România Liberă, iulie 1976 (Anul 34, nr. 9855-9881)
1976-07-01 / nr. 9855
ANUL XXXIV Nr. 9855 • 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, care a participat la lucrările Conferinţei partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa, a plecat miercuri seara spre patrie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost salutat cu căldură, înainte de plecare, de tovarăşul Erich Honecker, secretar general al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania. La aeroportul Schönefeld din Berlin, oaspeţii români au fost conduşi de tovarăşii: Willi Stoph, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Horst Sindermann, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Hermann Axen, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Paul Werner, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Gerhard Gruneberg, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Heinz Hoffmann, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Hary Tisch, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Egon Krenz, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G. Pionieri au oferit secretarului general al Partidului Comunist Român, membrilor delegaţiei, buchete de flori. Au fost prezenţi, de asemenea, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.D. Germană, Constantin Niţă, membri ai Ambasadei. Numeroşi corespondenţi de presă, fotoreporteri, operatori ai Radioteleviziunii au înregistrat momentele plecării delegaţiei Partidului Comunist Român. Secretarul general al partidi Plecarea din Berlin Încheierea lucrărilor Conferinţei comuniste şi muncitoreşti din partidelor Europa La 30 iunie 1976 şi-a încheiat lucrările Conferinţa partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa. în cursul celei de-a doua zi a lucrărilor au luat cuvîntul tovarăşii Iosip Broz Tito, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Lars Werner, preşedintele Partidului de Stinga-Comuniştii din Suedia, Erich Honecker, secretar general al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, Enrico Berlinguer, secretar general al Partidului Comunist Italian, Dominique Urbany, preşedintele Partidului Comunist din Luxemburg, Alvaro Cunhal, secretar general al Partidului Comunist Portughez, Georges Marchais, secretar gerneral al Partidului Comunist Francez, Martin Gunnar Knutsen, preşedintele Partidului Comunist din Norvegia, Ermenegildo Gasperoni, preşedintele Partidului Comunist San Marinez, Janos Kadar, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. ’ Cele patru şedinţe din cea de-a doua zi a lucrărilor au fost prezidate de tovarăşii Georges Marchais, secretar general al Partidului Comunist Francez, Harilaos Florakis, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia, Gordon McLennan, secretar general al Partidului Comunist din Marea Britanie, Michael O’Riordan, secretar general al Partidului Comunist din Irlanda, în încheierea lucrărilor, Conferinţa a hotărît să adopte şi să publice documentul final „Pentru pace, securitate, colaborare şi progres social în Europa“. Lucrările conferinţei s-au desfăşurat într-o atmosferă frăţească, constructivă. Reprezentanţii partidelor comuniste şi muncitoreşti participante la Conferinţă şi-au exprimat convingerea că realizarea marilor obiective definite în cadrul acestei importante reuniuni corespunde intereselor tuturor popoarelor şi va constitui o însemnată contribuţie la cauza păcii, independenţei naţionale, democraţiei şi socialismului in întreaga lume. După-amiază, Comitetul Central al Partidului Socialist Unit din Germania a oferit o recepţie în onoarea delegaţiilor care au participat la Conferinţa partidelor comuniste şi muncitorești din Europa. ÎNTÂLNIRI LA BERLIN ALEI • Cu tovarăşul L. I. Brejnev • Cu tovarăşul Edward Gierek • Cu tovarăşul János Kádár Cu tovarăşul Gustav Husak Cu tovarăşul Érick Honeeber Cu tovarăşul Georges Marehais (In pagina a 3-a) . Indeplinindu-şi înainte de termen sarcinile planului semestrial, oamenii muncii din industria judeţului Olt, au înregistrat o producţie globală industrială suplimentară în valoare de peste 100 milioane lei. Sporul de producţie a fost realizat, aproape integral, pe seama creşterii productivităţii muncii, ale cărei prevederi au fost depăşite cu 740 lei pe fiecare angajat. In perioada ce s-a scurs din primul an al actualului cincinal, unităţile industriale din această parte a ţării au furnizat, în plus, economiei nationale importante cantităţi de aluminiu primar şi aliaje pe bază de metal argintiu, cabluri electrice de forţă, electrozi siderurgici, maşini agricole şi instalaţii pentru irigat, conserve de legume. ★ Minerii