România Liberă, iulie 1972 (Anul 30, nr. 8611-8637)
1972-07-04 / nr. 8613
Anul XXX Nr. 8613 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! EDIŢIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE IN INTIMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI ŞI A CELEI DE-A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Galaţi — Brăila — Drobeta Turnu - Severin — Olteniţa CINE VA CÎŞTIGA ÎNTRECEREA SUDORILOR? O minunată replică la vestita întrecere a intuitorilor din 1948 e 4 echipe fruntaşe de sudori de pe 4 mari şantiere navale dunărene s-au angajat intr-o spectaculoasă confruntare . Ziarul nostru va prezenta operativ performanţele din întrecerea sudorilor Totul a pornit de la o discuţie pe Şantierul naval din Galaţi. La sectorul 1 construcţii corp, maistrul Gheorghe Stoica ne-a spus că aude şi acum răpăitul ciocanelor de nituit, care-i aminteşte de celebra întrecere a nituitorilor, „de flacăra Întrecerii socialiste de atunci, care ar putea fi reaprinsa“ — cum spunea el. Apoi Gheorghe Stoica ne-a rugat sa cunoaştem şi echipa lui Constantin Stircoviceanu. La secfla de armare a cargoului de 7000 tdw l-am intilnit pe sudorii lui Stircoviceanu, pe Mihai Iordache, pe Dumitru Başa, Tanase Druţă. — Dumneavoastră ştiţi ceva despre Întrecerea intuitorilor ? — Cum sa nu? Roşea, Iordachescu au lucrat doar atei... Iar Banu, la Tr. Severin. Însemna cu tibişirul fiecare nit... — Dacă cel de la Tr. Severin sä zicem v-ar chema la întrecere, ce-afi spune ? — Ce sä spunem ? Am răspunde chemării. Dar cu niturile nu mai merge. Nici nu ştim cum mai arată un nit. Acum, ştiţi doar, se sudează. Facem chiar şi sudură automată... — Cum v-aţi putea, totuşi. Întrece, cum s-ar putea aprinde flacăra întrecerii din 1948 ? — Sä ne gindim... Ar merge... Sä fie un concurs al calităţii şi cantităţii. Cite o echipă de sudori buni din şantierele dunărene sä lucreze la montarea bloc a secţiilor pe cala de montaj. Ştiţi, toată sudura se fotografiază. Se poate vedea care a lucrat mai bine. După ce fiecare realizează un număr de metri liniari de cordon de sudură, să se vadă care echipă are cel mai mic număr de defecte. — Ce faceţi, II chemaţi la Întrecere? — De ce nu ? Imediat, alţi reporteri ai noştri au plecat la Brăila, Drobeta-Tr. Severin şi Olteniţa sa vadă dacă constructorii de nave de aici primesc chemarea. Răspunsul a fost afirmativ. S-au stabilit apoi cu fiecare condiţiile şi obiectivele Întrecerii. Şi, bineînţeles, au fost desemnaţi reprezentanţii. Vestita întrecere Intre rituitorii şantierelor de la Galati şi Tr. Severin a fost povestită pe pagini Întregi de ziare. A fost o Întrecere Intre ciocane pneumatice, nituri şi miinile oamenilor. Acum au dispărut bubuiturile ciocanelor care se auzeau de la cealaltă margine a oraşului. In schimb a apărut spectacolul scinteilor sudurii. Aşadar, o nouă Întrecere. O Întrecere intre ciocanul de sudură, electrozi, şi, bineînţeles, miinile omului. Reactualizăm romantica Întrecere din 1948 ! Pornim incepind de miine intr-o expediţie a calităţii şi cantităţii la care iau parte cei care pregătesc navele viitoare. Sa ne Închipuim că patru echipaje, ca pe o imensă corabie, au umflat piizele şi vor porni in larg. Fiecare vrea desigur, sa ajungă primul. Ziarul nostru va oglindi permanent Întrecerea lor care va fi astfel urmărită de Întreaga t°ră. Aşadar, de astăzi, aparatele de sudură, aprind scinteia In întrecere ! Iar noi, cronicari al Întrecerii, le urâm tuturor : SUCCES ! (In pagina a 3-a prezentăm cele patru echipe.) ORIGINEA EMULAŢIEI în folosul ţării şi al fiecăruia Am stat de vorbă, în ultimele zile, cu oameni din diferite întreprinderi, am urmărit munca lor, ne-am bucurat de succesele iniţiativelor lor, am încercat să le pătrundem gindurile, înţelegînd astfel mai adînc elanul cu care lucrează. Iată ce mi-a spus un bătrîn muncitor — unul dintre cei mai buni muncitori de la Automatica — omul care şi-a