România Liberă, iulie 1976 (Anul 34, nr. 9855-9881)

1976-07-01 / nr. 9855

ANUL XXXIV Nr. 9855 • 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, care a participat la lu­crările Conferinţei partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa, a plecat miercuri sea­ra spre patrie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost salu­tat cu căldură, înainte de ple­care, de tovarăşul Erich Honec­­ker, secretar general al Comi­tetului Central al Partidului So­cialist Unit din Germania. La aeroportul Schönefeld din Berlin, oaspeţii români au fost conduşi de tovarăşii: Willi Stoph, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Horst Sinder­­mann, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.S.U.G., Her­mann Axen, membru al Bi­roului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Paul Werner, mem­bru al Biroului Politic, secre­tar al C.C. al P.S.U.G., Gerhard Gruneberg, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Heinz Hoffmann, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Hary Tisch, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Egon Krenz, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G. Pionieri au oferit secretarului general al Partidului Comunist Român, membrilor delegaţiei, buchete de flori. Au fost prezenţi, de aseme­nea, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.D. Ger­mană, Constantin Niţă, membri ai Ambasadei. Numeroşi corespondenţi de presă, fotoreporteri, operatori ai Radioteleviziunii au înregistrat momentele plecării delegaţiei Partidului Comunist Român. Secretarul general al partidi­ Plecarea din Berlin Încheierea lucrărilor Conferinţei comuniste şi muncitoreşti din partidelor Europa La 30 iunie 1976 şi-a încheiat lucrările Conferinţa partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa. în cursul celei de-a doua zi a lucrărilor au luat cuvîntul to­varăşii Iosip Broz Tito, pre­şedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Lars Werner, preşedintele Partidului de Stin­­ga-Comuniştii din Suedia, Erich Honecker, secretar general al Comitetului Central al Partidu­lui Socialist Unit din Germania, Enrico Berlinguer, secretar ge­neral al Partidului Comunist Italian, Dominique Urbany, preşedintele Partidului Comu­nist din Luxemburg, Alvaro Cunhal, secretar general al Partidului Comunist Portughez, Georges Marchais, secretar ger­neral al Partidului Comunist Francez, Martin Gunnar Knut­­sen, preşedintele Partidului Co­munist din Norvegia, Ermene­­gildo Gasperoni, preşedintele Partidului Comunist San Mari­­nez, Janos Kadar, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Socialist Un­gar. ’ Cele patru şedinţe din cea de-a doua zi a lucrărilor au fost prezidate de tovarăşii Georges Marchais, secretar ge­neral al Partidului Comunist Francez, Harilaos Florakis, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia, Gordon McLennan, se­cretar general al Partidului Comunist din Marea Britanie, Michael O’Riordan, secretar ge­neral al Partidului Comunist din Irlanda, în încheierea lucrărilor, Con­ferinţa a hotărît să adopte şi să publice documentul final „Pentru pace, securitate, cola­borare şi progres social în Eu­ropa“. Lucrările conferinţei s-au des­făşurat într-o atmosferă fră­ţească, constructivă. Reprezentanţii partidelor co­muniste şi muncitoreşti partici­pante la Conferinţă şi-au expri­mat convingerea că realizarea marilor obiective definite în ca­drul acestei importante reuniuni corespunde intereselor tuturor popoarelor şi va constitui o în­semnată contribuţie la cauza păcii, independenţei naţionale, democraţiei şi socialismului in întreaga lume. După-amiază, Comitetul Cen­tral al Partidului Socialist Unit din Germania a oferit o recep­ţie în onoarea delegaţiilor care au participat la Conferinţa partidelor comuniste şi munci­torești din Europa. ÎNTÂLNIRI LA BERLIN ALE­I • Cu tovarăşul L. I. Brejnev • Cu tovarăşul Edward Gierek • Cu