România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)
1972-01-28 / nr. 8479
Anul XXX Nr. 8479 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE MARILE REZERVE ECONOMICE ALE COMUNEI • Contribuţia gospodăriilor populaţiei la sporirea livrărilor la fondul central în sectorul zootehnic • Contractele încheiate pînă acum cu gospodăriile populaţiei prevăd livrarea a 145 000 porci şi 315 000 bovine • în multe comune, s-au şi creat condiţii pentru ca fiecare gospodărie să fie în măsură să livreze animale şi produse zootehnice la fondul central • Probleme urgente ce ar trebui grabnic studiate de conducerea Departamentului Industriei Alimentare După cum se ştie, la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale a fost lansată chemarea ţăranilor din comuna UNIREA IALOMIŢA, de a vinde, pe baza contractelor încheiate cu statul, un număr cât mai mare de animale şi alte produse agroalimentare din gospodăriile personale, în vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei, şi a sporirii veniturilor băneşti ale crescătorilor de animale. Pentru a afla ce şi-au propus să realizeze în acest sens şi care este stadiul contractărilor, am adresat preşedinţilor unor consilii populare comunale următoarea întrebare : „CE-AŢI ÎNTREPRINS PENTRU VALORIFICAREA MAI DEPLINA A POSIBILITĂŢILOR EXISTENTE IN VEDEREA DEZVOLTĂRII ZOOTEHNIEI IN GOSPODĂRIILE POPULAŢIEI? Iată mai jos răspunsurile primite. Anul trecut, din gospodăriile populaţiei comunei BISOCA, o aşezare din judeţul Buzău, au fost livraţi statului 350 de porci îngrăşaţi, depăşindu-se prevederile la acest capitol. Urmarea ? — Veniturile realizate din valorificarea animalelor, unele înlesniri create de stat contractanţilor de tineret bovin şi porcin în ceea ce priveşte cumpărarea porumbului boabe — ne-a spus primarul DRAGOMIR BUTURUGA — i-au determinat pe mulţi cetăţeni să încheie contracte de livrare şi pe 1972. In urma consultării cetăţenilor, consiliul popular comunal s-a angajat să livreze, în acest an, circa 500 de porci. Pînă la această dată, am reuşit să încheiem contracte pentru 250 de porci, urmind ca, în cel mai scurt timp, să realizăm integral angajamentul. In acest sens, am format comisii constituite din membrii consiliului popular comunal şi deputaţi care au obligaţia să discute cu fiecare crescător de animale, să popularizeze avantajele încheierii de contracte cu statul, să afle sprijinul de care au nevoie pentru a-şi duce la bun sfîrşit obligaţiile asumate. Discuţia cu primarul comunei CRASNA — Sălaj — SIMION SFIRLEA — a pornit de la o cifră pe care ne-a furnizat-o : aşezarea numără 2295 de gospodării. — In aceste condiţii — ne-a spus interlocutorul — realizările noastre de anul trecut, în ceea ce priveşte livrarea animalelor de carne, nu au fost pe măsura posibilităţilor. In total, s-au valorificat 160 de porci şi 231 de bovine, ceea ce înseamnă că doar 20 la sută din numărul gospodăriilor au folosit posibilităţile de care dispun. In urma unei analize amănunţite efectuate la faţa locului, a consultării largi a crescătorilor de animale, consiliul popular comunal s-a angajat ca, în 1972, să livreze de la gospodăriile populaţiei 800 de porci şi 400 de bovine. Paralel cu valorificarea resurselor de furaje proprii, cetăţenii din comuna noastră, care încheie contracte de livrare a porcilor, mai cumpără porumb, potrivit reglementărilor şi de la cooperaţia de consum. Deşi contractanţii de tineret bovin din comunele limitrofe. VALCAU, NUŞFALAU, PERICEI și alte cîteva, beneficiază de acest avantaj. CRASNA din motive pe care nu le cunoaştem, nu figurează pe lista respectivă. Ar fi bine ca Departamentul Industriei