România Liberă, mai 1972 (Anul 30, nr. 8560-8584)
1972-05-14 / nr. 8570
Pagina a 2-a — 14 mai 7972 — Aşadar, vă rog să spuneţi cîteva cuvinte despre dumneavoastră, tovarăşe Bădeancă ! — In primul rînd — să arătăm lucrul acesta ! — sînt născut in comună. Şi asta în 1934. Din 1952 — salariat, mai intii ca muncitor mecanizator, iar din 1960 — activist de partid. Am lucrat prin mai multe comune, pe la Băileşti, secretar la Comitetul orăşenesc de partid, iar din 1968 am venit în comună. — Sînteţi deci un activist tînăr. Care ar fi caracteristicile acestui fel de activist ? — Un activist tînăr n-are altceva mai bun în viaţa lui decit interesul general, munca şi dăruirea. Şi mai are sfint — să înveţe ! — Ce-i aduce lui acest calificativ „tînăr“ ? •— Activist tînăr nu înseamnă neapărat numai individul de 30 sau 40 de ani. Activist tînăr înseamnă un fel de a privi şi de a face viaţa. Că, în fond, de cîţiva ani buni încoace, şi bătrîni, şi tineri, noi toţi am simţit că suntem activişti tineri, adică aceia care fac ţara,după Congresul al IX-lea, cînd la adevăr i s-a zis adevăr, iar faptelor li s-au zis fapte. — Tinereţea este, deci, şi un atribut politic. — Tinereţea este aşa ceva, pentru că asta înseamnă ea : să vezi necazurile, să le înfrunţi, dar şi să le dai jos şi să-i faci pe oameni să trăiască mai bine. — Sînteţi primarul unei comune mari, cu destule necazuri în trecut şi nu numai în trecutul îndepărtat, aşa că puteţi vorbi despre lupta cu necazurile, pentru mai bine, cu deplină îndreptăţire. Care a fost cel mai mare necaz pe care l-aţi învins la Barca ? — Mulţi dintre cei care au fost mai înainte la conducerea comunei, tot spuneau şi justificau progresul cam încetinit pe această seamă : că oamenii sunt răi tovarăşi, că nu participă, că sustrag din avutul obştesc. Şi am putea să zicem ceva — dar, vă rog, puneţi-i dumneavoastră acolo ! — despre un lucru. Auziţi ?! Atîta ziseseră unii că oamenii sínt aşa cum ziceau ei că sínt (că nu vor nimic bun) incit — auziţi ! C ăl mai greu ne-a fost să-i convingem chiar pe oamenii propriu — zicînd că ei nu sunt aşa cum zic unii şefi locali că sínt. — Cum credeau oamenii că sínt ? __ Răufăcători, care strică tot ce se face. — Dar de făcut nu făceau tot ei, oamenii ? — Insă avînd această mentalitate, nici nu mai făceau de la un timp. că tot ziseseră ăilalți despre ei, ani în șir, că nu fac și că strică dacă fac. — Primul luieni greu, am impresia, a fost să-i faceţi pe oameni să creadă în ei înşişi. Cum aţi realizat asta ? — Acuma, ce cred eu că ar fi cazul să spunem Noi am pornit de la un plan de dezvoltare a comunei, ca să ştiţi. _ Nu avuseseră şi cei de dinainte planuri ? __Da, se poate. Insă noi n-am lăsat planul aşa, singur, noi le-am spus oamenilor ce vrem noi, de fapt, şi ce-o să iasă din asta pentru ei. Că oamenilor, cunoaşteţi, nu le plac decit faptele. Ei din cifre nu aleg nimic, dacă nu au faptă în ele. Şi nici din cuvinte. Dacă nu sínt vorbe ale faptei. Ştiţi încă o treabă ? Oamenii, cînd sunt mobilizaţi la anumite obiective, nu le strică asta, ba chiar vin. Vin la obiective. — Care-i condiţia unei bune mobilizări ? — Exemplul personal ! Sigur că numai aşa se poate vorbi de mobilizare. Trebuie, ca toţi conducătorii, toţi comuniştii să fie în fruntea oamenilor. De fapt, aşa s-a întimplat — cînd s-a intimplat cel mai bine — la noi, la Bârca. — De unde aţi învăţat dv. lecţia exemplului personal ? — Noi toţi am Învăţat şi avem de Învăţat mult din exemplul tovarăşului Ceauşescu. Dumnealui munceşte’ 'cut zece şi unu e acţiune importantă pe care s-o lase pe altul. De aceea e mobilizarea asta patriotică in tară la noi. — Vorbind despre exemplul personal, in această clipă dv. aţi putea da încă unul : exemplul modestiei dv. — Mă ţineam să precizez că nu aş vrea să se strecoare, în tot ce spun, eu, vreo nuanţă de laudă personală Noi, toţi, care credem că facem cite ceva bun în muncile in care sintem puşi nu facem altceva decit să îndeplinim ce vor oamenii şi