România Liberă, august 1974 (Anul 32, nr. 9259-9285)

1974-08-01 / nr. 9259

,,Nu există nici o îndoială că dezbaterea large a acestor documente şi adoptarea lor de către Congresul partidului vor deschide o perspectivă minunată pentru întregul partid, pentru întregul popor, exercitînd o puternică influenţă asupra dezvoltării întregii societăţi, unind şi mai puternic eforturile întregului popor in ridicarea nivelului de civilizaţie al societăţii noastre socialiste, creind condiţii tot mai bune pentru edificarea comunismului in patria noastră" (Din cuvintarea rostită de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României). O STRATEGIE ŞTIINŢIFICĂ A PROGRESULUI GENERAL AL ŢĂRII UN PROGRAM ISTORIC, MOBILIZATOR A avut loc în zilele de 27—29 iulie Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român care a dezbătut şi şi-a insuşit Proiectul Programului partidului şi Proiectul de Direc­tive privind dezvoltarea economico-socială a ţării noastre în perioada 1976—1980 şi progno­zele de dezvoltare în perspectivă pînă in anul 1990, documente de însemnătate primordială care prefigurează viitorul strălucit al patriei noastre, stabilesc cu claritate, cu clarviziune ştiinţifică, drumul pe care patria noastră îl va urma în mersul său viguros ascendent spre culmile bunăstării şi civilizaţiei, spre făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi al înaintării sale spre edificarea comunismului. Prin însuşi acest fapt, prin cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în care este sintetizată cu deosebită forţă şi claritate esen­ţa acestor documente, recenta plenară se înscrie ca un moment remarcabil al istoriei prezente şi viitoare a dezvoltării României socialiste, al progresului său economico-social multilateral şi rapid. Constituind expresia înţelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oame­nilor muncii fără deosebire de naţionalitate, documentele adoptate sunt elaborate pe baza concepţiei ştiinţifice materialist-dialectice şi istorice, a aplicării legităţilor universal valabile la condiţiile concrete economico-sociale şi isto­rice din ţara noastră, ţin seama de experienţa generală a construcţiei socialiste în alte ţări, generalizează propria noastră experienţă in e­­dificarea socialismului. In conţinutul lor, aşa cum au relevat dezbaterile plenarei, se regăseş­te materializată contribuţia nemijlocită şi hotă­­ritoare, de o inestimabilă valoare teoretică şi practică, a secretarului general al partidului nostru, preocuparea sa neabătută pentru pre­zentul şi viitorul ţării şi al poporului, pentru ridicarea României socialiste în rîndul ţărilor avansate ale lumii, pentru înfăptuirea ţelului suprem al politicii partidului nostru , ridica­rea continuă a nivelului de trai material şi spi­ritual al poporului, crearea condiţiilor pentru afirmarea plenară a personalităţii umane. Intr-un spirit profund patriotic, definind o adevărată strategie a dezvoltării, documentele adoptate de plenară asigură în continuare un ritm accelerat de creştere a industriei şi agri­culturii, a tuturor ramurilor de activitate, ridi­carea la un nivel înalt al întregii economii, sporirea venitului naţional şi, pe această bază, creşterea bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu in­cuvintarea rostită la ple­nară „Programul subliniază în mod just nece­sitatea eforturilor de dezvoltare economico-so­cială a ţării in ritm înalt, in vederea ajungerii la nivelul ţărilor socialiste mai avansate, a apropierii României de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Prevederile din Di­rective şi prognozele ne dau garanţia înfăptui­rii acestui obiectiv , care nu este legat numai