adus în fabrică cei doi fii, absolvenţi de liceu, transformîndu-i, în scurtă vreme, în muncitori dintre cei mai vrednici de laudă : — „Cum să nu simţi nevoia să lucrezi mai bine, mai eficient, să te întreci cu ceilalţi, cînd ştii că rezultatele muncii tale sînt în folosul ţării şi că se răsfrîng asupra ta, a vieţii tale şi a familiei tale sub formele cele mai diferite". Iată, aşadar, originea emulaţiei. Purtînd în ei o bogată încărcătură de patriotism, conştienţi că de ei depinde ridicarea ţării pe treptele cele mai înalte ale civilizaţiei, ceea ce se converteşte în ridicarea nivelului lor de trai, oamenii muncii, simţind intim dubla lor calitate de proprietari şi producători, se străduiesc să depăşească planurile, să reducă cheltuielile de cost ale produselor, să producă mai eficient şi într-o măsură cît mai mare bunurile de care are nevoie economia naţională. Intre creşterea producţiei, fie ea cea de oţel sau cea de bunuri de consum, şi nivelul general de trai există o legătură directă. Oamenii muncii ştiu foarte bine că tocmai progresul economiei a fost cel ce a permis îmbunătăţirea neîncetată a nivelului lor de trai şi mai ştiu că, cu cît va fi mai mare progresul general al economiei noastre cu atîta va creşte şi fondul de consum şi bunăstarea lor. Iată de ce iniţiativa de a se îndeplini cincinalul în numai patru ani și jumătate a avut un ecou atît de profund. La care am adăuga doar cîteva cifre care ni se par elocvente : Realizarea cu o jumătate de an în avans a prevederilor cincinalului însemnează realizarea cu o jumătate de an înainte de termen a prevederilor de creştere a veniturilor reale ale populaţiei cu 40—46 la sută, de creştere a veniturilor din salarii cu 53 la sută, ridicarea cu o jumătate de an mai devreme a nivelului salariului minim la 1 100 lei (în loc de 800 lei cît este în prezent), înseamnă a beneficia mai devreme de cele 522 000 locuinţe prevăzute a se construi din fondurile statului în cincinal, de cele 48,7 miliarde alocate pentru nevoile social-culturale, pentru sănătatea oamenilor, după cum asta înseamnă a beneficia mai devreme de sporurile mari prevăzute la producţia de bunuri de consum din industria uşoară, alimentară, etc. Cît priveşte agricultura, „cincinalul în patru ani şi jumătate" înseamnă evident jumătate de recoltă în plus. Conştiinţa clară că acesta este singurul drum care poate duce la ridicarea cu un ceas mai devreme a ţării pe treptele civilizaţiei avansate, stabilirea corelaţiei indubitabile dintre progresul accelerat al economiei şi bunăstarea lor şi a familiilor lor, înaripează muncitorii, inginerii şi tehnicienii noştri, care fac din sarcina îndeplinirii cincinalului în patru ani şi jumătate propria lor cauză. M. Radian , — - ------------------ -----------------— ■* STAREA VREMII/der Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte in pag. 5-a ŞTIINŢA CONDUCERII, ASTĂZI Convorbirea pe care am purtat-o cu prof. dr. Mihai Drăgănescu ne-a permis să descifrăm citeva din datele concrete ale conceptului de ştiinţă a conducerii în etapa pe care o traversăm, concept formulat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi care va forma, desigur, un important obiect de discuţie la apropiata Conferinţă Naţională a partidului. Dezvoltarea societăţii româneşti — arăta domnia-sa — cunoaşte, în această perioadă, o amplă prefacere structurală caracterizată printr-un puternic dinamism economic şi al întregii vieţi social-politice. Are loc o creştere în ansamblu a forţelor productive, se modifică substanţial cadrul relaţiilor umane. Societatea, ce capătă tot mai mult caracterul unui sistem în care toate aspectele şi activităţile se întrepătrund, obligă la o cuplare a ştiinţei cu societatea în întregul ei. In acest sens, ştiinţa conducerii devine una dintre disciplinele cele mai importante ale vremurilor noastre. — Ce rol poate fi atribuit, în contextul la care v-aţi referit, lucrărilor