ce vrea ţara, pe drumul ei. Abia că nici nu facem noi cit ar trebui şi cită nevoie ar fi să facem, ca să fie lucrurile pe roatele lor. — Care e deosebirea "Intre Barca de azi şi Bârca de acum zece ani ! — Bârca de azi ia de pe cimp mai mult decit a de acum zece ani. Şi asta e clar. Ca să plecăm de la latura asta economică. Ehe, in zece ani s-au făcut la Bârca destule : şi cămin cultural, şi blocuri pentru locuinţe, şi ceva magazine noi, şi un complex sportiv, şi un parc comunal pe o suprafaţă de, staţi să-mi aduc bine aminte, pe o suprafaţă de 130 000 metri pătraţi. Şi prin comună mai e şi asfaltul, cu profilul lui de stradă, şi trotuare şi zonele verzi cu mii şi mii de trandafiri roşii. — E ceva. Ce n-aţi făcut şi credeţi că s-ar cuveni să facem! — Nu avem încă — și ar fi cazul să avem ! —, o baie comunală. Ne-ar trebui, dup-aia, o cerbrală termică să Încălzim localurile Instituţiilor din centrul civic al comunei. Ne-ar trebui şi un autobuz care să rezolve problema legăturii comunei cu gara, la fiecare tren. __ Am impresia că văd în ochii dv. şi o aspiraţie mai adincă. — In ochi nu ştiu dacă se vede dar in sufletul meu m-am uitat, eu şi-am observat că ne trebuie să fim ajutaţi în construirea unui local pentru liceul din comună, care funcţionează in vechiul local al şcolii generale. Sperăm că vom găsi inţelegerea necesară şiacum îmi dau seama că dv., care explicaţi prin presă multe necesităţi din ţară, ne-aţi putea ajuta şi aţi putea explica şi dv. ca om din Bârca, şi să obţinem şi noi un local pe măsura liceului nostru, care e un liceu cu program aplicativ şi unde vin copiii din mai toate comunele din sudul Doljului. — Ce să mai explic ? Mi se pare clar. Să vedem dacă, in afară de noi, mai sînt şi alţi participanţi la acest vis frumos. — Cam atît ne-ar interesa, deocamdată. Ce vă uitaţi aşa, ce, e puţin ? — Ince încet aţi spus cam tot ce aţi dori şi-mi dau seama că v-aţi şi hotărit să transformaţi — în viitorul imediat — Bârca în oraş. — Aoleu, uitasem elementul cel mai important : uitasem alimentarea cu apă şi canalizarea Dar apa e,mai a perspectivei. — Tot transformez Bârca, o să ajungeţi să uitaţi tot ce o făc,ea personală şi specifică. — Vă referiţi la tîrgul din Bârca ? Nici acest târg nu a fost uitat, acolo s-au construit nişte Încăperi, le-au ridicat unităţile din comună p pentru ca să-şi vindă mărfurile. Cu sprijinul Biroului Comitetului judeţean de partid şi al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, s-a început asfaltarea acestui tirg, incă din toamna anului trecut. Şi cred că în primăvara asta va fi şi terminat ce s-a început. — Nu e vorba numai de tirg. Mai seamănă oamenii de azi cu cei pe care îi ştiam . — Sigur că oamenii mai stau şi azi de taină, cum sigur e că e astăzi mai mult fotbal decit horă, dar ce să-i faci ? Aşa-i viaţa modernă ! Şi, cu toate astea, n-ar fi cazul să uităm (şi noi, primarii, avem o răspundere în asta) ce era şi ce trebuie să fie specificul nostru. — La ce va aduce sistematizarea ? — Sistematizarea n-ar putea decit să facă viaţa mai bună, s-o modernizeze, să se vadă şi în sat cit e ceasul in lume. in ce timp se află tot ce e. Arhitecţii şi proiectanţii de la Direcţia de sistematizare ar fi bine dacă, în proiectarea şi amplasarea obiectivelor viitoare din sate, ar ţine cont cu adevărat şi de specificul satelor noastre şi de ce ştim noi, care trăim in ele. Sistematizarea n-are de ce să facă din satul oltenesc un alt fel de sat, ci trebuie, cred eu, să-l modernizeze pe acesta, pornind de la felul lui de a fi. — Nu se va pierde sămînţa ţăranului ? — Nu se va pierde niciodată această săminţă, dar va suferi puternice transformări. Părerea mea e că ţăranul de mîine va fi omul cu studii medii (şi uneori cu studii superioare) care va cunoaşte să mînuiască maşini şi agregate complexe, omul care va ajunge la conştiinţa unui muncitor ..cult... — ...A muncitorului intelectual ! — ...deci, să-mi spun fraza ! Uitaţi cum văd eu : el va ajunge la conştiinţa