind preocuparea şi efortu­rile constante ale ţărilor socia­liste de a promova pacea şi co­laborarea internaţională. De la un capăt la altul al continentului nostru se afirmă tot mai puternic năzuinţa forţelor progresiste, a celor mai largi cercuri ale opiniei publice, gu­verne şi personalităţi politice, ca anul 1972 să marcheze luarea de măsuri practice multilaterale în domeniul securităţii europene, convocarea conferinţei general­­europene, aşezarea pe baze trai­nice a păcii şi colaborării în Eu­ropa. Răspunzînd acestor nă­zuinţe, in continuarea acţiunilor întreprinse pină acum alături de alte state europene, ţările participante la consfătuire au a­­doptat Declaraţia privind pacea, securitatea, şi colaborarea în Europa, capabilă să dea un nou impuls eforturilor îndreptate spre accelerarea trecerii de la poziţii de principiu la acţiuni practice multilaterale în dome­niul securităţii europene. Condiţiile sunt deosebit de fa­vorabile unui astfel de curs. Re­zultatele dobîndite pe ţărimu­l dezvoltării contactelor şi schim­burilor in toate domeniile între state cu sisteme sociale diferite din Europa, intensificarea acţiu­nilor de masă în direcţia destin­derii şi înţelegerii, paşii impor­tanţi pe calea recunoaşterii rea­lităţilor statornicite pe continent după cel de-al doilea război mondial, demonstrează, aşa cum se subliniază şi în Declaraţia a­­doptată la Consfătuire, că „în prezent în Europa s-a creat un asemenea raport de forţe care permite să se infringă acţiunile de împotrivire ale adversarilor destinderii“. In acest context se înscrie începutul ratificării tra­tatelor dintre Uniunea Sovietică și Republica Federală a Germa­niei, dintre Republica Populară Polonă și Republica Federală a Germaniei, acordul cvadripartit din 3 septembrie 1971 în proble­mele Berlinului Occidental pre­cum și acordurile dintre guver­nele Republicii Democrate Ger­mane şi Republicii Federale a Germaniei şi dintre guvernul R.D.G. şi Senatul Berlinului Occidental. Este necesară conti­nuarea acestui ansamblu de mă­suri cu intrarea in vigoare a tratatelor, cu noi progrese in direcţia recunoaşterii internaţio­nale a R.D.G. inclusiv stabilirea de relaţii in conformitate cu normele dreptului internaţional între cele două state germane, rezolvarea primirii lor în Orga­nizaţia Naţiunilor Unite, realiza­rea unei înţelegeri între guver­nele Republicii Socialiste Ceho­slovace şi Republicii Federale a Germaniei in problama recu­noaşterii acordului de la Mün­chen drept nevalabil de la în­ceput şi în alte probleme nere­zolvate. Aşa cum se arată şi în De­claraţie, un rol de­­cea mai mare importanţă în afirmarea păcii şi colaborării în Europa îl au propunerile ţărilor socialiste pri­vind întărirea securităţii şi con­vocarea în acest scop a confe­rinţei general-europene. Alături de celelalte state socialiste din Europa, România şi-a adus ne­obosit propria sa contribuţie la înfăptuirea acestor propuneri. „Trăind in Europa — spunea to­varăşul Nicolae Ceauşescu în cuvintarea rostită cu prilejul Anului Nou — şi avind incă proaspătă in memorie experien­ţa tristă a celor două războaie NICOLAE LUPU (Continuare in pag a 6-a)

Next