de o dorinţă abstractă, ci constituie una din problemele fundamentale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi creării bazei tehnico-materiale pentru trecerea spre comu­nism“. Aceasta, deoarece între nivelul dezvoltării e­­conomice de ansamblu şi posibilităţile de creş­tere a nivelului de trai material şi spiritual al populaţei — obiectivul fundamental al politicii partidului nostru — există o indisolubilă legă­tură. Nici o societate nu poate să consume mai mult decit produce — şi nici tot ceea ce pro­duce — deoarece aceasta ar condamna-o la stagnare şi in ultimă instanţă la regres. De aceea, cu cit mai mare este venitul national, în speţă venitul national pe locuitor, cu atît şi partea care revine pentru a fi consumată este mai mare. Iar ţara noastră a moştenit, în mo­mentul trecerii la făurirea economiei socialiste, decalaje economice faţă de ţările avansate ale lumii care, după unele calcule, pot fi aprecia­te la o răminere globală în urmă de peste 100 de ani în acel moment şi care în mod evident şi-au pus amprenta şi asupra ni­velului de trai al populaţiei. Şi astăzi, cu toate succesele înregistrate în cele trei de­cenii de dezvoltare suverană pe drumul fău­ririi societăţii socialiste, venitul naţional pe locuitor în țara noastră este încă de cîteva ori mai mic decit cel al țărilor dezvoltate din punct de vedere economic. Este cauza pentru care Partidul Comunist Român, secretarul său general, militează cu atîta fermitate și consec­ventă pentru accelerarea dezvoltării economice a tării noastre, pentru apropierea României de nivelul ţărilor avansate ale lumii. Este ceea ce sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Confe­rinţa Naţională din 1972, cind arăta că sintem­ chemaţi ca in următorii 10—15 ani să lichidăm cu desăvîrşire răminerea în urmă pe care am moştenit-o deoarece „sau vom realiza acest o­­biectiv şi ne vom înscrie pe orbita civilizaţiei moderne, sau vom continua să rămînem în ur­ma ţărilor dezvoltate, condamnînd naţiunea noastră să­ se menţină în această situaţie în decursul mai multor generaţii“. In condiţiile contemporane, cind toate statele fac eforturi pentru o dezvoltare cit mai susţi­nută, alocînd acestui scop cote importante din venitul naţional, singura cale pentru a depăşi decalajele economice este aceea de a înregistra un ritm de dezvoltare mai înalt decit celelalte ţări. Posibilitatea de a obţine astfel de ritmuri este creată numai prin aplicarea unei politici ştiinţifice, juste, de utilizare a venitului naţio­nal pentru consum şi pentru acumulare, pentru dezvoltare, în cadrul căreia asigurîndu-se re­sursele necesare pentru permanenta ridicare a nivelului de trai se alocă o parte importantă din venitul naţional pentru dezvoltare. Această cerinţă esenţială pentru mersul înainte singura opţiune posibilă în condiţiile concrete ale ţării noastre, a fost subliniată ca pregnanţă de par­tidul nostru, de secretarul său general încă la Congresul al IX-lea şi apoi la cel de-al X-lea Congres şi la Conferinţa Naţională. Intr-o de­plină continuitate de idei ea se regăseşte în documentele adoptate şi a fost reafirmată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Plenară astfel : „Faptul că in Programul partidului se subliniază necesitatea unei juste repartiţii, a alocării unei părţi însemnate din venitul na­ţional pentru fondul de dezvoltare, are o im­portanţă principială. Practica, viaţa demonstrea­ză că fără a aloca o parte însemnată din ve­nitul naţional pentru fondul de dezvoltare nu se poate realiza nici progresul economico-so­cial al ţării, nici creşterea nivelului de trai“. Intr-adevăr alocarea unei părţi mai mici din venitul naţional