România Liberă, martie 1973 (Anul 31, nr. 8818-8844)

1973-03-23 / nr. 8837

ANUL XXXI Nr. 8837 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice. D­ECRET PRIVIND STABILIREA NORMELOR UNITARE DE STRUCTURĂ PENTRU UNITĂȚILE ECONOMICE Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia decretează: Capitolul I în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colec­tive de proiectare. Art. 6. — Laboratorul de con­trol și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru deter­minarea calităţii materiilor pri­me, materialelor, subansamble­­lor, produselor, precum şi unele lucrări cu caracter de studiu şi cercetare ; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin 5 persoane. Art. 7. — Secţia de producţie, montaj, service şi pentru alte activităţi productive se poate or­ganiza pentru conducerea unita­ră a activităţilor legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate nece­sită cel puţin 3 ateliere de pro­ducţie ; de asemenea,­­se pot con­stitui secţii în care şefii acestora conduc direct un număr de cel puţin 6 formaţii de lucru condu­se de cite un maistru. Activitatea în secţie se desfă­şoară pe schimburi Ea este con­dusă de un şef de secţie coordo­nator şi de şefi de secţie pe schimburi Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secţiei. Şeful de secţie coordonator în­deplineşte şi atribuţia de şef de secţie pe schimb. Şeful de sec­ţie coordonator ajutat de ceilalţi şefi de schimb răspunde de asi­gurarea condiţiilor necesare pen­tru buna desfăşurare a activită­ţii în toate schimburile, precum şi pentru realizarea planului pe întreaga secţie. Art. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juri­dică, se pot înfiinţa în mod ex­cepţional, în cadrul întreprinde­rilor foarte mari şi complexe avînd procese de producție dife­rite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării econo­­mico-sociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică sunt con­duse de cite un director sau in­giner şef. Unităţile economice prevăzute în alin 1 au în componenta lor mai multe ateliere sau secţii de producţie, montaj şi pentru alte activităţi productive corespunză­tor atribuţiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior şi cu respectarea normelor unitare şi a structurilor tip ; în cazul în care aceste unităţi sunt situate în alte localităţi decit cele în care îşi are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr mi­nim­ de compartimente funcțio­nale strict necesare, care să se asigure o activitate normală. Art. 9. — Biroul este un com­partiment funcțional care se poate constitui pentru îndepli­nirea unor lucrări sau activi­tăţi omogene care necesită o or­ganizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane ; de asemenea, se pot constitui, în mod exceptional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. Art. 10 — Serviciul este un compartiment funcțional care se poate organiza pentru înde­plinirea unor activităţi impor­tante, cu volum mare de mun­că, sau pentru mai multe activi­tăţi complementare "care tre­buie conduse unitar, dacă volu­mul de muncă necesită cel pu­ţin 15 persoane , în cadrul u­­nui serviciu cu cel puţin 20 per­soane, dacă există o activitate care necesită o organizare dis­tinctă se poate înfiinţa şi un birou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe bi­rouri. Art. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special şi I sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic şi de producţie, un director adjunct comercial şi un contabil şef. întreprinderile de gradul II şi III sunt conduse de un director DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. — Structura organiza­torică a centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, pre­cum şi a unităţilor componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, ex­ploatări şi altele similare — de­numite in cele ce urmează uni­tăţi economice, se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de or­ganele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezente­lor norme. Art. 2. - Se aprobă structuri­le organizatorice tip pentru cen­tralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderi­le industriale, prevăzute în ane­xa nr. 1, care face parte inte­grantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri. Con­siliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ram­uri şi subramuri economice, pentru unităţi asimilate centralelor, pen­tru întreprinderi şi unităţile componente ale centralelor, pre­cum şi pentru alte unităţi