România Liberă, august 1974 (Anul 32, nr. 9259-9285)
1974-08-01 / nr. 9259
,,Nu există nici o îndoială că dezbaterea large a acestor documente şi adoptarea lor de către Congresul partidului vor deschide o perspectivă minunată pentru întregul partid, pentru întregul popor, exercitînd o puternică influenţă asupra dezvoltării întregii societăţi, unind şi mai puternic eforturile întregului popor in ridicarea nivelului de civilizaţie al societăţii noastre socialiste, creind condiţii tot mai bune pentru edificarea comunismului in patria noastră" (Din cuvintarea rostită de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României). O STRATEGIE ŞTIINŢIFICĂ A PROGRESULUI GENERAL AL ŢĂRII UN PROGRAM ISTORIC, MOBILIZATOR A avut loc în zilele de 27—29 iulie Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român care a dezbătut şi şi-a insuşit Proiectul Programului partidului şi Proiectul de Directive privind dezvoltarea economico-socială a ţării noastre în perioada 1976—1980 şi prognozele de dezvoltare în perspectivă pînă in anul 1990, documente de însemnătate primordială care prefigurează viitorul strălucit al patriei noastre, stabilesc cu claritate, cu clarviziune ştiinţifică, drumul pe care patria noastră îl va urma în mersul său viguros ascendent spre culmile bunăstării şi civilizaţiei, spre făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi al înaintării sale spre edificarea comunismului. Prin însuşi acest fapt, prin cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în care este sintetizată cu deosebită forţă şi claritate esenţa acestor documente, recenta plenară se înscrie ca un moment remarcabil al istoriei prezente şi viitoare a dezvoltării României socialiste, al progresului său economico-social multilateral şi rapid. Constituind expresia înţelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate, documentele adoptate sunt elaborate pe baza concepţiei ştiinţifice materialist-dialectice şi istorice, a aplicării legităţilor universal valabile la condiţiile concrete economico-sociale şi istorice din ţara noastră, ţin seama de experienţa generală a construcţiei socialiste în alte ţări, generalizează propria noastră experienţă in edificarea socialismului. In conţinutul lor, aşa cum au relevat dezbaterile plenarei, se regăseşte materializată contribuţia nemijlocită şi hotăritoare, de o inestimabilă valoare teoretică şi practică, a secretarului general al partidului nostru, preocuparea sa neabătută pentru prezentul şi viitorul ţării şi al poporului, pentru ridicarea României socialiste în rîndul ţărilor avansate ale lumii, pentru înfăptuirea ţelului suprem al politicii partidului nostru , ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, crearea condiţiilor pentru afirmarea plenară a personalităţii umane. Intr-un spirit profund patriotic, definind o adevărată strategie a dezvoltării, documentele adoptate de plenară asigură în continuare un ritm accelerat de creştere a industriei şi agriculturii, a tuturor ramurilor de activitate, ridicarea la un nivel înalt al întregii economii, sporirea venitului naţional şi, pe această bază, creşterea bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu incuvintarea rostită la plenară „Programul subliniază în mod just necesitatea eforturilor de dezvoltare economico-socială a ţării in ritm înalt, in vederea ajungerii la nivelul ţărilor socialiste mai avansate, a apropierii României de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Prevederile din Directive şi prognozele ne dau garanţia înfăptuirii acestui obiectiv , care nu este legat numai de o dorinţă abstractă, ci constituie una din problemele fundamentale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi creării bazei tehnico-materiale pentru trecerea spre comunism“. Aceasta, deoarece între nivelul dezvoltării economice de ansamblu şi posibilităţile de creştere a nivelului de trai material şi spiritual al populaţei — obiectivul fundamental al politicii partidului nostru — există o indisolubilă legătură. Nici o societate nu poate să consume mai mult decit produce — şi nici tot ceea ce produce — deoarece aceasta ar condamna-o la stagnare şi in ultimă instanţă la regres. De