pentru dezvoltare duce, pentru moment, la o sporire a fondului de consum, dar in acelaşi timp, şi aceasta este esenţial, di­minuează posibilităţile de dezvoltare economică, reduce ritmul creşterii venitului naţional şi, prin aceasta, însăşi posibilităţile de creştere ulterioară a nivelului de trai. De altfel, încă la Congresul al X-lea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta : „Dacă am diminua fondurile pentru acumulare, desigur că in primii ani ar fi posibil să se aloce mai mult pentru consum, dar aceasta ar duce ulterior la serioase conse­cinţe negative asupra dezvoltării întregii econo­mii, asupra progresului general al societăţii, ar diminua baza pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei“. Iar acest proces este ilustrat atît de experienţa altor ţări, cit şi de propria noastră experienţă. Este grăitor în această pri­vinţă faptul că in perioada 1954—1960, cind ponderea fondului de dezvoltare în venitul na­ţional a fost redusă la 17-18 la sută abia a fost posibilă realizarea reproducţiei simple, iar ritmul mediu anual de creştere a fondului de consum, de a cărui mărime depinde în mod di­rect şi nivelul de trai material şi spiritual al populaţiei, a fost de numai 4,5 la sută. Ince­­pind cu cincinalul trecut, cind partea din ve­nitul national alocată dezvoltării a fost stabi­lită just, ritmul mediu de creştere al fondului de consum s-a accelerat, ajungînd ca, în actua­lul cincinal, cind se alocă pentru dezvoltare peste 33 la sută din venitul national, să se în­registreze şi un ritm mediu anual de creştere a fondului ■ de consum de circa 8 la sută, iar pentru întreaga perioadă o creştere de circa 46 la sută. A devenit astfel posibil ca, odată cu avîntul deosebit al industriei, care înregistrează in aceşti ani cele mai înalte ritmuri de dezvol­tare, al agriculturii, care a realizat în ultima perioadă cele mai mari recolte din istorie, să se asigure şi o accelerată creştere a nivelului de trai. Mărturie a acestui fapt este sporirea generală a retribuţiei oamenilor muncii în acest cincinal, a cărei a doua etapă începe astăzi, creşterea pînă în anul 1975 a veniturilor reale ale populaţiei cu 22—23 la sută faţă de anul 1970. Sînt aceste realizări cea mai elocventă ex­presie a justeţei politicii ştiinţifice a partidului nostru de utilizare a venitului naţional, promo­vată cu deosebită consecvenţă şi fermitate după cel de-al IX-lea Congres, a raportului direct care există între alocarea unui procent impor­tant din venitul naţional pentru dezvoltare şi asigurarea progresului general al ţării, ridica­rea nivelului de trai al poporului. Faptul că în documentele adoptate de Plenară şi care vor fi Nicoara lonescu (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-v­ă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Viteze sporite de înaintare în galeriile de deviere ale rîurilor Cerna şi Motru Minerii şi construc­torii de pe şantierul complexului hidroe­nergetic Cerna-Mo­­tru-Tismana au atins în luna iulie cele mai înalte cote de producţie din acest­­an. La Galeriile de deviaţie ale rîurilor Cerna şi Motru , a fost înregistrată, de exemplu, o viteză to­tală de înaintare de peste 500 metri, care întrece cu 10 pro­cente prevederile de plan. La Cerna s-au în­cheiat lucrările de bază pentru înce­perea depunerilor de materiale în baraj, iar la şantierul de la Motru-Pocruia, volumul de excavaţii prevăzut în plan a fost depăşit de aproape două ori. Pe această bază, pre­cum şi prin îmbună­tăţirea activităţii la alte obiective, cons­tructorii grupului de şantiere Drobeta- Turnu Severin şi-au depăşit cu peste 1 milion lei sarcinile de plan pe acest an, 5 milioane tone de