exploatării carbonifere Leurda, unitatea cu cele mai bune rezultate economice din sectorul carbonifer al judeţului Gorj, au extras în plus, în primul semestru 135 000 tone lignit, cantitate ce întrece de peste trei ori prevederea din angajamentul anual. După cum ne-a precizat ing. Ion Crivăţ, directorul unităţii, depăşirea producţiei a fost însoţită de creşterea cu peste 15 la sută a randamentului mediu pe post, de obţinerea suplimentară a unui volum de economii la cheltuielile materiale in valoare de peste 3 milioane lei. ★ PIATRA NEAMŢ (coresp. R.I. — Const. Azoiţii) Cu aproape 3 ani în urmă în una din secţiile fabricii de melană de la Combinatul de fibre sintetice Săvineşti a prins viaţă o valoroasă iniţiativă sub genericul „Să lucrăm un schimb pe lună cu materii prime economisite“, în perioada care a trecut de atunci, iniţiativa s-a extins în numeroase alte secţii şi instalaţii ale combinatului. La „Melana“ ea a căpătat un caracter de masă, peste 3 000 de chimişti fiind antrenaţi în acţiunile întreprinse în vederea reducerii consumului de acrilonitril şi carbonat de etilenă, materii prime de bază pentru fabricarea fibrelor sintetice. Ca urmare, pînă acum au fost economisite 1 868 tone de acrilonitril şi 1 370 tone de carbonat de etilenă, economii a căror valoare însumează peste 26 milioane lei. Numai din materiile prime economisite în perioada care a trecut din acest an pot fi fabricate mai mult de 400 de tone fibre de melană. ★ REŞIŢA (coresp. R.I. — I. Medoia). Oţelarii reşiţeni au lansat în aceste zile o nouă şi valoroasă iniţiativă : „Fiecare oţelar, angajat direct in creşterea eficienţei economice a metalului“. Ce înseamnă mai concret acest lucru ! Că oţelarii reşiţeni îşi propun să utilizeze metalul la nivelul indicatorilor înregistraţi pe plan mondial. Practic, aceasta înseamnă că gradul de obţinere a metalului utilizabil din tona de oţel brut va ajunge la 84 la sută. Această valoroasă iniţiativă îşi propune să contribuie la perfecţionarea tehnologiilor de elaborare a metalului şi de îmbunătăţire a calităţii sale, la reducerea pierderilor tehnologice şi a rebuturilor, la asimilarea unor noi mărci de oţel cu caracteristici superioare etc. Aceste măsuri pe parcursul acestui cincinal, vor duce la creşterea gradului de obţinere a metalului util din tona de oţel brut cu cel puţin 1 la sută, ceea ce este echivalent cu aproximativ 10 000 tone anual. ★ Specialiştii Centralei industriale de maşini şi aparataj electric au elaborat anul acesta documentaţii pentru un important număr de noi variante de transformatoare, motoare, generatoare şi aparataje electrice, din care circa 30 au şi fost introduse în producţia de serie. La întreprinderile de profil din Craiova şi Filiaşi, de pildă, au fost asimilate toate tipurile de transformatoare electrice solicitate de beneficiari pentru anii 1976 şi 1977. S-au realizat de asemenea seriile de motoare electrice de joasă şi înaltă tensiune cu caracteristici cerute de exploatarea în chimie şi minerit. Rezultate asemănătoare au înregistrat întreprinderile „Electrobanatul“ din Timişoara, de celule electrice — Băileşti, „Electroceramica“ — Turda, precum şi alte unităţi ale centralei amintite. Ponderea produselor noi urmează să depăşească in acest an 14 la sută din totalul producţiei marfă. Realizări de prestigiu în întrecerea socialistă Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! Delegaţia Partidului Comunist Român condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a înapoiat ieri în Capitală delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, care a participat la lucrările Conferinţei partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa, ce s-au desfăşurat la Berlin, s-a întors, miercuri seara, în Capitală. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Aeronava oficială a aterizat la ora 21,35, pe aeroportul Otopeni. La scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Verdet, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilinei, Mihai Telescu, Ion Ursu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, de conducători de instituţii centrale şi organizaţii ob şteşti, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Era de faţă ambasadorul Re-Ipublicii Democrate Germane la Bucureşti, Hans Voss. lui a fost salutat, la sosire, de numeroşi locuitori ai Capitalei, care l-au aclamat îndelung, exprimându-i direct și cald sentimentele lor de profundă dragoste și stimă. UH CULTURILE DUBLE Specialişti despre valorificarea posibilităţilor de obţinere a celei de a doua recolte . In acest an, condiţiile agrometeorologice sunt favorabile culturilor duble ; în multe