aceea, cu cit mai mare este venitul national, în speţă venitul national pe locuitor, cu atît şi partea care revine pentru a fi consumată este mai mare. Iar ţara noastră a moştenit, în momentul trecerii la făurirea economiei socialiste, decalaje economice faţă de ţările avansate ale lumii care, după unele calcule, pot fi apreciate la o răminere globală în urmă de peste 100 de ani în acel moment şi care în mod evident şi-au pus amprenta şi asupra nivelului de trai al populaţiei. Şi astăzi, cu toate succesele înregistrate în cele trei decenii de dezvoltare suverană pe drumul făuririi societăţii socialiste, venitul naţional pe locuitor în țara noastră este încă de cîteva ori mai mic decit cel al țărilor dezvoltate din punct de vedere economic. Este cauza pentru care Partidul Comunist Român, secretarul său general, militează cu atîta fermitate și consecventă pentru accelerarea dezvoltării economice a tării noastre, pentru apropierea României de nivelul ţărilor avansate ale lumii. Este ceea ce sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa Naţională din 1972, cind arăta că sintem chemaţi ca in următorii 10—15 ani să lichidăm cu desăvîrşire răminerea în urmă pe care am moştenit-o deoarece „sau vom realiza acest obiectiv şi ne vom înscrie pe orbita civilizaţiei moderne, sau vom continua să rămînem în urma ţărilor dezvoltate, condamnînd naţiunea noastră să se menţină în această situaţie în decursul mai multor generaţii“. In condiţiile contemporane, cind toate statele fac eforturi pentru o dezvoltare cit mai susţinută, alocînd acestui scop cote importante din venitul naţional, singura cale pentru a depăşi decalajele economice este aceea de a înregistra un ritm de dezvoltare mai înalt decit celelalte ţări. Posibilitatea de a obţine astfel de ritmuri este creată numai prin aplicarea unei politici ştiinţifice, juste, de utilizare a venitului naţional pentru consum şi pentru acumulare, pentru dezvoltare, în cadrul căreia asigurîndu-se resursele necesare pentru permanenta ridicare a nivelului de trai se alocă o parte importantă din venitul naţional pentru dezvoltare. Această cerinţă esenţială pentru mersul înainte singura opţiune posibilă în condiţiile concrete ale ţării noastre, a fost subliniată ca pregnanţă de partidul nostru, de secretarul său general încă la Congresul al IX-lea şi apoi la cel de-al X-lea Congres şi la Conferinţa Naţională. Intr-o deplină continuitate de idei ea se regăseşte în documentele adoptate şi a fost reafirmată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Plenară astfel : „Faptul că in Programul partidului se subliniază necesitatea unei juste repartiţii, a alocării unei părţi însemnate din venitul naţional pentru fondul de dezvoltare, are o importanţă principială. Practica, viaţa demonstrează că fără a aloca o parte însemnată din venitul naţional pentru fondul de dezvoltare nu se poate realiza nici progresul economico-social al ţării, nici creşterea nivelului de trai“. Intr-adevăr alocarea unei părţi mai mici din venitul naţional pentru dezvoltare duce, pentru moment, la o sporire a fondului de consum, dar in acelaşi timp, şi aceasta este esenţial, diminuează posibilităţile de dezvoltare economică, reduce ritmul creşterii venitului naţional şi, prin aceasta, însăşi posibilităţile de creştere ulterioară a nivelului de trai. De altfel, încă la Congresul al X-lea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta : „Dacă am diminua fondurile pentru acumulare, desigur că in primii ani ar fi posibil să se aloce mai mult pentru consum, dar aceasta ar duce ulterior la serioase consecinţe negative asupra dezvoltării întregii economii, asupra progresului general al societăţii, ar diminua baza pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei“. Iar acest proces este ilustrat atît de experienţa altor ţări, cit şi de propria noastră experienţă. Este grăitor în această privinţă faptul că in perioada 1954—1960, cind ponderea fondului de dezvoltare în venitul naţional a fost redusă la 17-18 la sută abia a fost posibilă realizarea reproducţiei simple, iar ritmul mediu anual de creştere a fondului de consum, de a cărui mărime depinde în mod direct şi