de prognoză ? — Asemenea lucrări, care sunt în curs de elaborare, după cum s-a constatat şi in cadrul comisiei de partid şi de stat pentru prognoze au avansat cu contribuţia tuturor organismelor de stat, ministerelor, institutelor de cercetare, a oamenilor de ştiinţă. Ele însă — s-a subliniat — trebuie să se încadreze într-o viziune unitară de dezvoltare a ţării noastre, astfel ca, intr-un timp relativ scurt, să putem ajunge din urmă ţările dezvoltate. Prognozele se referă la dezvoltarea economică şi socială, la creşterile demografice, la evoluţia industrială şi a ştiinţei. Ele se află în stadiu de elaborare avînd în vedere că primele variante nu pot fi considerate decît orientative. Elaborarea de prognoze constituie o funcţie a conducerii ştiinţifice şi un capitol al ştiinţei conducerii. Din punct de vedere al conţinutului ştiinţific al acestei discipline noi, trebuie să se acţioneze, Intr-o mai mare măsură, In direcţia dezvoltării ştiinţelor social-politice. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, e necesară o generalizare a cercetărilor efectuate, trecerea la un „EFORT DE INOVAŢIE". Pe de altă parte Convorbire cu prof. dr. Mihai Drăgănescu se resimte necesitatea asimilării în această ştiinţă a metodelor de calcul matematic, a programelor de calcul, a modelelor matematice în cercetarea fenomenelor economice şi sociale. Din îmbinarea acestor laturi sunt de aşteptat noi progrese. Ele constituie de fapt suportul modern al ştiinţei conducerii. — Cum se exprimă la nivelul conducerii statului, în această etapă atît de complexă prin deschiderile ei, caracterul unitar al actelor decizionale ? — Intr-o societate care capătă tot mai mult caracterul unui sistem, în care au prins viață principiile centralismului democratic, caracterul unitar al actelor decizionale se impune de la sine. Fără îndoială, este important ca actele decizionale luate In fiecare punct de conducere să fie perfect corelate cu deciziile ce se iau la diferite nivele sau altfel spus In reţeaua de noduri decizionale ale ţării. Nivelele de decizie funcţionează Intr-un sistem, hotărtrile superioare constituind elemente obligatorii pentru sfera largă de decizii care revin tuturor celorlalte trepte. In acelaşi timp, deciziile superioare reflectă cerinţele societăţii şi, în acest mod, fiecare cetăţean al ei se poate afirma că participă, controlează şi realizează decizia. Gradul de experienţă acumulat permite ca o seamă de decizii (decizii de rutină, operative) să se poată automatiza, în special în întreprinderiie industriale , unele dintre ele şi la nivele superioare. Aceste decizii automatizate trebuie să asculte, prin modul de programare al acestora, de cerinţele economice şi sociale exprimate de conducere. Aceste cerinţe reprezintă decizii potenţionale şi care se încadrează în acelaşi sistem decizional. Că rezolvarea unor asemenea aspecte este extrem de importantă în momentul de faţă o demonstrează recenta hotărire a C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului informaţional prin introducerea mijloacelor de prelucrare automată a datelor. — Ştiinţa conducerii se înscrie in rindul unor discipline de graniţă, de sinteză. Cum poate întruni expertul profilat intr-un domeniu sau altul acel cumul de competenţă atit de necesar actului decizional intr-o sferă cum ar fi, de pildă, cea a dirijării investiţiilor ? — Se poate spune că fiecare investiţie constituie un sistem (etape de cercetare, proiectare, realizare şi punere în funcţiune). Este necesară o îmbinare de cunoştinţe privind materialele, procesele fizice, maşinile, subsistemele de organizare şi de producţie. De aceea un expert intr-un domeniu trebuie să fie in acelaşi timp si un specialist in ingineria sistemelor. Dacă se va realiza o asemenea îmbinare, intre expertul care stăpîneşte, o dată cu un anumit sector al tehnicii, şi cunoştinţele privind sistemele şi oamenii de conducere