îngrăşăminte La Combinatul chimic din Craiova s-a produs cea de a 5 000 000­ a tonă de îngrăşăminte pe bază de azot, de la punerea în funcţiune a primelor capaci­tăţi ale unităţii. Această canti­tate ar putea asigura pentru în­treaga suprafaţă agricolă a ţă­rii, în medie cîte 330 kg. de îngrăşăminte substanţă activă la ha. în cele 20 de fabrici ale combinatului s-au înregistrat, da la Începutul acestui an, sporuri la producţia industrială de a­­proape 50 milioane lei. ORAŞE ŞI VOCAŢII Dacă n-aş locui în Bucureşti aş fi întrebat în care oraş al­ci aş vrea să locuiesc, aş răs­­îde acum, fără să ezit prea b­­­in Bistriţa. Acum, după ce văzut oraşul în care s-a năs­ Andrei Mureşianu, acum, că ce am văzut una dintre e mai pitoreşti aşezări citadi­­amintită încă din secolul al V-lea sub numele de „civitas tricia“ şi socotită printre cele ru­ cinei oraşe mari ale Tran­­­aniei, după Braşov, Sibiu, ii şi alături de Sighişoara, ca nortantă şi ca mărime, acum, că ce am dormit două nopţi aerul parfumat în care se coc le celebre mere şi prune de triţa, aş răspunde, fără să­­ prea mult, acelei ipotetice rebări , aş vrea să locuiesc la Itniţa. Dar şi în calitate de cetăţean iporar, găzduit pentru două , la hotelul „Potcoava de aur“, istrucţie modernă cu aer me­­ral, tot am destul de multe luri de povestit despre acest­a în care noile construcţii din ia centrală — şi ele nu sunt bine — nu se pot face fără zul Direcţiei monumentelor urice, în a căror grijă sunt nu­mai cele 13 clădiri cu arcade, centru, numite „Sugălete“, ■ şi­­ multe altele, făcute de iaşi constructori şi pietrari , lucrau şi pentru domnii Idovei. La 16 mai 1529, Petru ,eş cere de­ aici pietrari pen­­întărirea Cetăţii Neamţului, unul dintre ei se pare că e Ion Zidarul, a cărui casă­­ există în Piaţa Centrală a­şului. Şi tot din Bistriţa, Pe- Şchiopul îşi aduce un medic 1574. File de istorie îndepăr­­t, a căror amintire învălue istrucţiile moderne... Adevăra­­totenţial uman al oraşului a put fi exprimat abia in ultima îme. Practic, Bistriţa aşa cum arată im e produsul actualului cin­al — îmi spune Andrei Ingartner, primarul oraşului — îtiu că toate întreprinderile mari au fost obiective ale ani­lor ’70—’74. Şi Combinatul de prelucrare a lemnului şi între­prinderea de utilaje pentru in­dustria materialelor de con­strucţii şi refractare şi Fabrica de textile neţesute, singura din ţară de acest tip, care foloseşte un procedeu de interţesere sau de sere a deşeurilor textile şi Fabrica de sticlărie pentru me­naj. De trei ani, de cînd sînt primar, le-am văzut crescînd sub ochii mei. Acestor întreprinderi, li se adaugă industria laptelui şi a cărnii. Prin 1980, numai între­prinderea de utilaje urmează să ajungă la un număr aproape tri­plu de muncitori faţă de cîţi există astăzi în tot oraşul. Cin­cinalul viitor prezintă perspecti­ve serioase pentru toate jude­ţele mici. Noi avem prevăzute peste 30 de obiective industriale, care vor tripla producţia globală a judeţului Bistriţa-Năsăud. Şi majoritatea vor fi construite aici, la noi în oraş". Şi aerul ? mă gîndesc. Aerul acesta curat care îmi aduce a­­minte de vacanţele copilăriei, petrecute la ţară ? Ce se va în­­timpla cu aerul parfumat al Bistriţei ? Şi, fără să vreau, ul­tima întrebare o gîndesc cu voce tare. — „Ne-am gîndit şi noi la asta, mi se răspunde. Platforma in­dustrială, situată în afara ora­şului, e amplasată într-un loc de unde curenţii nu pot aduce fu­mul în oraş. Ne-am gîndit la moştenirea pe care o vom lăsa urmaşilor, pentru că şi noi ne bucurăm de ce au făcut cei de dinaintea noastră. In partea ve­che a oraşului se mai foloseşte instalaţia de apă şi canal făcută în 1912. Păstrăm