nivelul de trai material şi spiritual al populaţiei, a fost de numai 4,5 la sută. Incepind cu cincinalul trecut, cind partea din venitul national alocată dezvoltării a fost stabilită just, ritmul mediu de creştere al fondului de consum s-a accelerat, ajungînd ca, în actualul cincinal, cind se alocă pentru dezvoltare peste 33 la sută din venitul national, să se înregistreze şi un ritm mediu anual de creştere a fondului ■ de consum de circa 8 la sută, iar pentru întreaga perioadă o creştere de circa 46 la sută. A devenit astfel posibil ca, odată cu avîntul deosebit al industriei, care înregistrează in aceşti ani cele mai înalte ritmuri de dezvoltare, al agriculturii, care a realizat în ultima perioadă cele mai mari recolte din istorie, să se asigure şi o accelerată creştere a nivelului de trai. Mărturie a acestui fapt este sporirea generală a retribuţiei oamenilor muncii în acest cincinal, a cărei a doua etapă începe astăzi, creşterea pînă în anul 1975 a veniturilor reale ale populaţiei cu 22—23 la sută faţă de anul 1970. Sînt aceste realizări cea mai elocventă expresie a justeţei politicii ştiinţifice a partidului nostru de utilizare a venitului naţional, promovată cu deosebită consecvenţă şi fermitate după cel de-al IX-lea Congres, a raportului direct care există între alocarea unui procent important din venitul naţional pentru dezvoltare şi asigurarea progresului general al ţării, ridicarea nivelului de trai al poporului. Faptul că în documentele adoptate de Plenară şi care vor fi Nicoara lonescu (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Viteze sporite de înaintare în galeriile de deviere ale rîurilor Cerna şi Motru Minerii şi constructorii de pe şantierul complexului hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana au atins în luna iulie cele mai înalte cote de producţie din acestan. La Galeriile de deviaţie ale rîurilor Cerna şi Motru , a fost înregistrată, de exemplu, o viteză totală de înaintare de peste 500 metri, care întrece cu 10 procente prevederile de plan. La Cerna s-au încheiat lucrările de bază pentru începerea depunerilor de materiale în baraj, iar la şantierul de la Motru-Pocruia, volumul de excavaţii prevăzut în plan a fost depăşit de aproape două ori. Pe această bază, precum şi prin îmbunătăţirea activităţii la alte obiective, constructorii grupului de şantiere Drobeta- Turnu Severin şi-au depăşit cu peste 1 milion lei sarcinile de plan pe acest an, 5 milioane tone de îngrăşăminte La Combinatul chimic din Craiova s-a produs cea de a 5 000 000 a tonă de îngrăşăminte pe bază de azot, de la punerea în funcţiune a primelor capacităţi ale unităţii. Această cantitate ar putea asigura pentru întreaga suprafaţă agricolă a ţării, în medie cîte 330 kg. de îngrăşăminte substanţă activă la ha. în cele 20 de fabrici ale combinatului s-au înregistrat, da la Începutul acestui an, sporuri la producţia industrială de aproape 50 milioane lei. ORAŞE ŞI VOCAŢII Dacă n-aş locui în Bucureşti aş fi întrebat în care oraş alci aş vrea să locuiesc, aş răsîde acum, fără să ezit prea bin Bistriţa. Acum, după ce văzut oraşul în care s-a năs Andrei Mureşianu, acum, că ce am văzut una dintre e mai pitoreşti aşezări citadiamintită încă din secolul al V-lea sub numele de „civitas tricia“ şi socotită printre cele ru cinei oraşe mari ale Trananiei, după Braşov, Sibiu, ii şi alături de Sighişoara, ca nortantă şi ca mărime, acum, că ce am dormit două nopţi aerul parfumat în care se coc le celebre mere şi prune de triţa, aş răspunde, fără să prea mult, acelei ipotetice rebări , aş vrea să locuiesc la Itniţa. Dar şi în calitate de cetăţean iporar, găzduit pentru două , la hotelul „Potcoava de aur“, istrucţie modernă cu aer meral, tot am destul de multe luri de povestit despre acesta în care noile construcţii din ia centrală — şi ele nu sunt bine — nu se pot face fără zul Direcţiei monumentelor urice, în a căror grijă sunt numai cele 13 clădiri cu arcade, centru, numite „Sugălete“, ■ şi multe altele, făcute de iaşi constructori şi pietrari , lucrau şi pentru domnii Idovei. La 16 mai 1529, Petru ,eş cere de aici pietrari penîntărirea Cetăţii Neamţului, unul dintre ei se pare că e Ion