tovarăşul János Kádár Cu tovarăşul Gustav Husak Cu tovarăşul Érick Honeeber Cu tovarăşul Georges Marehais (In pagina a 3-a) . Indeplinindu-şi înainte de ter­men sarcinile planului semes­trial, oamenii muncii din indus­tria judeţului Olt, au înregistrat o producţie globală industrială suplimentară în valoare de pes­te 100 milioane lei. Sporul de producţie a fost realizat, aproape integral, pe seama creşterii productivităţii muncii, ale cărei prevederi au fost depăşite cu­­ 740 lei pe fie­care angajat. In perioada ce s-a scurs din primul an al actualului cinci­nal, unităţile industriale din a­­ceastă parte a ţării au furnizat, în plus, economiei nationale im­portante cantităţi de aluminiu primar şi aliaje pe bază de me­tal argintiu, cabluri electrice de forţă, electrozi siderurgici, ma­şini agricole şi instalaţii pentru irigat, conserve de legume. ★ Minerii exploatării carbonifere Leurda, unitatea cu cele mai bune rezultate economice din sectorul carbonifer al judeţului Gorj, au extras în plus, în pri­mul semestru 135 000 tone lignit, cantitate ce întrece de peste trei ori prevederea din angajamen­tul anual. După cum ne-a pre­cizat ing. Ion Crivăţ, directorul unităţii, depăşirea producţiei a fost însoţită de creşterea cu pes­te 15 la sută a randamentului mediu pe post, de obţinerea su­plimentară a unui volum de e­­conomii la cheltuielile materiale in valoare de peste 3 milioane lei. ★ PIATRA NEAMŢ (coresp. R.I. — Const. Azoiţii) Cu aproape 3 ani în urmă în una din secţiile fabricii de melană de la Com­binatul de fibre sintetice Săvi­­neşti a prins viaţă o valoroasă iniţiativă sub genericul „Să lu­crăm un schimb pe lună cu ma­terii prime economisite“, în perioada care a trecut de atunci, iniţiativa s-a extins în nume­roase alte secţii şi instalaţii ale combinatului. La „Melana“ ea a căpătat un caracter de masă, peste 3 000 de chimişti fiind antrenaţi în acţiunile întreprinse în vederea reducerii consumului de acrilonitril şi carbonat de etilenă, materii prime de bază pentru fabricarea fibrelor sin­tetice. Ca urmare, pînă acum au fost economisite 1 868 tone de acrilonitril şi 1 370 tone de car­bonat de etilenă, economii a căror valoare însumează peste 26 milioane lei. Numai din ma­teriile prime economisite în pe­rioada care a trecut din acest an pot fi fabricate mai mult de 400 de tone fibre de melană. ★ REŞIŢA (coresp. R.I. — I. Me­­doia). Oţelarii reşiţeni au lansat în aceste zile o nouă şi valo­roasă iniţiativă : „Fiecare oţelar, angajat direct in creşterea efi­cienţei economice a metalului“. Ce înseamnă mai concret acest lucru ! Că oţelarii reşiţeni îşi propun să utilizeze metalul la nivelul indicatorilor înregistraţi pe plan mondial. Practic, aceasta înseamnă că gradul de obţinere a metalului utilizabil din tona de oţel brut va ajunge la 84 la sută. Această valoroasă iniţia­tivă îşi propune să contribuie la perfecţionarea tehnologiilor de elaborare a metalului şi de îm­bunătăţire a calităţii sale, la reducerea pierderilor tehnolo­gice şi a rebuturilor, la asimi­larea unor noi mărci de oţel cu caracteristici superioare etc. Aceste măsuri pe parcursul a­­cestui cincinal, vor duce la creş­terea gradului de obţinere a me­talului util din tona de oţel brut cu cel puţin 1 la sută, ceea ce este echivalent cu aproximativ 10 000 tone anual. ★ Specialiştii Centralei industriale de maşini şi aparataj electric au elaborat anul acesta documen­taţii pentru un important număr de noi variante de transforma­toare, motoare, generatoare şi aparataje electrice, din care circa 30 au şi fost introduse în producţia de serie. La întreprin­derile de profil din Craiova şi Filiaşi, de pildă, au fost asi­milate toate tipurile de tran­sformatoare electrice solicitate de beneficiari pentru anii 1976 şi 1977. S-au realizat de aseme­nea seriile de motoare electrice de joasă şi înaltă tensiune cu caracteristici cerute de exploa­tarea în chimie şi minerit. Re­zultate