ce e bun, refa­cem restul şi construim, gîndin­­du-ne că aici, vor locui copiii noştri“. Mi-a plăcut acest fel de a gîndi al primarului, în perspectivă. Judeţului i-au fost alocate în acest cincinal fonduri de investi­ţii ce însumează aproape trei miliarde de lei şi iată că aceşti bani nu sunt cheltuiţi oricum, ci gospodăreşte. Aveam să mai remarc odată acest lucru fiind de vorbă cu Pompi­u Ştefănescu, preşedinte­le Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă. Cu îndreptăţită mindrie acesta îmi vorbeşte de elaborarea unei vas­te monografii etnografice şi fol­clorice a ţinutului şi mă poartă prin sălile Casei de cultură a oraşului, unde amenajări dintre cele mai ingenioase îi fac pe ce­tăţenii de toate virajele ai Bistri­ţei să petreacă aici o mare parte din timpul lor liber. Şi mai toa­te sunt făcute într-un alt timp liber, în care oamenii se tindeau la acesta, de acum. Ansamblul folcloric „Cununa de pe Someş“ al Casei de cultură a dobindit nenumărate premii de prestigiu la festivalurile internaţionale din Franţa şi Italia, dezvăluind lumii un tezaur de sensibilitate şi gîndire originală, rar întîlnit. Mă gindesc că aerul curat şi parfumat al Bistriţei joacă un rol în toate acestea şi mă bucur că oamenii de aici luptă pentru a-i păstra la fel şi pentru ur­maşii lor. Ion Draganoiu Aer de Bistriţa 1 . Noul centru al oraşului Bistriţa Sporirea puterii calorice a lignitului extras din bazinul Rovinari Calitatea lignitului livrat de minerii exploatărilor carboni­fere din bazinul Rovinari, cen­tralelor termoelectrice Rogo­jelu şi Işalniţa, a fost în inter­valul scurs din acest an, supe­rioară indicilor stabiliţi. Prin re­ducerea procentului de impuri­tăţi, cenuşă şi de umiditate, minerii au reuşit să sporească în medie cu o kilocalorie pe kilogram, puterea calorică a lignitului expediat. Pe această bază, unitatea amintită a obţi­nut în plus beneficii însumînd peste 50 000 000 lei. (Agerpres). pl.,,,,....... imw­­­im AA/v Harta Fanomanalor meteorologica probabila. Amănunta in pag. a 2-a Acţiuni ale Frontului Unităţii Socialiste pentru generalizarea experienţei valoroase — Biroul Executiv al Frontului Unităţii Socialiste, a stabilit să se ia în continuare măsuri poli­tice şi organizatorice pentru ge­neralizarea experienţei de valoa­re in vederea ridicării la un ni­vel calitativ a întregii activităţi productive. Aceleaşi idei au fost, subliniate cu pregnantă in cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. Aţi dori să vă referiţi la una din experienţele de muncă din judeţ pe care o consideraţi ca fiind reprezentativă şi prezen­­tînd interes pentru generalizare? — Desigur, e foarte dificil, ca din noianul de acţiuni, me­tode, cit şi soluţii cu care sun­tem­ confruntaţi în această eta­pă, de puternic dinamism în toate domeniile vieţii econo­mico-sociale, să pot scoate în evidenţă una — a subliniat inter­locutorul. Angajamentul par­­riotic de a îndeplini cincinalul înainte de termen, căruia îi sînt subsumate eforturile noa­stre în întîmpinarea celor do­uă mari evenimente din viaţa şi istoria poporului şi partidului nostru — a 30-a aniversare a Eli-Convorbire cu tov. Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Galaţi al P.C.R., pre­şedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, preşedintele Consiliului jude­ţean al Frontului Unităţii Socialiste berării şi Congresul al XI-lea —, cer găsirea acelor modalităţi de conducere şi organizare care să asigure o eficienţă maximă în minimum de timp, pentru mobilzarea tuturor forţelor u­­mane şi materiale la îndeplini­rea exemplară a obiectivelor planificate. Consider că un asemenea stil de muncă presu­pune utilizarea cu îndemînare a unui sistem complex de meto­de specifice care permanent trebuie adaptate la condiţiile şi particularităţile judeţului nostru. Pe fondul general al cu­noaşterii realităţilor din toate sectoarele economice şi so­­cial-culturale ale judeţului am urmărit mutarea centrului de greutate al întregii activităţi a organelor de partid şi de stat în unităţile de bază, acolo unde de fapt se materializează toa­te deciziile. Experienţa dialo­gului viu cu masele, îmbinarea muncii curente cu cea de per­spectivă şi perfecţionarea de­mocratizării Întregii munci de conducere, stil de muncă no­vator, practicat cu consecven­ţă de secretarul general al par­tidului, ne-au permis să pola­rizăm întregul potenţial spre rezolvarea mai rapidă a multi­plelor probleme­ economice, so­ciale şi edilitar-gospodăreşti din întreg teritoriul judeţului, să ne fundamentăm mai bine de­ciziile, să stimulăm iniţiativele şi să valorificăm raţional re­zervele mari atît materiale cit şi umane de care dispunem.­­ Tocmai in acest context general ce aspect îmbracă ex­perienţa căreia aici, în judeţul Galaţi ii atribuiţi o deosebită valoare ? — După părerea mea, experien­ţa cea mai fertilă şi valoroasă sub aspectul eficienţei şi al verifi­cării de către practica socială, rămîne aceea a statornicirii la toate nivelele, la toate treptele ce ierarhizează responsabili­tatea politică, economică şi socială a consultării maselor, a antrenării acestora ,la executa­rea obiectivelor propuse, du­blate de autocontrolul înfăp­tuirii propriilor iniţiative, su­gestii şi propuneri. Dialogul permanent ce-l purtăm cu toa­te categoriile de cetăţeni prin adunările populare pe diferite probleme de interes cetăţenesc, intilnirile cu deputaţii, cu lu­crătorii din industrie şi agri­cultură, cu tineretul, a devenit metoda curentă de lucru cu masele. Rezultatele obţinute in acest domeniu confirmă via­bilitatea metodei, o consacră ca cea mai eficientă şi dinamică. Stilul de muncă adoptat de Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialste, practicat sub diferite forme şi metode cu toa­te unităţile teritoriale locale, de stimulare şi generalizare a experienţei pozitive la comu­ne, municipii, oraşe s-a dove­dit viabil, creînd cadru favo­rabil manifestării plenare a înţelepciunii maselor, a uria­şei ei forţe de creativitate. Ceea ce vreau să precizez este aportul concret, direct pe care consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste, cu concursul tuturor organizaţiilor compo­nente, l-au avut în preluarea şi generalizarea ideilor valoroa­se, a experienţei pozitive. — In ce domeniu de activita­te s-a manifestat mai mult a­­ceastă metodă şi cum se ex­tinde ? — Aşa cum am mai arătat, experienţa noastră, preocupări­le ce le avem pentru atragerea maselor în soluţionarea pro­blemelor, dialogul conducere lo­cală — mase, reprezintă numi­torul comun pentru îndeplini­rea obiectivelor din toate do­meniile de activitate. Dacă ar fi să mă refer la ceea ce am făcut pînă acum, aş insista a­­supra acelor sectoare de activi­tate şi acţiuni pe care le avem în prezent pe agenda de lucru. In primul rînd indicatorii ca­litativi ai planului de producţie, investiţii, construcţii, agricul­tură. Sînt sectoare majore pen­tru întreaga economie naţională şi asupra dinamismului lor con­tinuu a insistat în mod deose­bit secretarul general al parti­dului la recenta plenară. Ori tocmai consultarea permanentă a maselor ne-a ajutat să întocmim programe de valorificare su­perioară a tuturor resurselor şi condiţiilor locale pentru dezvoltarea industriei, agricul­turii, investiţiilor, circulaţiei mărfurilor, în domeniul so­cial-cultural, al sistematizării