Alimentare să rezolve urgent această problemă. Chemarea ţăranilor din comuna Unirea a fost larg dezbă- Ing. TH. MARCAROV (Continuare In pag. o 3-a) CIVICA (XIV) OLTULE • •• Pop Simion Oltul este, orice s-ar spune, un personaj imprevizibil. El joacă UN ROL, la propriu și la figurat, asupra căruia e timpul, iată, să ne aplecăm cu luare aminte. Acei dintre noi care ne cuprindem in virsta numită de mijloc am urmărit trei acte din neîntreruptul spectacol pe care îl susţine Oltul pe scena ţării. Să le reamintim. Primul a fost actul miticmioritic al Oltului, despre care ne povesteşte Bogza. Cadrul : baladesc şi patriarhal. Acţiunea din palma rîului coborau păduri, dind oamenilor de pe ţărmurii dantelaţi lemn să-şi înalte case, troiţe, acareturi, şcoli şi lungul şir de unelte cerute de truda unei ţări zise „eminamente agrară“. In rest, apele n-aveau alt rost decit să învie livezi, să şadă in lunci, să cadă in zbaturile morilor de apă. Era o viaţă idilică asta, energiile potenţiale ale Tiului nu se treziseră încă, erau încuiate in matricea lor ancestrală. în urmă cu cincisprezece ani, pe cind inauguram cărţile Paralelei 45, aveam să cunosc al doilea act al riului Olt. Locul şi felul acţiunii , in spinarea de sare a dealului Ţeica. Ungă Ocnele Mari, se plantaseră treizeci de uriaşe seringi, sonde de injecţie cu apă de Olt, cu ajutorul cărora sarea era topită, strat cu strat, şi scoasă la suprafaţă sub formă de saramură. Oltul intrase intr-o nouă virstă a sa, devenise, sub semnul lui Natriu Clor, un mare miner al acelui timp, patronind de drept şi de fapt combinatul de sodice de la Govora. Al treilea act al Oltului se petrece de vreo trei-patru ani încoace : unul este un formidabil lucrător în chimie. S-a instalat in noua profesie pînă în pinzele albe. este un magnat al chimiei, rege neîncoronat al acestei industrii, in care viitorul ţării îşi recunoaşte chipul perfect şi cu dărnicie■ Locul acţiunii : platfor(Continuare în pag. a 2-a) Cum se pot de găini Am pornit in această anchetă de la un caz. La IJECOOP Prahova a funcţionat pină în 1970, un achizitor, Vasila Hluşcu. S-a pensionat şi şi-a angajat soţia pe postul său. Dar tot Hluşcu se ocupa în continuare de „achiziţii“. — Soţia a dat vreodată pe la serviciu ? — Nu. Nu prea ştie carte. Am ajutat-o eu (se va vedea mai la vale cum o „ajuta“ Hruşcu la achiziţii — n. n.). — Dumneata „achiziţionai" cantităţi mari de păsări de la magazinele Gostat şi intercooperatiste. Cum procedai ? — Luam legătura cu gestionarul Nicolae Moraru. El putea să ridice păsări de la C.A.P.-uri şi să le aducă la magazinele intercooperatiste din Ploieşti. Păsările nu ajungeau însă pe piaţă. Le ducea direct la IJECOOP. Achitam cu toţi banii pe ele. Cind le predam, le îmborderam pe numele unor cetăţeni. — Ne poţi da un exemplu ? — Moraru a adus la C.A.P. Colceag, 889 kg. păsări cu avizul de expediţie nr. 972. Le-a dus direct la IJECOOP. Eu le-am imborderat ca predate pe 6 nume. Simplu ! (pentru un afacerist, e intr-adevăr simplu). — Conducerea U.J.C.C. cunoştea ...secretul“ achiziţiilor ? — Cunoştea întreaga conducere. Despre ce achiziţii este vorba... Conducerea Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum trimisese la toate judeţele o adresă, semnată de vicepreşedinţii C. FILOREANU şi Fr. ŢAPOŞ, în care se arăta : „în vederea realizării şi depăşirii sarcinilor de plan-achiziţii la principalele produse agroalimentare se vor lua măsuri pentru STIMULAREA producătorilor care valorifică produsele (ouă, păsări, miere, pene etc.) prin unităţile cooperaţiei de consum, cu unele mărfuri industriale“. Pină aici, totul este perfect normal. S-a stabilit