unui muncitor cult, dar lucrînd în natură şi mirosindu-i a pămînt şi a ploaie, va avea acelaşi suflet de ţăran. Omul ăsta va trăi mai bine, dar nu uitaţi că, în timpul muncii lui, între el şi soare nu va fi nici tavan de birou, nici o boltă de fabrică. Va fi el — muncitor, dar va lucra in natură, cu pămîntul la picioare şi cu soarele deasupra pălăriei. — Ce-i trebuie ţăranului ca s-o ducă mai bine? — Eu cred că-i trebuie, intii de toate, producţii mult mai mari decît cele de azi : numai cînd o să scoată el, ţăranul, valori mai mari din cimp şi din creşterea vitelor (că zootehnia modernă e fabrica ţăranului), numai atunci va duce-o el şi mai bine. Altfel, din cer nu va pica un trai mai bun. Numai aşa ţăranul va avea o linişte sufletească : altfel, vorba proverbului, omul cînd nu are ce-i trebuie se ceartă-n casă, cu ai lui. — Ţăranul e singur cu natura de multă vreme. Şi n-ar putea obţine azi ce n-a realizat ieri sau alaltăieri, fără... — ...fără maşini cit mai bune şi cit mai multe, şi fără hrană chimică pe care s-o dea — la nevoie — pămîntului. După părerea mea, am ajuns la stadiul la care industria noastră ar putea să asigure agricultura, cu toate maşinile necesare pentru ca intr-adevăr să se realizeze ceea ce ne-a chemat să realizăm al X-lea Congres. — Cum luptaţi cu abuzurile ? — Din fericire nu e cazul să vorbim, la Bârca, despre lupta cu abuzurile, căci nu avem prea multe abuzuri. Vedeţi, problema asta — atit de importantă — ne-a preocupat, pe noi mai mult ca să n-ajungem la ea. Şi evitarea abuzului nu se poate face decît dacă toţi cetăţenii comunei stau de pază şi nu acceptă ei — nu e nevoie să chemăm miliţia ! — nu acceptă ei pe nici urmi care ar avea chef de abuzuri. Munca făcută cu nădejde îl vindecă pe om de orice poftă de-a.— Eu cred, tovarăşe primar, că hintrea abuzurile devine mai uşoară pe cit se lărgeşte, democraţia socialistă. — Cum vă spuneam, noi stăm de altceva acum, noi vrem să facem din Bârca o comună de frunte în care oamenii să se simtă mai bine. De fapt, ei, în ultima adunare populară, au hotărit să nu aibă şedere pînă nu vor cîştiga unul din cele 40 de premii naţionale acordate anual comunelor fruntaşe. Şi părerea mea e că putem face tot ceea ce ne-am făgăduit unii altora în acea adunare populară. — Nu vi se pare, totuşi, că mai e ceva de făcut pentru ca Bârca să fie şi o comună vie, adică vioaie ? — Nu-i mai bine zis „să fie şi mai vie" ? — Nu ştiu. Dumneavoastră ştiţi. — Răspunsul meu nu poate fi decit că da, ar trebui să fie mai vie Bârca. E ea vie dar, o să punem tott umărul şi ea o să fie şi mai vie. Nu există vioiciune decit acolo unde omul munceşte şi o şi duce bine. Ce vioiciune poate fi aia cinci nu ţi-e la-ndemînă să faci sau cînd n-ai ! La Bârca va fi viaţa mai vioaie cu cit o să muncim mai mult şi mai bine şi cu cit — aşa cum e şi normal — o s-o ducem mai mult şi mai bine. — De ce acceptaţi ca această comună să se numească Birca şi nu Bârca sau Bărca, adică normal ? — Sperăm ca, la primul prilej, organele in drept să-i redea comunei noastre numele ei adevărat de BÂRCA. Aşa cum, cred eu, şi cainenii din Dunărenii de azi Îşi aşteaptă numele lor ăl bun. Adrian Păunescu CEL MAI GREU PENTRU MINE, CA PRIMAR, A FOST SĂI CIVC PE OAMENI SĂ aibă Încredere ei în ei Cum gîndeşte Florin Bădeancă secretar al Comitetului de partid, primarul comunei Bârca, judeţul Dolj • Noi, toţi, care credem că facem cîte ceva bun în muncile în care sîntem puşi, nu facem altceva decît să îndeplinim ce vor oamenii şi ce vrea ţara, pe drumul ei. •Sistematizarea n-are de ce să facă din satul oltenesc un alt fel de sat, ci trebuie, cred eu, să-l modernizeze pe acesta, pornind de la felul lui de a fi. •Sămînţa ţăranului nu se va pierde niciodată dar va suferi puternice transformări. • Cu pămîntul la picioare şi cu soarele deasupra pălăriei. • Problema abuzurilor ne-a preocupat pe noi mai mult ca să n-ajungem la ea. • Nu există vioiciune decît acolo unde omul munceşte şi o şi duce