zone, rezervele de umiditate din sol sunt apropiate de valorile optime , în sudul şi vestul ţării, temperaturile ce se vor acumula pînă la toamnă permit obţinerea, după recoltarea păioaselor, a unor recolte de porumb boabe . Reuşita culturilor duble depinde de operativitatea cu care se execută pregătirea terenului şi semănatul După cum s-a anunţat, în sudul şi vestul ţării, precum şi în unele judeţe din zona subcarpatică, se desfăşoară din plin secerişul orzului. Totodată, în unele unităţi agricole au ajuns la maturitate, în ultimele zile, soiurile timpurii de grîu, ceea ce a obligat declanşarea recoltărilor. Odată cu eliberarea primelor suprafeţe de cereale păioase, se pune problema valorificării acestor terenuri cu cea de-a doua cultură, astfel ca pînă la toamnă să se obţină o recoltă de porumb boabe, legume şi furaje necesare sectorului zootehnic. Ce posibilităţi există în acest an pentru realizarea celei de a doua recolte, ne arată cercetătorul principal Maria Eftimescu de la Institutul de meteorologie şi hidrologie din Bucureşti , „în condiţiile specifice anului agricol 1975—1976 (iarna rece şi cu precipitaţii reduse cantitativ, precum şi o primăvară în care regimul termic şi hidric a fost în general deficitar), faza de maturitate a griului de toamnă se produce cu o întîrziere de cinci pînă la opt zile, diferenţiat pe teritoriu. Ca urmare, recoltarea păioaselor va întîrzia comparativ cu alţi ani, in funcţie de particularităţile zonei şi de data semănatului, în mod corespunzător, culturile duble vor avea puţin decalată perioada de semănat. Din calculele efectuate în cadrul Laboratorului de agrometeorologie din I.M.H., s-a stabilit potenţialul termic in intervalul de la recoltarea păioaselor (şi deci a însămînţărilor culturilor duble) şi pînă la căderea primelor brume de toamnă, pe zonele naturale. Se remarcă astfel că cele mai mari sume de temperatură — între 1 600— 1 750 grade — se vor realiza în Banat, Cîmpia Română şi Dobrogea. în alte zone agricole, sumele de temperatură vor oscila între 1 300—1 600 grade. Rezultă, deci, că în sudul şi vestul ţării există condiţii, dacă semănatul se face în prima decadă a acestor luni, să se obţină chiar o recoltă de porumb boabe. Pentru culturile ce vor fi însămînţate in a doua epocă, resursele termice vor fi mai reduse, fiind favorabile altor culturi duble (porumb pentru siloz şi masă verde, fasole, sfeclă furajeră, soia). In alţi ani, rezervele de umiditate din sol, constituiau adesea factorul limitativ pentru culturile duble. In prezent, cantităţile de apă căzute în această primăvară şi prima parte a verii au creat rezerve de umiditate accesibilă plantelor apropiate de valorile optime, în special în Banat, Mehedinţi, Crişana, centrul Moldovei. La sfîrşitul perioadei de vegetaţie a griului de toamnă, în stratul de sol 0—100 cm, în ceea ce priveşte rezerva de umiditate accesibilă, se înregistrau valori apropiate de 50 la sută din ca(Continuare in vag. a 3-a) Joi 1 iulie 1976 r Lucrările primei şedinţe a Camerei legislative a consiliilor populare Miercuri, 30 iunie, s-au desfăşurat, în Capitală, lucrările primei şedinţe a Camerei legislative a consiliilor populare — organ permanent cu caracter deliberativ, în compunerea căruia intră totalitatea deputaţilor membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. La lucrări au participat tovarăşii Ştefan Voitec, Janos Fazekas, Paul Niculescu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ şi Mihai Marinescu, viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Au luat parte, de asemenea, cadre din conducerea unor ministere, instituţii centrale şi organizaţii de masă. Din împuternicirea preşedintelui Republicii, prima şedinţă a Camerei legislative a fost deschisă de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Cu acest prilej a fost transmis Camerei legislative un salut călduros şi urări de succes deplin în realizarea sarcinilor care stau în faţa acestui înalt for democratic, din partea secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Camera legislativă, expresie a preocupării continue pentru perfecţionarea organizării şi conducerii societăţii socialiste, pe baza îmbinării armonioase dintre activitatea centrală şi cea locală, a participării tot mai active a oamenilor muncii — fără deosebire de naţionalitate — la conducerea întregii vieţi economice şi sociale din ţara noastră, a menţionat vorbitorul, este chemată să analizeze problemele majore ale dezvoltării unităţilor administrativ-teritoriale, să dezbată şi să se pronunţe asupra proiectelor de legi privind activitatea multilaterală şi complexă a organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat. Crearea