insă ca cel care predă drept achiziţii 230 kg carne de pasăre, sau un porc, să poată cumpăra, de pildă, o butelie de aragaz. Aşa a început acţiunea de achiziţii. Adresele au început apoi să curgă la judeţe şi de aici mai ANCHETA NOASTRÂ departe. Dirijarea buteliilor trebuia să se facă ,cu prioritate spre zonele cu posibilităţi de realizare a unui volum sporit de achiziţii“. Aşadar, urma să se achiziţioneze aceste produse din mediul sătesc, iar buteliile se vindeau tocmai pentru a-i avantaja pe cei care valorificau produsele prin cooperativă. Adică să-i şi vezi pe funcţionarii cooperaţiei de consum umblînd prin comună şi solicitind sătenilor produse agroalimentare, aceştia obţinînd, ca stimulent, butelii de aragaz. Ar fi fost mult prea simplu. Ţi-ai găsit să se deplaseze dumnealor din birou de vreme ce la sediile cooperativelor s-au şi prezentat „producătorii“ cu marfa. Chiar dacă aceştia sînt de pe alte meleaguri. Achiziţii să se facă ! Ocaziile nu trebuie pierdute ! La început au venit unii şi au luat cite o singură butelie. După ce au încercat marea cu degetul au venit din nou. Pofta vine mîneînd. Aşa a apărut ideea de înavuţire a unuia ca Ioan Tudor, achizitor la cooperativa de consum din Drăgăneşti (Prahova) care, întocmind borderouri fictive, a „cumpărat“ 7 butelii. Le-a vîndut apoi cu 3 000 lei bucata. Pentru „achiziţionarea“ păsărilor, cooperativa, generoasă, i-a dat un avans de 16 000 lei. Avînd omul capital s-a dus pe la diferite I.A.S.-uri şi C.A.P.uri şi a încărcat citeva mii de „zburătoare“, cum îi plăcea să denumească nevinovatele galinacee... Cum trebuia procedat la cumpărarea buteliilor... Producătorul, adică cel care creşte păsările şi porcii, trebuia să se prezinte la cooperativă şi să predea carnea. I se plătea cantitatea respectivă la preţ de achiziţii. Semna un borderou pe numele lui. In borderou se specifica : „Pentru o butelie de aragaz“. Achizitorul cooperativei urma să se deplaseze la IJECOOP, care ii făcea un decont de primirea cantităţii. In baza acestuia şi a borderoului de achiziţii se întocmea o adeverinţă (tot de către IJECOOP), iar omul se ducea la depozit, achita costul buteliei (325 lei) şi o ridica... Aşa ar fi fost ideal şi normal... Semnatarii adreselor amintite insă nu se gîndiseră că un om nu poate să crească în- PETRE MIHAI BACANU (Continuare In pag a 2 a) mînca două niște ori A doua familie: COLECTIV nu nu lucrezi - TRADIŢIA STABILITĂŢII ÎN MUNCA DIN MARILE UZINE — Există o legendă la Uzina mecanică de material rulant „Griviţa Roşie“ care zice aşa : dacă cineva a băut vreodată de la castelul de apă — o construcţie cit se poate de funcţională din perimetrul uzinei — negreşit rămîne să muncească aici... Ascultînd-o, privesc chipurile, deopotrivă amuzate, ale celor trei interlocutori ai mei : DUMITRU BEU, maistru principal tapiţer la secţia montaj vagoane, virsta: aproape 60 ; DRAGOŞ EPURAŞ, 36 ani, inginer, şeful secţiei prelucrări mecanice şi NICOLAE IACOB, electrician la secţia montaj, 19 ani. Trei reprezentanţi ai unor generaţii diferite de griviţeni, cu un crez identic , ataşamentul pasionat pentru uzina în care muncesc, convingerea că aici,in halele din atelierele „Griviţei Roşii“ îşi pot pune în valoare priceperea, energia. Ce resorturi anume au declanşat acelaşi cult pentru statornicia muncii deopotrivă la omul cărunt, încărcat de autoritatea experienţei profesionale şi a vîrstei, la intelectualul matur din fruntea unuia dintre cele mai importante compartimente productive, la băieţandrul venit de curînd în producţie direct de pe băncile școlii ? — S-ar zice că legenda vi se potrivește, tovarășe Bea, glumesc cu maistrul. Doar