bine. AAAAAAAAAAAAAAOAAAAAAAAAAAAdAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA^AAAWAAAAAAAAAAAAAAAAAA^AA ; ^M/V^^yA<V^/WWVW\MAA/WV«^VWWlAA A^VVVW’SA/VVVVVVw^VVVv'VVV'WVWAAA/WVWWVWS/SAA/WV' SECŢIA DE ARTA A MUZEULUI „DELTA DUNĂRII“ TULCEA (coresp. R.L. Ion Popovici). In cadrul Muzeului„ ..Delta Dunării“ din Tulcea s-a inaugurat recent o secţie de artă. Sunt prezente aproximativ 70 de lucrări de pictură, grafică, sculptură, toas avînd ca sursă de inspiraţie peisajul pitoresc al Dobrogei şi viaa populaţiei meleagurilor dintre Dunăre şi mare. Astfel, în cele 7ăli de expunere se găsesc creaţii semnate de clasici ai plasticii româneşti, în frunte cu Pătraşcu, Dărăscu, Iser, Tonitza, Steriadi, Bulescu, Ţuculescu, Tarasov, Vasile Popescu etc. In secţia de artă a muzeului tulcean figurează de asemenea, o serie de plasticieni conemporani, printre care Lucian Grigorescu, Mircea Velea, Sever Trenţiu, Lazăr Gherman şi alţii. UNA PE ZI de MATTY 11 ...Stă ploaia, nu stă ploaia... Lăsaţi veleităţile de fizionomişti! Aţi reuşit vreodată să ghiciţi funcţia celui care vă bate la uşă după forma nasului ? Sau după culoarea ochilor ? Dacă nu, apelaţi la metoda cea mai sigură : cereţi legitimaţia de serviciu şi nu vă sfiiţi să cereţi şi buletinul de identitate pentru confruntare. Astfel riscaţi să vă coste. Cit? Depinde de ceea ce este mai la îndemână în casa dumneavoastră : un ceas (poate fi şi cu cuc), un tranzistor, o umbrelă (mai ales dacă e pliantă), nişte pantofi, eventual chiar şi bani peşin. Cam ăsta a fost ,,tariful“ pentru cei care, încrezători în talentul lor de fizionomişti, au primit in casă pe Stemate Marin. Si nu au fost puţini : pînă acum au fost identificaţi vreo 30 dar, după lucrurile aflate în ,,custodie" la sectorul 7 de miliţie din Bucureşti, nota probabilă este mai mare — şi invităm pe această cale pe ceilalţi păgubaşi să se prezinte pentru recuperarea lucrurilor. Procedeul lui Stemate era simplu, simplitate la care a ajuns după o îndelungată experienţă (mai mult de jumătate din cei45 de ani de viaţă i-a petrecut in puşcărie) : „Sunt de la T.C.A.R. Trebuie să verific dacă apa nu este otrăvită. Aduceţi un pahar cu apă din baie...“ sau . ..Aţi solicitat o butelîp ? Poate nu v-a spus soţul !... Da, cererea s-a rezolvat favorabil. îmi plătiţi 300 de lei. poftiţi chitanţa. şi vă prezentaţi mîine la "entru..." Căci Stemate se ori- ■ enta rapid si schimba ..placa" după caz. Intr-o singură zi, 6 aprilie, a aruncat nada la 6 cetăţeni şi s-a prins de 6 ori ! Aşadar, abandonaţi veleităţile de fizionomişti şi cereţi-i actele. ( mai sigur ! YMARIAN DUMÎ■”RRSIU) Dacă n-ar fi grijile... La Beregău (judeţul Timiş) există de vreo trei ani un mare complex de îngrășare a porcilor, în care patrupedele ar avea toate motivele să se simtă bine, dacă n-ar fi... grijile ! Grijă să nu se tamponeze cu masivii de beton, pe care-i intîlnesc la fiecare pas. grijă să nu cadă într-una din gropile care abundă, grijă să nu se trezească cu un maldăr de moloz în cap... Pentru că de jur împrejurul complexului sint adevărate curse cu obstacole — reminiscente pe cît de numeroase pe atit de nedorite ale constructorilor, lăsate uitate aici de ani de zile. Și unde mai pui că tot de atunci. Vreo 4 ha de teren din cel mai productiv este cu grijă „cultivat" cu... pietre şi buruieni. Nu s-ar putea elimina grijile de soiul ăsta ? (I. MEDOIA — coresp. R.L Hamei de Hunedoara Pînă acum, judeţul Hunedoara era renumit mai cu seamă prin puterea sa industrială şi prin contribuţia sa la potenţialul economic al ţării. Specialiştii luptă să-i asigure permanent noi valori. Şi cum, în urma unor cercetări, s-au descoperit terenuri foarte bune pentru cultura hameiului , se fac acum pe o suprafaţă de peste 500 hectare amenajări în acest scop. Probabil că în anul 1973 se va recolta prima producţie de hamei de Hunedoara. Premieră pe care o aşteptăm cu mare şi justificat interes ! (I. COJOCARU - coresp. R.l.) Stufoasa biografie penală Reprofilarea — asta era pasiunea lui V. Răducanu din Buzău, strada Agriculturii nr. 56. A început prin a fura o butelie de aragaz. Apoi se reprofilează: nu trece mult timp şi Ion Dobre, în calitate de păgubaş, observă că i s-a golit garderoba. In acest moment I. Dobre nu avea cum să ştie că V. Răducanu se şi re-reprofilase, trecînd la furtul valorilor înmatriculate, un autocamion (21-BV.2966), pe care, după o plimbare de o seară îl abandonează. Şi se rereprofilează pe loc, inspectînd localul Poştei din Cîlnău unde el avea să... De fapt, Să fie arestat de organele de miliţie. Căci înzestrat cu o uimitoare biografie penală, V. Răducanu uitase că numai cu cîteva săptămîni în urmă fusese eliberat din penitenciar şi nu era cazul de noi reprofilări. Cel mult de una singură : munca cinstită. (C. ZLIBUT - coresp. R.I.) Şi-a pierdut viaţa Şofer pe o autocamionetă, aparţinînd fabricii „Drapelul roşu" din Sibiu. Ion Munteanu a fost trimis cu camionul în delegaţie la Bucureşti. Dar cum era omul să plece aşa, de unul singur, cînd în doi — putea să facă şi ceva mărunţiş? Aşa că a umblat aproape o zi prin Sibiu şi împrejurimi, în căutare de clienţi. Şi l-a găsit pe ciobanul Nicolae Bozdochină din com.Zina Roşinari cu care a încheiat o afacere: să-i transporte nişte putini cu briază pînă ln Ploieşti, unde avea omul de gind să le comercializeze. Zis şi făcut. Şi au plecat grăbiţi, Ion Munteanu prind să recupereze întîrzierea prin apăsarea acceleratorului pînă la limită. De aceea n-a mai avut timp să ocolească un autocamiozi ce staţiona legal pe şosea, în preajma comunei Scorei. A intrat în el ca un bolid. Iar ciobanul Bozdochină şi-a pierdut viaţa.. (V. LAZAR — coresp. R.I.) Nu îmbrăţişăm trista resemnare într-una din zilele trecute, cetăţeanul Augustin Olaru din Sibiu ne-a înmînat mai multe fotografii, toate ilustrînd — unul şi acelaş aspect: starea deplorabilă în care întreprinderea de reparaţii şi construcţii din localitate a abandonat şantierul conductei de apă, deschis pe strada Asachi din Turnişor. Adîncimea considerabilă la care s-a săpat sanţul conductei, — la numai cîţiva metri de case dea lungul străzii, obligă pe locatarii care vor să iasă sau să intre în Chirţi la adevărate probe de echilibristică — constructorul neîngrijindu-se sa instaleze poduri provizorii de trecere. Ca să nu mai spunem că elevii şcolii din apropiere se pierd pe albia canalului pînă îl străbat, ca să nu mai spunem că aprovizionarea cu lemne, furaje etc. este, practic, imposibilă, ca să nu mai spunem de îngreunarea circulaţiei. Speranţe de ameliorare ? „Avem contract pînă la 30 decembrie a.c. şi atunci închidem şi cana lul", răspunde sec. I.RC.-ul. Dar vicepreşedintele consiliului popular municipal, top. Herman Schuster, nu îmbrăţişează această idee a tristei resemnări ■ „I.R.C. trebuie să construiască podeţe pînă la proba conductei care se cuvine urgentată, a voi să se treacă la astuparea canalului. Şi nu pînă In sfîrşitul anului, ci cit mai grabnic". Si necredem că punctul de vedere al consiliului popular este cel îndriduit și că el va avea arestare (V. LAZAR — coresp. R.l.) Rubrică redactată de Pia Rădulescu COTIDIENE*r?rmr.Tr0j (Urmare din pag. 1) şi jumătate de cinci a fost turnat primul metru cub de beton. Odată ajunşi la aceşti patru ani neîmpliniţi, la aceşti trei ani şi jumătate, condeiul se împiedică nu în calcule, ci in emoţii. Şi o întrebare se impune stringent, conştiinţelor noastre : cum a fost cu putinţă un asemenea miracol ? Iar răspunsul obligă la o convertire a termenilor matematici in alte valori, de o semnificaţie infinit superioară. Tabloul meu sinoptic dă cifre îngheţate : barajul deversor înseamnă : peste trei sute cincizeci de mii de metri cubi de beton turnaţi pe osatura a patru mii de tone de armături de oţel şi a trei sute douăzeci de mii de metri cubi de excavaţii în stincă. Numai în ziua de 21 august 1970 au fost turnaţi trei mii de metri cubi de beton, cea mai mare cantitate, turnată intr-o zi, din istoria