eco­nomice. Capitolul II NORME DE STRUCTURA PENTRU ÎNTREPRINDERI Art. 3. — In funcție de volu­mul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cu­prinde : A) Structura de producţie şi concepţie a) ateliere de producţie, mon­taj, service, proiectare, precum şi pentru alte activităţi produc­tive ; b) laboratoare de control şi cercetare ; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi productive ; d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără perso­nalitate juridică. a) birouri ; b) servicii. Art. 4. — Atelierul de produc­ţie, montaj, service şi alte acti­vităţi similare cuprinde cel pu­ţin 4 formaţii de lucru conduse de cite un maistru ! mărimea a­­cestor formaţii de lucru se stabi­leşte pe baza de normative uni­ficate, aprobate pe ramuri, sub­­ramuri sau activităţi, depinzînd de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de divi­ziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiştrii lucrează sub conducerea nemijlocită a şefu­lui de atelier. Dacă volumul ac­tivităţii necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formaţii de lucru normate, iar specificul muncii permite aceas­ta atelierul si poate constitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fără maiştri, şeful de atelier condurînd nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de pro­ducţie de complexitate deosebi­tă, formaţiile de lucru pot fi conduse de subîngineri sau ingi­neri. Activitatea atelierelor se des­făşoară pe schimburi, fiecare atelier avînd numărul de maiştri corespunzător normativelor şi et­l pp şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atît In cadrul secţiilor de producţie cît si independent Art. 5. — Atelierul de proiec­­tare se poate constitui dacă vo­lumul de muncă necesită cel pu­ţin 25 de persoane , in cazurile ajutat de un inginer şef, un di­rector adjunct comercial şi un contabil şef. Celelalte întreprinderi au in conducerea lor cite un director,­ un inginer şef, sau, după caz, un conducător tehnic, precum și un contabil şef. Capitolul III NORME DE STRUCTURĂ PENTRU CENTRALELE INDUSTRIALE Art. 12. — Centrala este o unitate economică autonomă, de producție, constituită prin gru­parea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenităţii produselor şi al tehnologiilor de fabricaţie, al cooperării, al integrării pentru realizarea u­­nor produse finite sau în func­­ţie de amplasarea teritorială a unităţilor componente. Centrala asigură in mod nemijlocit con­ducerea întreprinderilor şi a ce­lorlalte unităţi din componenţa sa. Centrala se constituie, de re­gulă, pe structura unei mari întreprinderi. In funcţie de vo­lumul, complexitatea, impor­­tanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a cen­tralelor industriale, cuprinde : A) Structura de producţie şi concepţie: a) întreprinderi (combinate) de producţie, transport, comerţ exterior ; b) institute sau centre de cer­ceta­re-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare; c) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără perso­nalitate juridică ; d) subunităţi de producţie şi concepţie prevăzute pentru în­treprinderi la art. 3 pct. A. lit. a, b şi c ; e) laboratoare de cercetare ; f) secţii de cercetare-proiec­­tare sau, după caz, secţii de cercetare şi secţii de proiectare. B) Structura funcţională: a) birouri ; b) servicii ; c) direcţii. Compartimentele funcţionale din structura organizatorică a centralelor industriale şi a ce­lorlalte unităţi similare, asigură îndeplinirea atribuţiilor necesa­re pentru buna desfăşurare a activităţii întreprinderii pe structura căreia s-au constituit. Art. 13. — întreprinderile de producţie, transport şi alte uni­tăţi economice similare cu per­sonalitate juridică, din subordi­­nea centralelor, se organizează şi funcţionează potrivit dispozi­ţiilor legale privind organizarea şi conducerea unităţilor socialis­te de stat . În cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export şi un număr foarte mare de sortimente se pot înființa în subordinea centralelor, întreprin­deri de comerț exterior. Art. 14. — Institutele și cen­trele cu personalitate juridică, de cercetare, proiectare sau cer­­cetare-proiectare se organizează ca unități de specialitate în sub­ordinea centralelor industriale şi a altor unități similare, a mi­nisterelor și celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structură specifice acestora, prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri. Art. 15. — Uzinele, fabricile, exploatările şi alte unităţi eco­nomice similare fără personali­tate