Zidarul, a cărui casă există în Piaţa Centrală aşului. Şi tot din Bistriţa, Pe- Şchiopul îşi aduce un medic 1574. File de istorie îndepărt, a căror amintire învălue istrucţiile moderne... Adevăratotenţial uman al oraşului a put fi exprimat abia in ultima îme. Practic, Bistriţa aşa cum arată im e produsul actualului cinal — îmi spune Andrei Ingartner, primarul oraşului — îtiu că toate întreprinderile mari au fost obiective ale anilor ’70—’74. Şi Combinatul de prelucrare a lemnului şi întreprinderea de utilaje pentru industria materialelor de construcţii şi refractare şi Fabrica de textile neţesute, singura din ţară de acest tip, care foloseşte un procedeu de interţesere sau de sere a deşeurilor textile şi Fabrica de sticlărie pentru menaj. De trei ani, de cînd sînt primar, le-am văzut crescînd sub ochii mei. Acestor întreprinderi, li se adaugă industria laptelui şi a cărnii. Prin 1980, numai întreprinderea de utilaje urmează să ajungă la un număr aproape triplu de muncitori faţă de cîţi există astăzi în tot oraşul. Cincinalul viitor prezintă perspective serioase pentru toate judeţele mici. Noi avem prevăzute peste 30 de obiective industriale, care vor tripla producţia globală a judeţului Bistriţa-Năsăud. Şi majoritatea vor fi construite aici, la noi în oraş". Şi aerul ? mă gîndesc. Aerul acesta curat care îmi aduce aminte de vacanţele copilăriei, petrecute la ţară ? Ce se va întimpla cu aerul parfumat al Bistriţei ? Şi, fără să vreau, ultima întrebare o gîndesc cu voce tare. — „Ne-am gîndit şi noi la asta, mi se răspunde. Platforma industrială, situată în afara oraşului, e amplasată într-un loc de unde curenţii nu pot aduce fumul în oraş. Ne-am gîndit la moştenirea pe care o vom lăsa urmaşilor, pentru că şi noi ne bucurăm de ce au făcut cei de dinaintea noastră. In partea veche a oraşului se mai foloseşte instalaţia de apă şi canal făcută în 1912. Păstrăm ce e bun, refacem restul şi construim, gîndindu-ne că aici, vor locui copiii noştri“. Mi-a plăcut acest fel de a gîndi al primarului, în perspectivă. Judeţului i-au fost alocate în acest cincinal fonduri de investiţii ce însumează aproape trei miliarde de lei şi iată că aceşti bani nu sunt cheltuiţi oricum, ci gospodăreşte. Aveam să mai remarc odată acest lucru fiind de vorbă cu Pompiu Ştefănescu, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă. Cu îndreptăţită mindrie acesta îmi vorbeşte de elaborarea unei vaste monografii etnografice şi folclorice a ţinutului şi mă poartă prin sălile Casei de cultură a oraşului, unde amenajări dintre cele mai ingenioase îi fac pe cetăţenii de toate virajele ai Bistriţei să petreacă aici o mare parte din timpul lor liber. Şi mai toate sunt făcute într-un alt timp liber, în care oamenii se tindeau la acesta, de acum. Ansamblul folcloric „Cununa de pe Someş“ al Casei de cultură a dobindit nenumărate premii de prestigiu la festivalurile internaţionale din Franţa şi Italia, dezvăluind lumii un tezaur de sensibilitate şi gîndire originală, rar întîlnit. Mă gindesc că aerul curat şi parfumat al Bistriţei joacă un rol în toate acestea şi mă bucur că oamenii de aici luptă pentru a-i păstra la fel şi pentru urmaşii lor. Ion Draganoiu Aer de Bistriţa 1 . Noul centru al oraşului Bistriţa Sporirea puterii calorice a lignitului extras din bazinul Rovinari Calitatea lignitului livrat de minerii exploatărilor carbonifere din bazinul Rovinari, centralelor termoelectrice Rogojelu şi Işalniţa, a fost în intervalul scurs din acest an, superioară indicilor stabiliţi. Prin reducerea procentului de impurităţi, cenuşă şi de umiditate, minerii au reuşit să sporească în medie cu o kilocalorie pe kilogram, puterea calorică a lignitului expediat. Pe această bază, unitatea amintită a obţinut în plus beneficii însumînd peste 50 000 000 lei. (Agerpres). pl.,,,,....... imwim AA/v Harta Fanomanalor meteorologica probabila. Amănunta in pag. a 2-a Acţiuni ale Frontului Unităţii Socialiste pentru generalizarea experienţei valoroase — Biroul Executiv al Frontului Unităţii Socialiste, a stabilit să se ia în continuare măsuri politice şi organizatorice pentru generalizarea experienţei de valoare in vederea ridicării la un nivel