construcţiilor similare. Ca să înţelegem întreaga măreţie a miracoluluide carevorbeam : trei ani şi jumătate, mai puţin de patru ani — trebuie să fim de acord că la Porţile de Fier, odată cu betonul, la temelia giganticei construcţii, s-a turnat un alt material, de o rezistenţă mult mai mare, iar acest ma re Fier terial, fruct exclusiv al conştiinţelor omeneşti, se numeşte : credinţa în socialism. Acest material, pe care nu-l găseşti în nici un tabel tehnologic, explică toate minunile şi toate performanţele. Tabloul meu sinoptic îmi spune că în centrala românească sunt instalate şase turbine de tip Kaplan, printre cele mai mari din lume. Ei bine, aceeaşi credinţă în socialism explică faptul, altă dată de neimaginat, că dintre cele şase hidroalternatoare, trei sunt fabricate in România. Aeastă credinţă în socialism a dat proiectanţilor fantezie, inginerilor energie, muncitorilor o neistovită putere de muncă. La Porţile de Fier, dincolo de cifre, toate impresionante, dincolo de datele tuturor tablourilor sinoptice şi statistice, a fost înălţată o monumentală lucrare, de o nepieritoare măreţie, şi în fundaţiile ei sunt înscrise citeva cuvinte de o emoţionată semnificaţie : credinţa in socialism. Peste două zile, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşului Iosip Broz Tito va avea loc inaugurarea festivă a hidrocentralei de la Porţile de Fier. Va fi sărbătoarea unui triumf. Triumful credinţei în Socialism. TIATOU • Teatrul Naţional din Cluj : „Gaiţele" de Al. Kiriţescu ; regia Olimpia Arghir ; scenografia : T. Th. Ciupe ; distribuţia : Olimpia Arghir, Rodica Daminescu, Constanţa Constantinescu, Anca Neculce-Maximilian, Carmen Galin, Ligia Moga, Maia Ţipan Kaufmann, Gheorghe M. Nuţescu, Viorel Comănici, George Gherasim, Oltica Munteanu. • Opera Română din Cluj : „Mantaua“. ..Sora Angelica“ şi ,,Gianni Schicchi“ (Tripticul) de Giacomo Puccini. • Teatrul dramatic Braşov : „Ultima oră“ de Mihail Sebastian ; regia : Petre Popescu ; scenografia : Ion Cristodule ; distribuţia : Mircea Andreescu. Ion Jugureanu, ştefan Alexandrescu. Victor Ionescu. Gabriel Săndulescu. George Ferra. Emil Simirnovici. Boris Gavliţchi. C. Voinea Delast, Ştefan Dedu Far- TEATRE SEARA VIENEZA, ora 11 şi BĂRBIERUL DIN SEVILLA, ora 19.30 : Opera Română (16 48 20) , SECRET, ora 10.30 şi COANA CHIRIJA, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" — sala Comedian( 7] 71) IaDULCEA PASAREA TINEREŢII, ora 15 şi IADUL ŞI PASAREA, ora 20 la sala Studio (15 15 53) ; VINT DE LIBERTATE, ora 10.30 si TARA SURTSULUI, ora 19 30 , Teatrul de Operetă (14 80 11) ; O SCRISOARE PIERDUTA, ora 10, RECITALUL ORCHESTREI SFINX, ora 15/D ALE CARNAVALULUI, ora 20 , Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60) si VICARUL, ora 10, SPECTACOL DE POEZIE SI MUZICA, ora 20 la sala Studio (12 44 16) ; NICNIC, ora 10.30 si MUTTER COURAGE, ora 20 • Teatrul de Comedie (16 64 60) ; BUNA SEARA DOMNULE WILDE, ora 10, ADIO CHARLIE, ora 15.30, OMUL CARE, ora 19.30 , Teatrul „C. I. Nottara’' (15 93 02) si DIALOG-SPECTACOL DE POEZIE ROMANEASCA, ora 10.30, SORA CEA MARE, ora 16; GAITELE, ora 20 la sala Studio : APE SÎ OGLINZI : Teatrul Mic (15 65 88), ora 19.30; OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, ora 15 si GÎLCEVILe DIN CHIOGGIA, ora 19.30 , Teatrul Giulesti (18 04 85); CINCI SAPTAMTNI TN BALCON : Teatrul „Ion Creangă” (12 85 56) la Sala Palidului, ora 10 ; SI FEMEILE JOACA FOTBAL : Teatrul ,,C. Tănase", sala Victoria (15 04 18) ora 19.30 si REVISTA ARE CUVINTUL : la sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 ; CINTECELE FANTOŞEI, ora 10 si FLOARE DE CACTUS, ora 19.30 ; Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45) iar BUCUREŞTI VARIETE, ora 20 la Arenele Romane : ELEFANTULUL CURIOS, ora 11 şi NOCTURN VI, ora 21.30; Teatrul Ţăndărică — sala Victoria (15 23 77) la RAI SI NATARA1, ora 11 la sala din str. Academiei (16 14 92); INTER-CIRCUS : Circul Bucureşti (110120), orele 10, 16 si 19.30; A ŞAPTEA PORUNCA ; FURA MAI PUTIN : Teatrul satiric de stat din Sofia în sala Ansamblului „Rapsodia Română", ora 20. CINEMATOGRAFE ASTA SEARA DANSAM IN FAMILIE : Patria 111 86 25) orele 10 - 12.30 — 15 - 17.45 - 20.30 : Feroviar (16 22 73), orele 9.15 — 11.30 — 13.45 - 16 - 18.15 - 20.30 : Evcelsior (18 10 88), orele 9.15 — 11.30 — 13.45 - 16 - 18.15 - 20.30 : Gloria 192 44 01), orele 9 - 11.15 — 13.30 — 1. 