Camerei legislative scoate în evidență, odată în plus, spiritul creator în care conducerea partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu concep dezvoltarea cadrului instituţional al participării maselor la actul de decizie, la opera de construire a noii societăţi. Alături de Congresul şi Conferinţele consiliilor populare, Camera legislativă marchează creşterea substanţială a rolului ce revine organelor locale în înfăptuirea Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a ţării spre comunism. Caracterul de lucru şi funcţiile însemnate ale Camerei sunt de natură să creeze o largă emulaţie în rîndul deputaţilor consiliilor populare, să contribuie la perfecţionarea stilului şi metodelor activităţii acestora şi să sporească capacitatea consiliilor populare în vederea mobilizării oamenilor muncii pentru asigurarea realizării şi depăşirii sarcinilor din planul naţional de dezvoltare economică şi socială în profil teritorial pentru înflorirea tuturor judeţelor şi localităţilor patriei. Pentru conducerea lucrărilor actualei şedinţe, deputaţii au ales un birou al Camerei legislative alcătuit din tovarăşii Ion Dincă, preşedinte al Consiliului popular al municipiului Bucureşti — preşedinte al Camerei, Nagy Ferdinand, preşedinte al Consiliului popular al judeţului Covasna, şi Petre Gigea, primvicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Dolj, — vicepreşedinţi, Gheorghe Brehuiescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Iaşi, Ion Tarchiu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Ialomiţa, Ion Ciorba, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Cluj, şi Elena Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Braşov , membri ai Biroului. De asemenea, au fost aleşi ca secretari ai Camerei Legislative tovarăşii Radu Andarache, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Brăila, Gheorghe Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Ilfov, Hans Gottschiling, membru al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Sibiu şi Elisabeta Maria Bereş, membru al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Hunedoara. In continuare a fost aprobată următoarea ordine de zi a primei şedinţe a Camerei legislative : 1. Proiectul planului național unic de dezvoltare economicosocială a Republicii Socialiste România, pe perioada 1976—1980, în profil teritorial. 2. Programul privind producţia şi desfacerea bunurilor de consum în perioada 1976—1980. 3. Programul privind dezvoltarea creşterii animalelor în perioada 1976—1980. 4. Programul de dezvoltare a industriei alimentare în perioada 1976—1980. 5. Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. Deputații consiliilor populare au hotărît apoi să se întocmească un proiect de regulament de funcționare a Camerei legislative, care urmează să fie trimis spre dezbatere comitetelor executive ale consiliilor populare și supus, spre aprobare, Camerei legislative la viitoarea sa ședinţă. Pentru întocmirea proiectului de regulament a fost aleasă o comisie formată din 43 de membri, cadre de conducere ale organelor locale de stat, oameni ai muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, reprezentanţi ai tuturor judeţelor ţării şi municipiului Bucureşti. Pe marginea problemelor care fac obiectul primei şedinţe a Camerei legislative au luat cuvîntul tovarăşii Dumitru Alecu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Prahova, Gheorghe Nicolae, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Argeş, Alexandru Gavriliuc, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Tulcea, Pataki Emeric, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Harghita, Ion Badea, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Ialomiţa, Ion Cioară, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Vrancea, Ştefan Ilieş, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Brăila, Ion Nicola, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Gorj, Alexandru Toader, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Mehedinţi, Petre Preoteasa, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Dolj, Andrei Sorcoiu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Braşov, Radu Abagiu, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Bucureşti, Marin Bălan, director al Direcţiei generale a agriculturii şi industriei alimentare a judeţului Vilcea, Horia Cozma, director al Grupului de industrie locală Bihor, Laurenţiu Stroie, director al Direcţiei generale a agriculturii şi industriei alimentare a judeţului Dîmboviţa, Ioan Enciu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Satu (Continuare în vag. a 3-a)