juridică se organizează în condiţiile prevăzute de art. 8, alin. 2 şi 3. Atelierele şi secţiile de pro­ducţie, montaj, service şi pentru alte activităţi productive, atelie­rele de proiectare şi laboratoa­rele de control şi cercetare se constituie, potrivit normelor pre­văzute la art. 4, 5, 6 şi ■ res­pectiv 7. Art. 16. — Laboratorul de cer­cetare se poate constitui dacă volumul activităţii necesită un număr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adaugă personalul a­­jutător de cercetare. Art. 17. — Secția de cercetare, de proiectare sau de cercetare­­proiectare se poate constitui după cum urmează : a) secția de cercetare se con­stituie dacă volumul de activi­tate necesită cel puţin 50 per­soane din care minimum 15 cer­cetători la care se adaugă per­sonalul ajutător de cercetare ; în secţiile mai mari se pot con­stitui laboratoare de cercetare dacă specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare organizatorică distinctă ; b) secţia de proiectare se­ poa­te constitui dacă volumul acti­vităţii necesită cel puţin 80 de persoane ; de regulă, în cadrul secţiilor se organizează colecti­ve de proiectare ; in cadrul sec­ţiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ate­liere de proiectare, dacă speci­ficul unor probleme necesită o delimitare organizatorică dis­­tinctă ; c) secţia de cercetare-proiec­­tare «e.,organizează in toate ca­zurile t unde se impune o îmbi­nare strînsă a activităţii de cer­cetare cu cea de proiectare, dacă volumul de activitate necesită cel puţin 60 persoane , în secţii mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare cu respec­tarea condițiilor de mai sus și a celor prevăzute la art. 5 și 16. Art. 18. — Birourile­­ și servi­ciile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elemen­telor normative prevăzute la art 9 re­spectiv art. 10. Art. 19. — Direcţiile cuprind mai multe birouri, servicii, sec­ţii sau ateliere de proiectare şi de producţie, unităţi de cerce­tare şi alte compartimente po­trivit structurilor organizatori­ce aprobate , direcţiile ce se pot organiza la centralele industria­le şi unităţile asimilate acestora sunt Direcţia tehnică şi de pro­ducţie şi Direcţia comercială ; la centralele mari şi cu activi­tate complexă se pot organiza şi direcţii economice. La centralele constituite pe structura unei mari întreprin­deri, directorul acesteia este şi director general adjunct al cen­tralei , directorul general ad­junct al centralei poate fi ajutat de un inginer şef. La centralele cu volum mare de activitate de export — import şi care, potrivit legii, efectuează direct operaţii de comerţ exte­rior, directorul comercial poate fi ajutat de un director adjunct pentru export care poate avea în subordine 2—3 servicii speci­fice. La centralele care au în sub­ordine întreprinderi de comerţ exterior, nu se mai organizează compartimente de export sau import. La centralele care au în pla­nul lor un volum mare de lu­crări de investiţii se poate or­ganiza un birou sau serviciu de investiţii în cadrul Direcţiei E­­conomice care să asigure rezol­varea tuturor problemelor ce revin unităţii respective în cali­tatea sa de beneficiar sau de e­­xecutant de lucrări în regie pro­prie. Capitolul IV PERSONALUL UNITATILOR ECONOMICE Art. 20. — Personalul din uni­tăţile economice se compune din următoarele categorii : a) muncitori : b) personal de conducere di­rectă a producţiei şi alt personal de specialitate din secţiile de producţie ; c) personal de conducere a unităţii, precum şi şefii de ser­viciu şi şefii de birou ; d) personal de execuţie de specialitate exclusiv cel prevă­zut la lit. b ; e) personal de execuţie admi­nistrativ ; f) personal de deservire. Nomenclatoarele funcţiilor din activitatea industrială și celelal­te ramuri ale economiei națio­nale prevăzute pentru categoriile de personal de la alin. 1, lit. b)e, sunt cele prevăzute în a­­nexele care fac parte integrantă din prezentul decret. Consiliul de Miniștri va pre­zenta spre aprobare Consiliului de Stat, nomenclatorul funcţi­ilor specifice unor ramuri şi sub­ramuri ale economiei. Art. 21. — Personalul transfe­rat în interesul serviciului sau trecut în aceeaşi unitate, în funcții cu nivele de salarizare mai mici, ca urmare a aplică­rii prevederilor prezentului de­cret, are dreptul —­ timp de­ 3 luni de la data transferării sau trecerii în asemenea f­incţii — la salariul tarifar avut şi, acolo unde este cazul, şi la indemni­zaţia de conducere. Diferenţa de salariu se suportă de unităţile la care personalul va fi