de patruzeci de ani munciți aici... — De aproape patruzeci și doi — replică el. Eh, vorbe. Da’ astea le știţi ? Cică , cine a băut apă din tenderul locomotivei, acela nu mai pleacă... Aşa sunt ceferiştii , le place să născocească poveşti. Adevărul e că eu n-am plecat de la uzină pentru că aici m-am născut a doua oară. Moral şi profesional, vreau să spun. Am venit aici în ’29, aici mi-am format convingerile de muncitor — ca ziarist poate v-ar interesa că l-am cunoscut şi pe Alexandru Sahia —, aici am luptat pentru înfăptuirea lor, nu numai la greva din ’33 dar şi în nenumărate alte împrejurări grele pentru muncitori, în trecut. Nu te poţi despărţi de colectivul de care te leagă astfel de tradiţii. Pricepeţi ? E ca o familie. „Familia griviţenilor“. Pricep. Statornicia lui in uzină, a bătrînului maistru, iat-o clădită viguros pe temelia tradiţiei noastre muncitoreşti. Un om care ar putea fi unul din personajele reale ale „Uzinei vii“, un comunist care a trăit, la rău şi la bine, împreună cu alte mii de muncitori momente adevărate ale istoriei clasei muncitoare, acela ştie că solidaritatea muncitorească înseamnă, azi, şi a fi definitiv angajat în slujba intereselor familiei sale de muncă. Iar interesele familiei „griviţenilor“, ale întregii noastre colectivităţi socialiste pe stabilitatea cadrelor se bizuie. Statornicia e terenul de construcţie al tuturor noilor noastre valori. De la îndeplinirea exemplară a planurilor de muncă, la naşterea ideilor noi, fertilizînd progresul. — Dar ce valoare au toate acestea pentru un tînar care cunoaşte tradiţia numai din cărţi ? — vreau să aflu de la tînărul electrician. — O cunosc prin tata — zicetînărul. Tata a lucrat aici, aşa GRAZIELA VANTU ((continuare in pag. a 3-a) Prim plan cu inginerul Dragoş Epuraş Maistrul Dumitru Beu, un exemplu de conştiinciozitate Fotografii : MIHAI POPESCU CE E NOU ÎN DOMENIUL TELEFOANELOR? • Noi legături telefonice interurbane de la cabine publice • 120 noi telefoane publice cu prefix racordate la ,,automatul“ interurban • Telefoane fără prefix pentru localităţile neracordate încă la reţeaua interurbană automatizată • Instalarea de cabine telefonice grupate în puncte urbane aglomerate • Un tip de aparat telefonic adaptabil pentru peroanele gărilor • Editarea unor noi cărţi de telefon. AMĂNUNTE ÎN PAG. A 3-A EDITIA I Vineri 28 ianuarie 1972 „SFATUL OMENIEI“ Rezultate într-o iniţiativă de reală importanţă socială In cursul anului trecut, ziarul nostru saluta cu căldură o iniţiativă a Consiliului popular al municipiului Braşov, aceea a constituirii „Sfatului omeniei“. Alcătuit din secretarul Consiliului popular municipal, din conducători ai organelor locale ale Miliţiei, Procuraturii, judecătoreşti, ai organizaţiilor de tineret, femei şi sindicale, ai rezervelor de muncă precum şi ai Consiliului municipal pentru cultură şi educaţie socialistă. „Sfatul omeniei“ şi-a propus drept ţel să contribuie in mod eficient la reeducarea prin muncă a unor oameni care neavind nici o ocupaţie,irosesc timpul lor şi al altora prezentind fenomenul atît de mult incriminat de societatea noastră socialistă, de parazitism social. Această iniţiativă a organelor locale braşovene a avut un viu ecou în întreaga ţară. Din dorinţa de a cunoaşte cit mai amănunţit unele aspecte ale activităţii „Sfatului omeniei“, ca şi rezultatele acestei activităţi, şi de a le împărtăşi cititorilor noştri, ne-am adresat tovarăşului DUMITRU MOŞORA, secretarul Consiliului popular municipal Braşov şi preşedintele acestui „Sfat“. — Cum îşi desfăşoară în mod concret activitatea „Sfatul omeniei“ ? — De la constituirea sa, din aprilie anul trecut