localităţilor, modernizării re­ţelei de drumuri. Dacă ar fi să mă refer concret la unele acestea, aş aminti ame­najările hidroameliorative lo­cale, menite să combată efec­tele secetei, iar în final să schimbe configuraţia geogra­fică a teritoriului şi să des­chidă perspectiva­­ favorabilă creşterii potenţialului produc­tiv al unor însemnate suprafe­ţe de teren. Eforturile ce se depun cu sprijinul maselor şi la Iniţiativa acestora, pentru construirea a 19 baraje de a­­cumulare vor permite irigarea a circa 2 000 ha şi realizarea anual a cel puţin 150 tone peş­te. Urmărim ca unele din aces­te lacuri să devină reale pun­cte de agrement. O altă acţi­une de mare amploare pe care consiliile comunale ale Fron­tului Unităţii Socialiste şi-au înscris-o în programele lor cu­rente de lucru şi la care an­trenează în permanenţă mase mari de cetăţeni este şi aceea privind nivelarea terenurilor neproductive, degradate în scopul redării lor circuitului a­­­gricol. In acest sens s-au des­chis 120 de şantiere de lucru în peste 20 comune unde muncesc sute şi mii de cetăţeni pentru reintegrarea terenurilor în pa­trimoniul naţional productiv, stăvilirea procesului de ero­ziune. Acţiunea de desţelenire şi însămînţare a păşunilor ne­productive Întreprinsă pînă acum in 24 localităţi pe o su­prafaţă de aproape 1 700 ha se înscrie de asemenea alături de alte acţiuni în care parti­ciparea maselor de cetăţeni la realizarea cantitativă şi cali- Viorel Chiurtu (Continuare in pag. a 3-a) ÎN ANUL 1980 PRODUCŢIA DE OŢEL A ROMÂNIEI SE VA TRIPLA FAŢĂ DE 1971 Urmărind evoluţia producţiei de oţel în anii construcţiei socia­liste, se poate constata că la fiecare deceniu ea a reuşit să-şi tri­pleze volumul şi chiar să depăşească un asemenea ritm. Ştiut fiind că ofensiva producţiei de metal va continua cu mai multă vigoare, este de aşteptat ca în anii următori ea să se dezvolte în acelaşi ritm înalt de pînă acum. Astfel, potrivit prevederilor, se preconi­zează ca în anul 1980 ţara noastră să realizeze 18 milioane tone de oţel, ceea ce reprezintă o creştere de aproape 3 ori faţă de anul 1971. Aşa­­dar, viitorul cincinal va face din producţia de oţel o pu­ternică metaforă a progresului, un barometru şi mai concludent pentru a măsura in modul cel mai real puterea economică a ţării noastre aflată în plin proces de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. (Agerpres). (Continuare In pag. a 6-a) ZILE HOTĂRITOARE la secerişul griului In condiţiile în care în întrea­ga ţară a mai rămas de strins recolta de grîu de pe circa 875 000 hectare, se poate spune că această lucrare a intrat In faza finală. Deşi această supra­faţă reprezintă 37 la sută din cea afectată culturii griului, re­coltarea la timp şi fără pierderi ridică în continuare destule pro­bleme. Iată de ce Ministerul A­­griculturii, Industriei Alimenta­re şi Apelor a organizat recent teleconferinţe la care s-a ana­lizat modul cum se desfăşoară lucrările agricole de sezon în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de pro­ducţie, s-au stabilit o serie de măsuri pentru intensificarea rit­mului de lucru. Pînă acum au terminat sece­rişul griului şapte judeţe , ieri, Doljul raportînd terminarea se­cerişului printr-o telegramă a­­dresată C.C. al P.C.R., tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu. Aici, ca de altfel şi în alte cîteva judeţe, combinele au fost folosite la întreaga capacitate de lucru, fapt care explică rezultatele bune obţinute. La teleconferinţa la care s-a analizat activitatea în cooperativele agricole de producţie s-au făcut referiri la unele judeţe unde există o insuficientă preocupare pentru realizarea vitezei zilnice de la­

Next