asemănătoare au înre­gistrat întreprinderile „Electro­­banatul“ din Timişoara, de ce­lule electrice — Băileşti, „Elec­troceramica“ — Turda, precum şi alte unităţi ale centralei amintite. Ponderea produselor noi urmează să depăşească in acest an 14 la sută din totalul producţiei marfă. Realizări de prestigiu în întrecerea socialistă Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! Delegaţia Partidului Comunist Român condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a înapoiat ieri în Capitală delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, care a participat la lu­crările Conferinţei partidelor co­muniste şi muncitoreşti din Eu­ropa, ce s-au desfăşurat la Ber­lin, s-a întors, miercuri seara, în Capitală. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Du­mitru Popescu, membru al Co­mitetului Politic Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Aeronava oficială a aterizat la ora 21,35, pe aeroportul Otopeni. La scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîm­­pinat de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Cioară, Li­na Ciobanu, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Paul Niculescu, Gheor­ghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Io­sif Uglar, Ilie Verdet, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Mi­­hai Gere, Nicolae Giosan, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Pa­­tilinei, Mihai Telescu, Ion Ursu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, de conducători de insti­tuţii centrale şi organizaţii ob­­ şteşti, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Era de faţă ambasadorul Re-I­publicii Democrate Germane la Bucureşti, Hans Voss. lui a fost salutat, la sosire, de numeroşi locuitori ai Capitalei, care l-au aclamat îndelung, ex­primându-i direct și cald senti­mentele lor de profundă dragos­te și stimă. U­H CULTURILE DUBLE Specialişti despre valorificarea posibilităţilor de obţinere a celei de a doua recolte . In acest an, condiţiile agrometeorologice sunt favorabile culturilor duble ; în multe zone, rezervele de umiditate din sol sunt apropiate de valorile optime , în sudul şi vestul ţării, temperaturile ce se vor acumula pînă la toamnă permit obţinerea, după recoltarea păioaselor, a unor recolte de porumb boabe . Reuşita culturilor duble depinde de operativitatea cu care se execută pregătirea terenului şi semănatul După cum s-a anunţat, în su­dul şi vestul ţării, precum şi în unele judeţe din zona subcar­patică, se desfăşoară din plin secerişul orzului. Totodată, în unele unităţi agricole au ajuns la maturitate, în ultimele zile, soiurile timpurii de grîu, ceea ce a obligat declanşarea recol­tărilor. Odată cu eliberarea pri­melor suprafeţe de cereale pă­­ioase, se pune problema valori­ficării acestor terenuri cu cea de-a doua cultură, astfel ca pînă la toamnă să se obţină o re­coltă de porumb boabe, legume şi furaje necesare sectorului zootehnic. Ce posibilităţi există în acest an pentru realizarea ce­lei de a doua recolte, ne arată cercetătorul principal Maria Ef­­timescu de la Institutul de me­teorologie şi hidrologie din Bucureşti , „în condiţiile spe­cifice anului agricol 1975—1976 (iarna rece şi cu precipitaţii re­duse cantitativ, precum şi o pri­măvară în care regimul termic şi hidric a fost în general de­ficitar), faza de maturitate a griului de toamnă se produce cu o întîrziere de cinci pînă la opt zile, diferenţiat pe teritoriu. Ca urmare, recoltarea păioaselor va întîrzia comparativ cu alţi ani, in funcţie de particularită­ţile zonei şi de data semănatu­lui, în mod corespunzător,­­ cul­turile duble vor avea puţin de­calată­ perioada de semănat. Din calculele efectuate în ca­drul Laboratorului de agrome­­teorologie din I.M.H., s-a sta­bilit potenţialul termic in inter­valul de la recoltarea păioaselor (şi deci a însămînţărilor cultu­rilor duble) şi pînă la căderea primelor brume de toamnă, pe zonele