şi pină în prezent, acest „sfat“ s-a întrunit cu regularitate in fiecare marţi după-amiază la sediul Consiliului popular municipal. In faţa sa au cumpărut peste 160 de persoane, tot atitea „cazuri“ de oameni certaţi cu normele eticii sociale. Unii au venit ca urmare a invitaţiilor ce le-au fost trimise, alţii, pur şi simplu au fost aduşi de organele de miliţie, scoşi din baruri şi cafenele, locul de predilecţie unde îşi petreceau zile şi nopţi de-a rindul. Am spus „cazuri“. Ar fi insă profund greşit să punem un mare semn al egalităţii între toţi cei pe care i-am întilnit, cu care s-a stat îndelung de vorbă. Căci fiecare din oamenii aceştia, deşi toţi la un loc prin modul lor de viaţă contravin flagrant concepţiei şi modului în care trăiesc atitea milioane şi milioane de oameni din ţara noastră, prezintă probleme distincte, legate de manifestările lor, de felul de a gindi şi a acţiona. De aici şi modul cu totul deosebit în care trebuie să se desfăşoare şi acţiunea de investigaţie, de a depista „rădăcinile“ răului şi de a găsi metodele cele mai adecvate de îndrumare pentru fiecare din aceşti oameni in parte. După o discuţie amănunţită, „Sfatul“, ţinînd seama de pregătirea şi indigaţiile celui cu care s-a discutat, îi recomandă un loc de muncă, urmărind apoi in mod organizat felul în care el se adapteaza şi se integrează in noul său mediu, răspunde cerinţelor locului de muncă. Din cele peste 160 de persoane cu care ne-am intilnit pină acum un număr de 108 s-au adaptat pe deplin acestor cerinţe. Mai mult decit atît, aş vrea să vă spun, fără a vă ascunde un sentiment de satisfacţie, că mulţi dintre ei au devenit elemente de nădejde care işi îndeplinesc cu sîrguinţă şi tragere de inimă obligaţiile profesionale şi obşteşti ce le revin. — Din ce medii sociale prvin în general persoanele cu care se întilnește „Sfatul omeniei“ ? — Majoritatea sint tineri. Ei provin in primul rind din familii MIRCEA MOARCĂȘ • (Continuare în pag. a 5-a) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partiduilui Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Ţinem să vă exprimăm mulţumiri sincere pentru telegrama prin care aţi binevoit a prezenta condoleanţe în legătură cu încetarea din viaţă a tovarăşului Cen I. MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Excelenţei Sale ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Profund mişcat de mesajul cordial de felicitări pe care aţi binevoit să mi-l adresaţi cu ocazia numirii mele în funcţia de prim-ministru, rog pe Excelenţa Voastră să primească sincerele mele mulţumiri. Folosesc această ocazie pentru a vă asigura că voi avea grijă ca legăturile care unesc cele două ţări ale noastre să se întărească şi mai mult. Cu înaltă consideraţie, AZIZ SEDEI Prim ministru al Republicii Arabe Egipt In cadrul lucrărilor de extindere, la Combinatul de îngrăşăminte cu azot din Piatra Neamţ se află în construcţie două noi fabrici : una de amoniac şi una de uree, cu o capacitate de producţie de cîteva ori mai mare decit cea a instalaţiilor existente. Deşi vremea este destul de friguroasă, datorită măsurilor luate din timp, constructorii şi montorii celor două obiective lucrează cu spor. In hala fabricii de uree, bunăoară, lucrările de montaj, la majoritatea instalaţiilor, au fost terminate. Acum se lucrează din plin la montarea compresoarelor de bioxid de carbon. Intr-un stadiu avansat se află şi montajul utilajelor din hala de compresie a fabricii de amoniac. Avînd toate utilajele la indemînă, constructorii şi montorii sunt hotăriţi ca, in cel mult 3 luni, să termine toate lucrările şi la acest obiectiv. Prin intrarea in funcţiune, in cursul