calitativ a întregii activităţi productive. Aceleaşi idei au fost, subliniate cu pregnantă in cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. Aţi dori să vă referiţi la una din experienţele de muncă din judeţ pe care o consideraţi ca fiind reprezentativă şi prezentînd interes pentru generalizare? — Desigur, e foarte dificil, ca din noianul de acţiuni, metode, cit şi soluţii cu care suntem confruntaţi în această etapă, de puternic dinamism în toate domeniile vieţii economico-sociale, să pot scoate în evidenţă una — a subliniat interlocutorul. Angajamentul parriotic de a îndeplini cincinalul înainte de termen, căruia îi sînt subsumate eforturile noastre în întîmpinarea celor două mari evenimente din viaţa şi istoria poporului şi partidului nostru — a 30-a aniversare a Eli-Convorbire cu tov. Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste berării şi Congresul al XI-lea —, cer găsirea acelor modalităţi de conducere şi organizare care să asigure o eficienţă maximă în minimum de timp, pentru mobilzarea tuturor forţelor umane şi materiale la îndeplinirea exemplară a obiectivelor planificate. Consider că un asemenea stil de muncă presupune utilizarea cu îndemînare a unui sistem complex de metode specifice care permanent trebuie adaptate la condiţiile şi particularităţile judeţului nostru. Pe fondul general al cunoaşterii realităţilor din toate sectoarele economice şi social-culturale ale judeţului am urmărit mutarea centrului de greutate al întregii activităţi a organelor de partid şi de stat în unităţile de bază, acolo unde de fapt se materializează toate deciziile. Experienţa dialogului viu cu masele, îmbinarea muncii curente cu cea de perspectivă şi perfecţionarea democratizării Întregii munci de conducere, stil de muncă novator, practicat cu consecvenţă de secretarul general al partidului, ne-au permis să polarizăm întregul potenţial spre rezolvarea mai rapidă a multiplelor probleme economice, sociale şi edilitar-gospodăreşti din întreg teritoriul judeţului, să ne fundamentăm mai bine deciziile, să stimulăm iniţiativele şi să valorificăm raţional rezervele mari atît materiale cit şi umane de care dispunem. Tocmai in acest context general ce aspect îmbracă experienţa căreia aici, în judeţul Galaţi ii atribuiţi o deosebită valoare ? — După părerea mea, experienţa cea mai fertilă şi valoroasă sub aspectul eficienţei şi al verificării de către practica socială, rămîne aceea a statornicirii la toate nivelele, la toate treptele ce ierarhizează responsabilitatea politică, economică şi socială a consultării maselor, a antrenării acestora ,la executarea obiectivelor propuse, dublate de autocontrolul înfăptuirii propriilor iniţiative, sugestii şi propuneri. Dialogul permanent ce-l purtăm cu toate categoriile de cetăţeni prin adunările populare pe diferite probleme de interes cetăţenesc, intilnirile cu deputaţii, cu lucrătorii din industrie şi agricultură, cu tineretul, a devenit metoda curentă de lucru cu masele. Rezultatele obţinute in acest domeniu confirmă viabilitatea metodei, o consacră ca cea mai eficientă şi dinamică. Stilul de muncă adoptat de Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialste, practicat sub diferite forme şi metode cu toate unităţile teritoriale locale, de stimulare şi generalizare a experienţei pozitive la comune, municipii, oraşe s-a dovedit viabil, creînd cadru favorabil manifestării plenare a înţelepciunii maselor, a uriaşei ei forţe de creativitate. Ceea ce vreau să precizez este aportul concret, direct pe care consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste, cu concursul tuturor organizaţiilor componente, l-au avut în preluarea şi generalizarea ideilor valoroase, a experienţei pozitive. — In ce domeniu de activitate s-a manifestat mai mult această metodă şi cum se extinde ? — Aşa cum am mai arătat, experienţa noastră, preocupările ce le avem pentru atragerea maselor în soluţionarea problemelor, dialogul conducere locală — mase, reprezintă numitorul comun pentru îndeplinirea obiectivelor din toate domeniile de activitate. Dacă ar fi să mă refer la ceea ce am făcut pînă acum, aş insista asupra acelor sectoare de activitate şi acţiuni