45 - 18.15 - 20.45: Modem (23 71 011, orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18 15 - 20.30: Grădina Modern, ora 19.45. DOAMNA $1 VAGABONDUL : Scota (11 03 72), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 : Festival 05 63 841, orele 9 - 11.15 — 13.30 — 16 - 18.30 — 2045 ! Godino Select, ora 19.30. TOAMNA CHEYENNILOR : Luceafărul 05 87 67), orele 9-12.30-16- 19.30. București 05 61 54), orele 9 — 12.15 - 17 - 20.15 ( Favorit 131 0615), orel. 9 15 - 12.30 - 16.15 - 19.30. GOYA: Capitol (16 29 17), orele 9.30 - 12.45 - 16 - 19.15 , Grădina Capital, ora 19.45. TAINA SOFIEI GRUSKO i Centra! 04 1224), e-ele 9.15 - 11.30 - 13,43 — 16 — 18.15 - 20.30. 19 FETE $1 UN MARINAR ■ Victoria (16 28 29), orele 9 - 11.15 - 13.30 — 16 - 13.30 _ 20.43. PĂDUREA PIERDUTA ■ Doina (16 35 38), orale 13.45 — 16 — 18.15 — 20.30 . La orele 9 — 10.13 — 11.30 — 12.45 Program pentru copil. ULTIMUL DOMICILIU CUNOSCUT Grivito (17 08 58), orele 9 — 11.15 — 13.30 - 16 - 18.15 — 20.30 ; Melodia ( 2 06 88), orele 9 - 11.15 — 13.30 - 16 - 16.30 — 20.45. JUNGLA XANNO Timpuri Npl (15 61 101, orele 9—18.30 in continuare. PROGRAM DE DOCUMENTARE Timpuri Noi, ora 20.15; FELIX $1 OTILIA i Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 — 19. PRERIA : Bucegi (17 05 47), orele 15.45 — 18 — 20.15 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 15.45 — 13 — 20.15; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18.15 — 20.30 ; Grădina Bucegi, ora 20 ; Grădina Aurora, ora 19.30. SILVIA , Giulesti P7 55 46), oreia 11 — 15.30 — 18 — 20.30. LOVE STORY, Lumina (16 23 351, orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 — 18.30 - 20 45 PUTEREA SI ADEVĂRUL Viitorul nr 48 03), orele 15.45 — 19.15. ADIO. DOMNULE CHIPS : Buzestî (15 62 79), orele 16 - 19.30. Grădina Buresti, ora 20. NU-MI PLACE ZIUA DE LUNI : Ferentari (23 17 50), orele 15.30 - 17.45 - 20 FVADARE DIN PLANETA MAIMUȚELOR : Volna (11 91 26), orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 : Tomis (21 49 46), orele 9 — 11 15 — 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 Grădina Tomis, ora 20.30 MIHAIL STROGOFF: Dacia (16 26 10) orele 8.15 - 10.45 — 13.15 — 15.45 — 18 ÎS _ 90 30. TICK. TICK. TICK : Unirea 0710 21), orele 15.30 — 18 — 20.15 . Grădina Unirea, ora 20. PENTRU CA SE IUBESC : Popular (3515 17), orele 15.30 - 18 - 20.15. MARY POPPINS I Lira (31 71 71), orele 15.30 — 19 15. Mioriţa (14 27 14), ■vele 9 — 12 30 16 — 19.30 . Grădina Lira, ora 20. POLONEZA DE OGHINSKI : Munca (21 50 97) orele 16 — 18 — 20. MICUL SCALDATOR: Pacea (31 32 52) orele 16 - 18 - 20 VIS DE DRAGOSTE : Moșilor (12 52 93), orele 15.30 — 19. Grădina Moșilor ora 19.30. MARFA DRAGOSTE : Arta (21 31 861, orele 15.30 — 17.45 — 20 ; Grădină, ora 20. CINCI PENTRU INFERN Grădina Vitan, ora 20. TATA CU DE-A SILA : Vîtan (21 39 82), orele 15.30 — 18 — 20.15. LOCOTENENTUL BULLITT : Crîngusi (49 205), orele 15 30 - 18 - 20.15. INCIDENTUL: Floreasco (33 29 71), orele 15.30 — 18 — 20.30. WATERLOO , Flacăra (21 35 401, orele 16—19 STEAUA SUDULUI, Rahova 123 91 00) orele 15.30 - 18 - 20.15. TATA DE DUMINICA , faromet (Bd. București Nou nr. 186), orele 15.30 — 17.30 — 19.30. AEROPORTUL, Progresul 123 94 10), orele 15.30 - 19. DREPTUL DE A TE NASTE , Cosmos (35 19 15) orgi, 15.30 - 18 - 20 15. Cinemoiealom Union (13 49 04) , MANASTIREA DIN PARMA fambe de serii), orele .10 — 13 : O NOAPTE LA CASABLANCA, orele 16 — 18.15 : COPACABANA, ora 20.30 ,România liberă“ SPECTACOLELE SÂPTÂMlNII VIITOARE ca: Andrei Armancu, Melania Niculescu, Luminiţa Blănaru, Ruxandra Ţînţu, Elena Stescu, Mada Florian, Ion Pernea. • „Un minut de reculegere“ — producţie a studiourilor sovietice ; regia : Igor Satrov ; distribuţia : Aleksandr Kovalerov, Ivan Lepikov, Iuri Kusmenov. Alternînd imagini ale prezentului cu momente din timpul războiului antifascist, filmul lui Igor Satrov constituie o dezbatere etică despre eroism şi patriotism reflectată în conştiinţa tinerei generaţii. • „Inima e un vinător singur TELEVIZIUNE DUMINICA 14 MAI Programul 1 8.15 : Gimnastica pentru toti ? 