încadrat. Personalul prevăzut la alinea­tul 1 care, neavîrtd o pregătire de specialitate, se recalifică pen­tru a presta o muncă direct pro­ductivă, va primi, timp de 11 luni, de la data aplicării prezen­tului decret, salariul tarifar a­­vut la acea dată, recunoscindu­­i-se vechimea neîntreruptă in a­­ceeași unitate. Conducerile centralelor, între­prinderilor și altor unități eco­nomice sunt obligate să asigure repartizarea în muncă a perso­nalului care devine disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret , pînă la transferarea lor în interesul ser­viciului în altă unitate, dar nu mai mult de trei luni, salariaţii respectivi vor beneficia de sala­riul tarifar , avut şi, acolo unde este cazul, şi de indemnizaţia de conducere. Pentru persoanele care refuză fără o justificare temeinică re­partizarea în muncă oferită,, pla­ta drepturilor prevăzută în pre­zentul articol încetează pe data emiterii repartiției . Persoanele transferate în inte­resul serviciului în altă localita­­tate beneficiază de drepturile prevăzute în H.C.M. nr. 253/ 1973. Personalul de conducere și e­­xecuție încadrat în funcții infe­rioare va beneficia cu precădere de majorarea salariilor planifi­cate pentru actualul cincinal. Majorarea va fi aplicată la noua funcție în care s-a făcut înca­drarea. B) Structura funcțională Capitolul V DISPOZIŢII COMUNE ŞI FINALE Art. 22. — întreprinderile şi centralele industriale pot avea în subordinea lor şi unele uni­tăţi cu alt specific decit cel in­dustrial, cum sunt şantiere de construcţii, secţii sau staţii de transport, depozite, oficii sau centre de calcul, unităţi şco­lare, magazine de prezentare şi desfacere şi altele similare, care se organizează potrivit normelor specifice. Art. 23. — Se aprobă lista anexă cuprinzînd centralele în­ființate ca urmare a reorgani­zării și unificării unor centrale existente. Art. 24. — Se recomandă or­ganelor centrale ale organiza­ţiilor de masă­ şi obşteşti să aplice in mod corespunzător dispoziţiile prezentului decret Art 25. — Prevederile prezen­tului decret vor fi aduse la în­deplinire pină la data de 10 aprilie 1973. Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU DE INVESTIŢII PRODUCTIVE Consiliul de Miniştri a apro­bat normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investi­ţii productive şi neproductive, precum şi de producţie. In vederea restrîngerii şi fo-DEVA (coresp. R. I.­­ I. Cojocaru). Şi în multe unităţi agrico­le de stat şi cooperatiste din judeţul Hunedoara au început insămînţările. Săptă­­mîna aceasta, membrii coo­perativei agricole de la mar­ginea municipiului Deva, a­­jutaţi de mecanizatori, au insămînţat primele hectare cu orz de primăvară şi au pregătit o mare parte din te­renurile destinate pentru sfecla de zahăr şi cartofi. La cooperativa agricolă din comuna Gurasada s-a termi­nat însămînţarea ovăzului pe toată suprafaţa planificată, iar la cooperativa agricolă din Foit se lucrează intens la însămînţarea legumelor şi zarzavaturilor. Iesirii cit mai eficiente a tere­nurilor în alte scopuri decit producţia agricolă, hotărîrea Consiliului de Miniştri prevede sarcini, potrivit competenţelor şi profilului de activitate, pen­tru ministere şi celelalte orga­ne centrale, consiliile populare ,judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, beneficiarii lucră­rilor de investiţii, organizaţiile de proiectări, institutele de stu­dii şi cercetări, precum şi pen­tru comisiile de sistematizare. Intre acestea se menţionează obligativitatea amplasării obiec­tivelor de investiţii în perime­trul construibil al oraşelor sau în vatra satelor, cu respectarea prevederilor de sistematizare şi a altor condiţii stabilite de lege. In cazuri cu totul excep­ţionale şi bine justificate, se vor folosi terenuri improprii pro­ducţiei agricole, iar în lipsa a­­cestora slab fertile. Se recoman­dă comasarea şi concentrarea lucrărilor de construcţii de toa­te tipurile, căutarea mijloace­lor şi metodelor de edificare a construcţiilor pe mai multe ni­vele, hale monobloc utilizarea mai intensivă a spaţiilor tehno­logice şi a incintelor existente s­au propuse în viitor, aplicarea tehnicii moderne, restrîngerea drumurilor, platformelor şi a tuturor construcţiilor auxiliare, reducerea terenurilor ocupate de organizarea şantierelor. De asemenea, se prevede să fie în­treprinse măsuri în vederea a­­sigurării studiilor şi a cercetă­rilor care să conducă la conser­varea mediului ambiant, vege­tal şi animal pe terenurile folo­site la amplasarea obiectivelor. (Agerpres) Noi tipuri de