naturale. Se remarcă astfel că cele mai mari sume de temperatură — între 1 600— 1 750 grade — se vor realiza în Banat, Cîmpia Română şi Do­­brogea. în alte zone agricole, sumele de temperatură vor os­cila între 1 300—1 600 grade. Re­zultă, deci, că în sudul şi ves­tul ţării există condiţii, dacă se­mănatul se face în prima de­cadă a acestor luni, să se ob­ţină chiar o recoltă de porumb boabe. Pentru culturile ce vor fi însămînţate in a doua epocă, resursele termice vor fi mai re­duse, fiind favorabile altor cul­turi duble (porumb pentru siloz şi masă verde, fasole, sfeclă fu­rajeră, soia). In alţi ani, rezervele de umi­ditate din sol, constituiau ade­sea factorul limitativ pentru culturile duble. In prezent, can­tităţile de apă căzute în această primăvară şi prima parte a ve­rii au creat rezerve de umidi­tate accesibilă plantelor apropi­ate de valorile optime, în spe­cial în Banat, Mehedinţi, Cri­­şana, centrul Moldovei. La sfîr­­şitul perioadei de vegetaţie a griului de toamnă, în stratul de sol 0—100 cm, în ceea ce pri­veşte rezerva de umiditate ac­cesibilă, se înregistrau valori apropiate de 50 la sută din ca­(Continuare in vag. a 3-a) Joi 1 iulie 1976 r Lucrările primei şedinţe a Camerei legislative a consiliilor populare Miercuri, 30 iunie, s-au desfă­şurat, în Capitală, lucrările pri­mei şedinţe a Camerei legislati­ve a consiliilor populare — or­gan permanent cu caracter de­liberativ, în compunerea căruia intră totalitatea deputaţilor membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. La lucrări au participat tova­răşii Ştefan Voitec, Janos Fa­zekas, Paul Niculescu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ şi Mihai Ma­­rinescu, viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Comite­tului de Stat al Planificării. Au luat parte, de asemenea, cadre din conducerea unor ministere, instituţii centrale şi organizaţii de masă. Din împuternicirea preşedin­telui Republicii, prima şedinţă a Camerei legislative a fost des­chisă de tovarăşul Ştefan Voi­tec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Cu acest prilej a fost transmis Camerei legislative un salut călduros şi urări de succes deplin în realizarea sarcinilor care stau în faţa acestui înalt for democratic, din partea secreta­rului general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Camera legislativă, expresie a preocupării continue pentru per­fecţionarea organizării şi condu­cerii societăţii socialiste, pe baza îmbinării armonioase dintre acti­vitatea centrală şi cea locală, a participării tot mai active a oa­menilor muncii — fără deosebi­­re de naţionalitate — la condu­cerea întregii vieţi economice şi sociale din ţara noastră, a menţionat vorbitorul, este che­mată să analizeze problemele majore ale dezvoltării unităţilor administrativ-teritoriale, să dez­bată şi să se pronunţe asupra proiectelor de legi privind ac­tivitatea multilaterală şi com­plexă a organelor locale ale pu­terii şi administraţiei de stat. Crearea Camerei legislative scoate în evidență, odată în plus, spiritul creator în care condu­cerea partidului nostru, tova­răşul Nicolae Ceauşescu concep dezvoltarea cadrului instituţional al participării maselor la actul de decizie, la opera de construi­re a noii societăţi. Alături de Congresul şi Conferinţele con­siliilor populare, Camera legis­lativă marchează creşterea sub­stanţială a rolului ce revine organelor locale în înfăptuirea Programului partidului de fău­rire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi de înainta­re a ţării spre comunism. Caracterul de lucru şi funcţii­le însemnate ale Camerei sunt de natură să creeze o largă e­­mulaţie în rîndul deputaţilor consiliilor populare, să contribu­ie la perfecţionarea stilului şi metodelor activităţii acestora şi să sporească capacitatea consi­liilor populare în vederea mo­bilizării oamenilor muncii pen­tru asigurarea realizării şi de­păşirii sarcinilor din planul