care, la rindu-le, trebuie să fie înarmaţi cu ştiinţa sistemelor, cred că o serie de deficienţe ar putea fi înlăturate din acest punct de vedere. O investiţie este un sistem şi ca orice sistem depinde de factorii exteriori sau de alte sisteme : piaţa care ridică probleme de marketing, circuitul furnizorilor de materie primă, energie, mediu social pentru forţă de muncă inclusiv schemele de pregătire şi invăţămint, îmbinarea acestor aspecte de specialitate, de sisteme de conducere, fac din ştiinţa conducerii intr-adevăr o ştiinţă de graniţă, de sinteză. In procesul activităţii industriale şi economice pot apare contradicţii. Este vorba de neconcordanţe intre capacităţile de producţie din diferite sectoare industriale şi ele se datoresc, fie unor programări de producţie necoordonate, fie unor perturbaţii apăru- Lia Mărgărit (Continuare în pag. a 2-a) DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI CELE ŞAPTE MESERII ALE UNEI FEMEI CU FUNCŢIA DE MAISTRU PARASCHIVA DOBEANU, de la filatura „Dacia“ din Bucureşti O femeie cu muncă de conducere : Paraschiva Dobeanu, maistru în atelierul de preparaţie al întreprinderii „Dacia“ din Capitală. In 1957, după absolvirea şcolii profesionale, devine ţesătoare. In 1962, e una din cele şapte fete, dintr-o promoţie de treizeci, care capătă, la o şcoală de specialitate din Capitală, carnetul de maistru ţesător. In 1966, cîştigă, prin concurs, în competiţie cu trei bărbaţi cu experienţă, postul de maistru deţinut acum. In 1968, fotografia ei apare, alături de alte cinci portrete, pe un panou intitulat : „Inovatorii noştri”. O dinamică profesională accelerată. Prin ce calităţi dobîndită ? Consult atribuţiile, fixate in regulamentul de serviciu, ale unui maistru dintr-un atelier de preparaţie. „Coordonează“, „verifică“, „determină”, „răspunde“... Verbe din perimetrul organizării impecabile a procesului muncii. Forţa ce le-o imprimă Paraschiva Dobeanu ? Pină la sfîrşitul lunii viitoare, ţesătoria trebuie să predea un lot de 5 000 metri dintr-o ţesătură din fire sintetice, inedită pentru cumpărători In atelierul ei, maistrul le-a pregătit bobinele, urzelile. Restul e treaba ţesătoarelor. Dar, iat-o pe Paraschiva Dobeanu, cot la cot cu ele la războiul de ţesut : „Merge firul ? E bine pieptănat ? Vezi că urzeala trebuie înnodată aşa...“ Cot la cot, cale de o mie de metri. După care se descurcă fetele singure. Va să zică, înregistrez, o fi maistrul — maistru, dar la nevoie redevine ţesătoare. Intr-o dimineaţă, recent, dezbatere la şeful secţiei şi tehnologul ei , cică — zice maistrul, ea ar fi tot supravegheat urzitorul mai atent vreme de citeva zile şi-a băgat de seamă că firul de pe sulurile primordiale nu s-ar desfăşura în acelaşi ritm cu celelalte. Rămine un surplus nerulat. Aşa e. Şi, pe iunie, angajamentul de economii la consumuri specifice al ţesătoarelor mai înregistrează un plus de 2 grame la fiecare mie de kilograme de fire... Pentru că — din nou, consemnez, maistrul ştie să lucreze ca un bun urzitor. Să fie vreo lună, o lună şi ceva — erau fetele nemulţumite . Că nu ştiu ce-i, tovarăşa Dobeanu, cu canetele, nu ne ajung, stăm degeaba, cite zece minute, ba şi mai mult...“ Cit o fi încercat maistrul puterea de rotaţie a maşinilor de canetat, cit le-o fi cunoscut această putere, fapt e că, peste citeva zile, iat-o cu un prim rezultat: 150 kg de fire in plus rulate pe canete. Ele se contabilizează, acum, la sfirşitul lunii, aşa , pe iunie, nici un minut nelucrat şi 8 000 de metri de ţesături produse peste plan, adică peste 3 000 de rochii. Dar să nu uităm să includem in acest succes al ţesătoarelor şi contribuţia maistrului în ipostază de canetator... La o maşină de bobinat, o ţesătoare suferă un accident la un deget. Neatenţia ei de o clipă. Care a supralicitat-o, in schimb, pentru zile şi nopţi pe aceea a Paraschivei Dobeanu , la capătul lor, „Apărătoarea pentru protecţia muncii“ devenea