locomotive In familia loco­motivelor partinei marca uzinelor „23 August“ din Capi­tală vor fi incluse în curînd două noi tipuri. Specialiștii uzinei au definiti­vat proiectul unei locomotive de ISO CP pe două osii, pentru cale indus­trială, încă din fa­za de proiectare ga­baritul acestei loco­motive a fost re-­­ dus cu trei tone faţă de tipurile si­milare ceea ce pen­tru cele 50 de loco­motive care se vor fabrica în acest an, înseamnă o econo­mie suplimentară de metal de 150 de tone, cantitate din care uzina bucureş­­teană ar putea rea­liza două locomoti­ve Diesel de 1 250 I CP şi două motoa­re de 750 CP. In cadrul acele­iaşi uzine se reali­zează prototipul lo­comotivei româ­neşti Diesel-hidrau­­lice antiexplozive. Primele două loco­motive de acest fel vor fi livrate Com­binatului petrochi­mic de la Piteşti peste citeva luni. (Agerpres) Un important act normativ pentru perfecţionarea conducerii şi organizării economice Aşa cum s-a apreciat la Ple­nara C.C. al P.C.R. din februa­rie — martie 1973, soluţionarea problemelor multiple şi com­plexe pe care le ridică, pe măsura etapelor pe care le par­curgem, dezvoltarea dinamică a ţării, impune aplicarea integra­lă a hotărîrilor Conferinţei Na­ţionale a partidului privind per­fecţionarea conducerii şi orga­nizării economiei, ca o condiţie esenţială a creşterii continue a nivelului de trai al poporului. In sensul acesta acţionează cu consecvenţă conducerea partidu­lui nostru, din această perspec­tivă trebuie privite noile mă­suri referitoare la perfecţiona­rea şi simplificarea structurilor organizatorice, mai buna repar­tizare a funcţiilor de conducere şi utilizarea raţională a cadrelor tehnico-inginereşti, măsuri a­­doptate de Plenara menţionată mai sus şi în contextul cărora se înscrie şi Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile eco­nomice, dezbătut şi adoptat de Consiliul de Stat şi dat astăzi publicităţii In cele ce urmează vom insista asupra unor idei care stau la baza acestui impor­tant act normativ, idei care ilustrează pe de o parte, carac­terul realist, logic al măsurilor adoptate, iar pe de altă parte, acuitatea traducerii lor rapide in viaţă. In primul rind, se cere sub­liniat faptul, definitoriu pentru însăşi esenţa noului Decret, că raţionalizarea structurii organi­zatorice, într-o concepţie unita­ră, a centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora, a întreprinderilor şi unităţilor componente ale centralelor — în funcţie de volumul, complexi­tatea, importanţa şi specificul activităţii — porneşte de la o idee, pe cit de binecunoscută, pe atît de generoasă : necesitatea apropierii conducerii de locul unde se desfăşoară procesul de producţie. Decretul permite, din acest punct de vedere, crearea unor structuri de conducere suple şi eficiente, cu un înalt grad de funcţionalitate şi ope­rativitate, structuri organizato­rice in care cadrele de condu­cere şi de specialitate­ îşi găsesc o utilizare superioară şi care elimină anumite situaţii ce ge­nerează birocratism sau forn­u­­taristică inutilă lată, de altfel, cîteva prevederi ale Decretului (Continuare in pag. a 3-a) ALMA MATER Astăzi se deschid in Capitală lucrările celei de a IX-a Confe­rinţe a U.A.S.R., eveniment de o deosebită importanţă în viaţa şcolii superioare româneşti. Re­prezentanţi ai ştiinţelor din toa­te centrele universitare se vor întruni sub bolta unei singure aule aducînd cu ei hotărîrea d­e a ridica la un înalt nivel calita­tiv întreaga lor activitate profe­sională, angajîndu-se cu entu­ziasm tineresc alături de între­gul nostru popor, în Înfăptuirea programului de dezvoltare mul­tilaterală a ţării stabilit de Congresul al X-lea şi de Confe­rinţa Naţională a partidului, înaltul forum al asociaţiilor studenţeşti prilejuieşte un amplu bilanţ al succeselor dobîndite de la ultima Conferinţă pînă as­tăzi, în special în ce priveşte legătura dintre învăţă­mint, cer­cetare şi producţie, participarea studenţilor, alături de profeso­rii lor, la rezolvarea probleme­lor concrete ale economiei şi culturii noastre Este îmbucură­tor să constatăm că amplul pro­ces de modernizare şi perfecţio­nare a învăţămîntului nostru su­perior începe să dea roadele pe care le dorim, an de an, mai bo­gate. In ele vedem ilustrate in­dicaţiile date de conducerea partidului, de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care în ne­numărate rînduri s-a aflat in mijlocul studenţimii, în labora­toare şi locuri de practică Asistăm astăzi la un proces accentuat de legare a institute­(Continuare in pag. a 3-a)

Next