na­ţional de dezvoltare economică şi socială în profil teritorial pen­tru înflorirea tuturor judeţelor şi localităţilor patriei. Pentru conducerea lucrărilor actualei şedinţe, deputaţii au ales un birou al Camerei legis­lative alcătuit din tovarăşii Ion Dincă, preşedinte al Consiliului popular al municipiului Bucu­reşti — preşedinte al Camerei, Nagy Ferdinand, preşedinte al Consiliului popular al judeţului Covasna, şi Petre Gigea, prim­­vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Dolj, — vi­cepreşedinţi, Gheorghe Brehu­­iescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Iaşi, Ion Tarchiu, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului popular al judeţului Ialomiţa, Ion Ciorba, prim-vicepreşedinte al Consiliu­lui popular al judeţului Cluj, şi Elena Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului popular al jude­ţului Braşov , membri ai Bi­roului. De asemenea, au fost aleşi ca secretari ai Camerei Legislative tovarăşii Radu An­­darache, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Brăila, Gheorghe Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Ilfov, Hans Gottschiling, membru al Comi­tetului executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu şi Elisa­­beta Maria Bereş, membru al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular judeţean Hunedoara. In continuare a fost aprobată următoarea ordine de zi a pri­mei şedinţe a Camerei legislati­ve : 1. Proiectul planului național unic de dezvoltare economico­­socială a Republicii Socialiste România, pe perioada 1976—1980, în profil teritorial. 2. Programul privind produc­ţia şi desfacerea bunurilor de consum în perioada 1976—1980. 3. Programul privind dezvol­tarea creşterii animalelor în pe­rioada 1976—1980. 4. Programul de dezvoltare a industriei alimentare în perioa­da 1976—1980. 5. Proiectul Legii pentru modi­ficarea şi completarea Legii nr. 57/1968 de organizare şi funcţio­nare a consiliilor populare. Deputații consiliilor populare au hotărît apoi să se întocmească un proiect de regulament de funcționare a Camerei legislative, care urmează să fie trimis spre dezbatere comitetelor executive ale consiliilor populare și supus, spre aprobare, Camerei legisla­tive la viitoarea sa ședinţă. Pen­tru întocmirea proiectului de regulament a fost aleasă o co­misie formată din 43 de membri, cadre de conducere ale organe­lor locale de stat, oameni ai muncii, români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi, re­prezentanţi ai tuturor judeţelor ţării şi municipiului Bucureşti. Pe marginea problemelor care fac obiectul primei şedinţe a Camerei legislative au luat cu­vîntul tovarăşii Dumitru Alecu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Prahova, Gheorghe Nicolae, vicepreşedin­te al Consiliului popular jude­ţean Argeş, Alexandru Gavri­­liuc, vicepreşedinte al Consiliu­lui popular judeţean Tulcea, Pataki Emeric, prim-vicepre­şedinte al Consiliului popular judeţean Harghita, Ion Badea, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Ialomiţa, Ion Cioară, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Vrancea, Ştefan Ilieş, vicepre­şedinte al Consiliului popular judeţean Brăila, Ion Nicola, prim-vicepreşedinte al Consi­liului popular judeţean Gorj, A­­lexandru Toader, vicepreşedinte al Consiliului popular jude­ţean Mehedinţi, Petre Preo­teasa, vicepreşedinte al Con­siliului popular judeţean Dolj, Andrei Sorcoiu, vicepreşedin­te al Consiliului popular judeţean Braşov, Radu Abagiu, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Bucureşti, Marin Bălan, director al Direc­ţiei generale a agriculturii şi industriei alimentare a judeţului Vilcea, Horia Cozma, director al Grupului de industrie locală Bihor, Laurenţiu Stroie, direc­tor al Direcţiei generale a agri­culturii şi industriei alimentare a judeţului Dîmboviţa, Ioan En­­ciu, prim-vicepreşedinte al Con­siliului popular judeţean Satu (Continuare în vag. a 3-a)

Next