a treia inovaţie a maistrului la maşinile de bobinat — al căror sistem de funcţionare la suport şi al căror sistem de înfăşurare pe mosor tot ea le schimbase, prin inovaţiile realizate anterior. Fiindcă, remarcaţi, Paraschiva Dobeanu se pricepe la bobinare. — De fapt, cite meserii din domeniul ţesătoriei cunoaşteţi? — am întrebat-o, pentru bilanţul exact. — Păi, să socotim : bobinator, canetator, urzitor, năvăditor, repansator, ţesător, încleietor... Asta din urmă chiar că-mi dă acuma bătaie de cap : trebuie să izbutesc să găsesc urgent o soluţie optimă pentru reţeta la produsul „Aracet A.P.V.“ pe care-l facem... Sigur că o să izbutească, acest maistru de șapte ori muncitor superior calificat. Graziela Vântu în pag. a 3-a. Ce nu știam despre o mrărită BĂTĂLIE CLI TIMPUL Excelenţei Sale Domnul RICHARD M. NIXON Preşedintele Statelor Unite ale Americii CASA ALBA, WASHINGTON, DC. Cu prilejul Zilei independenţei Statelor Unite ale Americii, vă adresez, din partea mea, a Consiliului de Stat şi a poporului român, sincere felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului american, îmi exprim, cu această ocazie, încrederea că relaţiile dintre ţările noastre se vor dezvolta in continuare în folosul popoarelor român şi american, al păcii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Secretar general al Partidului Comunist Român BUCUREŞTI Vă mulţumesc în mod cordial pentru felicitările şi caldele urări pe care mi le-aţi adresat cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a zilei mele de naştere. Aş dori ca şi cu acest prilej să subliniez convingerea că relaţiile strânse, prieteneşti şi colaborarea fructuoasă dintre Republica Socialistă Federativă Iugoslavia şi Republica Socialistă România, dintre Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia şi Partidul Comunist Român se vor întări in continuare, in interesul popoarelor noastre şi al realizării idealurilor păcii şi socialismului. Vă adresez, tovarăşe Ceauşescu, un călduros salut şi urarea de noi succese şi progres multilateral României socialiste vecine IOSIP BROZ TITO UM Mihai Stoian De câte ori n-am fost puşi în situaţia, fiecare dintre noi — indiferent de calificare, indiferent de locul de muncă — să rezolvăm ceva care nu ne cădea direct in sarcină. Am făcut-o fiindcă, dincolo de părerea bună pe care ceilalţi trebuie s-o aibă despre tine (pe merit !), există şi propria ta părere despre tine (la fel de preţioasă). Cină îndeplineşti un asemenea lucru, neaşteptat, cu discreţie, fără pompă, renunţi deliberat şi la recompensa publică, mulţumindu-te cu amintita „recompensă“ pe care ţi-o acorzi singur (ştiindu-te om cumsecade, demn, săritor, etc). Am cunoscut de curind, la Vălenii de Munte, o femeie vîrstnică, pe nume Stela Ilie, care ar putea fi, in orice moment, un subiect de primplan pe micul ecran. Cine e Stela Ilie ? „Simplă“ supraveghetoare la Muzeul „Nicolae Iorga“, încă din tinereţe se află aici, l-a cunoscut personal pe Profesor şi iată, astăzi, într-un mod încîntător (prin exactitate, inedit, participare) poţi asculta (viu grai !) ce povesteşte un martor ocular al autor si atitor scene consumate cindva, dar si mai recent, in casa larga. Căci femeia aceasta mică de stat s-a luptat aici, la faţa locului, ca o tigroaică, ani şi ani la rind, ca să salveze fiecare „semn“ rămas de la marele savant (mai cu seamă in perioada viitorii războiului). Dovada magnificei reuşite (obţinute, evident, alături de familia ilustrului dispărut) se concretizează in actualul muzeu, plin de obiecte, de documente şi cărţi, de tablouri şi busturi (care nu o dată au fost azvirlite, peste noapte, de pe soclu), de mobilă. Muzeul este unul din puţinele lăcaşuri de acest gen care au putut reconstitui aidoma atmosfera de creaţie şi de meditaţie a celebrului savant român. Vorbindu-ţi despre plecarea lui Iorga la Sinaia, imediat după cutremur („Toate forintinitare in nas a 5 ”)