pe care le avem în prezent pe agenda de lucru. In primul rînd indicatorii calitativi ai planului de producţie, investiţii, construcţii, agricultură. Sînt sectoare majore pentru întreaga economie naţională şi asupra dinamismului lor continuu a insistat în mod deosebit secretarul general al partidului la recenta plenară. Ori tocmai consultarea permanentă a maselor ne-a ajutat să întocmim programe de valorificare superioară a tuturor resurselor şi condiţiilor locale pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, investiţiilor, circulaţiei mărfurilor, în domeniul social-cultural, al sistematizării localităţilor, modernizării reţelei de drumuri. Dacă ar fi să mă refer concret la unele acestea, aş aminti amenajările hidroameliorative locale, menite să combată efectele secetei, iar în final să schimbe configuraţia geografică a teritoriului şi să deschidă perspectiva favorabilă creşterii potenţialului productiv al unor însemnate suprafeţe de teren. Eforturile ce se depun cu sprijinul maselor şi la Iniţiativa acestora, pentru construirea a 19 baraje de acumulare vor permite irigarea a circa 2 000 ha şi realizarea anual a cel puţin 150 tone peşte. Urmărim ca unele din aceste lacuri să devină reale puncte de agrement. O altă acţiune de mare amploare pe care consiliile comunale ale Frontului Unităţii Socialiste şi-au înscris-o în programele lor curente de lucru şi la care antrenează în permanenţă mase mari de cetăţeni este şi aceea privind nivelarea terenurilor neproductive, degradate în scopul redării lor circuitului agricol. In acest sens s-au deschis 120 de şantiere de lucru în peste 20 comune unde muncesc sute şi mii de cetăţeni pentru reintegrarea terenurilor în patrimoniul naţional productiv, stăvilirea procesului de eroziune. Acţiunea de desţelenire şi însămînţare a păşunilor neproductive Întreprinsă pînă acum in 24 localităţi pe o suprafaţă de aproape 1 700 ha se înscrie de asemenea alături de alte acţiuni în care participarea maselor de cetăţeni la realizarea cantitativă şi cali- Viorel Chiurtu (Continuare in pag. a 3-a) ÎN ANUL 1980 PRODUCŢIA DE OŢEL A ROMÂNIEI SE VA TRIPLA FAŢĂ DE 1971 Urmărind evoluţia producţiei de oţel în anii construcţiei socialiste, se poate constata că la fiecare deceniu ea a reuşit să-şi tripleze volumul şi chiar să depăşească un asemenea ritm. Ştiut fiind că ofensiva producţiei de metal va continua cu mai multă vigoare, este de aşteptat ca în anii următori ea să se dezvolte în acelaşi ritm înalt de pînă acum. Astfel, potrivit prevederilor, se preconizează ca în anul 1980 ţara noastră să realizeze 18 milioane tone de oţel, ceea ce reprezintă o creştere de aproape 3 ori faţă de anul 1971. Aşadar, viitorul cincinal va face din producţia de oţel o puternică metaforă a progresului, un barometru şi mai concludent pentru a măsura in modul cel mai real puterea economică a ţării noastre aflată în plin proces de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. (Agerpres). (Continuare In pag. a 6-a) ZILE HOTĂRITOARE la secerişul griului In condiţiile în care în întreaga ţară a mai rămas de strins recolta de grîu de pe circa 875 000 hectare, se poate spune că această lucrare a intrat In faza finală. Deşi această suprafaţă reprezintă 37 la sută din cea afectată culturii griului, recoltarea la timp şi fără pierderi ridică în continuare destule probleme. Iată de ce Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor a organizat recent teleconferinţe la care s-a analizat modul cum se desfăşoară lucrările agricole de sezon în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie, s-au stabilit o serie de măsuri pentru intensificarea ritmului de lucru. Pînă acum au terminat secerişul griului şapte judeţe , ieri, Doljul raportînd terminarea secerişului printr-o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Aici, ca de altfel şi în alte cîteva judeţe, combinele au fost folosite la întreaga capacitate de lucru, fapt care explică rezultatele bune obţinute. La teleconferinţa la care s-a analizat activitatea în cooperativele agricole de producţie s-au făcut referiri la unele judeţe unde există o insuficientă preocupare pentru realizarea vitezei zilnice de la