6 30 i Cravatele roşii ! 10 t Viata satului ; 11.10 j „Să înţelegem muzica" de Leonard Bernstein ; „Anatomia orchestrei' ; 12 t De strajă patriei ; 12.30 î Irmîsiune in limba maghiară ; 14 : Postmeridian. Din sumar i „Cel mai tînăr oțel' ; „Cupa mărilor' y Desen primat ; Recital Charles Aznavour y „Dresda pasărea Phenex' j Metafore ieșene { Să rîdem cu Amza Pellea ; Virtuozi al jazzuîui ? Fantezie coregrafică ! Inculpat ! ADEVARUL — procesul Angelel Davis : „Adio domnule Chips' — acum 30 de anî si astăzi y Itinerar european — Italia XX - 14.20 t Ciclism * aspecte înregistrate din „Cu^a Păcii' j 16.50 : Fotbal » Romănîa*Unparîa. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August' ,* 18.50 t Vetre folclorice. „Din Pietrari la Vaideeni" ; 19.15 . 1001 de serie 19.30 t Telejurnal ; 20 : Reportajul săptămtnîi ; 20.20 : Film artistic : Bătălia de ne Neretva. Regia Velico Bulaiîc. Cu Serghei Bondareîuc, Antony Dawson, Mîlene Dravic, Boris Dvornic, Cuci Jurgens, Silva Koscîna, Hardy Kröger, Charles Millet/ Franca Nero, Ralph Persson, Renata Rossini, Loise Rozman, Ljubisa Samardzic, Oleg Vidor, Pavlet Cujisic, Orson Walles, Bala Zivajinovic ; 23.10 : Telejurnal. Sport. Programul 2 12.30 : Promenada duminicală : Orchestra Dan Stoian ; Aventuri în epoca de piatrăc*. Zoologice şi fabule cu Aurel Baranga ; Invitatul emisiunii Opera din Iaşi ; Invincibilul Michîy Mouse ; Canfonete cu Ion Stoian ; Sică Alexandrescu — Amintiri din teatru ; Peggy Fleming la Madison Square — spectacole de balet şi acrobaţie pe ghiară ; Microrecital Doina Sputaru ; Mozac pe 16 mm ; Moment folclone cu Maria Butacîu, cvintetul instrumental „Mugurelul" și un arupt« dansatori ai Ansamblului ..Rapsoda Română" ; 200 Teatru liric TV. Scene din opereta „Liliacul" de Johann Strauss cu Magda Ianculescu, Elena Simionescu, Valentin Teodorian, loan Hvorov, Vasile Moldoveanu, Cristian Mihăilescu, Marcel Anghelescu şi ansamblul Operei Române ; 20.45 : Săptămîna cultureolă bucureşteană ; 21 | Agenda ; 21.10 : Romanţe şi cintece de petrecere cu Doina Badea, Nicolae Florian, Nicolae Vişan şi orchestra condusă de Ionel Budîşteanu ; 21.35 : Din lumea ştiinţei ; 21.55 : Invadatorii. LUNI 15 MAI Programul 1 16.30—17 : Curs de limba rusă y 17.40 | La volan ; 18 : Câtrunul ; 18.45 : Scena. Emisiune de actualitate și critica teatrală : 19.10 : Noutătî cultural-artistice • 19.20 : 1001 desen ) 19.30 : Telejurnal ; 20.10 ! Reflector y 20.25 : /.Salut Germain". Un nou serial produs de studiourile de televiziune din R.D.G. r 21.15 : Drumuri în istorie. Turnu Severin — 1850 ; 21.30 : Steaua fărâ nume — muzica ușoară ! 22.30 : 24 de ore * 22.45 : Contraste în lumea capitalului. Programul 2 20 :Cuda primăverii — competitîe de mîni-baschet ; • 20.40 : Ghiseul j 21 : Romantic-club. Transmisiune de la Cluj ; 22.40 : Cronica literară. raţie" producţie a studiourilor americane ; regia : Robert Ellis Miller ; distribuţia Alan Atkins, Sandra Locke, Chuck Mc. Conn. Ecranizare a romanului omonim al scriitoarei americane Carson Mc.Cullers. • „Robin Hood" — coproducţie italo-hispano-franceză , regia : Kelvin Jakson Padget, în rolul titular : Giuliano Gemma. • ..Zilele filmului cehoslovac" (19—21 mai — cinematograful „Capitol“) . ..Bărbaţi cumsecade“, „Prinţul Baiaia“, „Ancheta de la Hotel Excelsior“. EXP©zmo • Sala Dalles şi sala de marmură a Casei Scînteii — Bienala de pictură şi sculptură 1972. • Sala Ateneului Român — Expoziţia retrospectivă de pictură şi grafică Rhea Silvia Radu.