acestui an, a noilor capacităţi de producţie, se creează posibilitatea ca, de la combinatul din Piatra Neamţ, să se livreze anual agriculturii o cantitate de îngrăşăminte, cu care se vor putea fertiliza terenuri cu o suprafaţă de circa 3 milioane hectare teren. IN INTERESUL PĂCII ŞI SECURITĂŢII EUROPA ŞI ÎN LUME Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, la care a luat parte delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, examinind probleme internaţionale de interes comun, a adoptat documente importante oglindind preocuparea şi eforturile constante ale ţărilor socialiste de a promova pacea şi colaborarea internaţională. De la un capăt la altul al continentului nostru se afirmă tot mai puternic năzuinţa forţelor progresiste, a celor mai largi cercuri ale opiniei publice, guverne şi personalităţi politice, ca anul 1972 să marcheze luarea de măsuri practice multilaterale în domeniul securităţii europene, convocarea conferinţei generaleuropene, aşezarea pe baze trainice a păcii şi colaborării în Europa. Răspunzînd acestor năzuinţe, in continuarea acţiunilor întreprinse pină acum alături de alte state europene, ţările participante la consfătuire au adoptat Declaraţia privind pacea, securitatea, şi colaborarea în Europa, capabilă să dea un nou impuls eforturilor îndreptate spre accelerarea trecerii de la poziţii de principiu la acţiuni practice multilaterale în domeniul securităţii europene. Condiţiile sunt deosebit de favorabile unui astfel de curs. Rezultatele dobîndite pe ţărimul dezvoltării contactelor şi schimburilor in toate domeniile între state cu sisteme sociale diferite din Europa, intensificarea acţiunilor de masă în direcţia destinderii şi înţelegerii, paşii importanţi pe calea recunoaşterii realităţilor statornicite pe continent după cel de-al doilea război mondial, demonstrează, aşa cum se subliniază şi în Declaraţia adoptată la Consfătuire, că „în prezent în Europa s-a creat un asemenea raport de forţe care permite să se infringă acţiunile de împotrivire ale adversarilor destinderii“. In acest context se înscrie începutul ratificării tratatelor dintre Uniunea Sovietică și Republica Federală a Germaniei, dintre Republica Populară Polonă și Republica Federală a Germaniei, acordul cvadripartit din 3 septembrie 1971 în problemele Berlinului Occidental precum și acordurile dintre guvernele Republicii Democrate Germane şi Republicii Federale a Germaniei şi dintre guvernul R.D.G. şi Senatul Berlinului Occidental. Este necesară continuarea acestui ansamblu de măsuri cu intrarea in vigoare a tratatelor, cu noi progrese in direcţia recunoaşterii internaţionale a R.D.G. inclusiv stabilirea de relaţii in conformitate cu normele dreptului internaţional între cele două state germane, rezolvarea primirii lor în Organizaţia Naţiunilor Unite, realizarea unei înţelegeri între guvernele Republicii Socialiste Cehoslovace şi Republicii Federale a Germaniei in problama recunoaşterii acordului de la München drept nevalabil de la început şi în alte probleme nerezolvate. Aşa cum se arată şi în Declaraţie, un rol decea mai mare importanţă în afirmarea păcii şi colaborării în Europa îl au propunerile ţărilor socialiste privind întărirea securităţii şi convocarea în acest scop a conferinţei general-europene. Alături de celelalte state socialiste din Europa, România şi-a adus neobosit propria sa contribuţie la înfăptuirea acestor propuneri. „Trăind in Europa — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvintarea rostită cu prilejul Anului Nou — şi avind incă proaspătă in memorie experienţa tristă a celor două războaie NICOLAE LUPU (Continuare in pag a 6-a)