România Liberă, martie 1978 (Anul 36, nr. 10372-10398)

1978-03-15 / nr. 10384

COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE In prezenţa tovarăşului Ceauşescu ieri a avut loc PLENARA COMUNA A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ ŞI GERMANĂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, marţi dimineaţa, la plenara comună a Consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolaie Ceauşescu a fost întîm­­pinat­­cu entuziaste aplauze şi ovaţii, participanţii reafirmînd dragostea şi recunoştinţa fierbin­te, devotamentul profund pe care oamenii muncii de naţio­nalitate maghiară şi germană din ţara noastră le nutresc faţă de partid şi secretarul său general, pentru condiţiile asigurate de a participa efectiv, în condiţii de egalitate, la întreaga viaţă poli­tică, economică şi socială, la conducerea societăţii, de a-şi manifesta plenar capacităţile creatoare în toate sferele de acti­vitate, de a se bucura din plin de cuceririle socialismului, pentru locul demn ce-l ocupă în marea şi unita­­familie a României so­cialiste. In prezidiul şedinţei, alături de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, au luat loc tovară­şii Virgil Cazacu, Constantin Dăscălescu, Janos Fazekas, Gheoghe Pană, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Vasile Marin, Ştefan Pe­­terfi, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat, preşedintele Consi­liului oamenilor muncii de na­ţionalitate maghiară, Eduard Ei­senburger, membru al Consiliu­lui de Stat, preşedintele Consi­liului oamenilor muncii de na­ţionalitate germană, precum şi vicepreşedinţii Consiliului oame­nilor muncii de naţionalitate maghiară şi ai Consiliului oame­nilor muncii de naţionalitate germană. Au participat, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de şti­inţă, artă şi cultură. In deschiderea şedinţei a luat cuvintul tovarăşul Ştefan Pe­­terfi, care, în numele consiliilor oamenilor muncii de naţionali­tate maghiară şi germană, a salu-­­ tat cu deosebită stimă, cu multă căldură şi bucurie prezenţa to­varăşului Nicolae Ceauşescu la lucrările plenarei comune a celor două consilii. Au­ continuat dezbaterile pe marginea expunerilor prezentata in cadrul plenarelor celor două consilii. Au luat cuvintul tovarăşii Pus-­­kas Gheorghe, profesor la In­­­­stitutul medico-farmmaceutic din­ Tîrgul Mureş, Michael Web­er, inginer-şef la întreprinderea­­ „Porţelanul“ din Alba Iulia, Domokos Géza, directorul Editu­rii „Kriterion“, secretar al U­­­­niunii Scriitorilor, Therese Ne­­m­csasz, inspector general adjunct la Inspectoratul şcolar al jude­ţului Timiş, Szabó Bela, strun­­gar la întreprinderea „înfrăţi­rea“ din Oradea, Paul-Mihai Ber­ger, brigadier la C.A.P. Criş-Daneş, judeţul Mureş, Dancsuly Andrei, profesor la­­Universita­tea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Na­­poca, Josef Eckenreiter, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., şi Majai Adalbert, pre­şedintele Consiliului judeţean Harghita al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. In numele membrilor celor două consilii, al tuturor partici­panţilor la plenara comună, to­varăşul Ştefan Peterfi a rugat pe­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, să ia cuvintul. Primit cu cele mai calde sen­timente, cu însufleţită bucu­rie şi profundă satisfacţie, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvintarea secretarului gene­ral al partidului a fost urmărită cu deosebită atenţie şi larg in­teres, cu deplină , aprobare, ea fiind subliniată, în­ repetate rin-­­ duri, de prelungi aplauze, urale­­ şi ovaţii. Cuvintar­ea se va da ■ publicităţii. La încheierea cuvîntării, parti-­­i cipanţii aclamă din­ nou îndelung,­­ cu înflăcărare, pentru gloriosul Partid Comunist Român, pentru conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru pa­tria comună, liberă, indepen­dentă şi înfloritoare — Re­publica Socialistă România. Sunt momente care relevă cu pu­terea adevărului, a celei mai vii realităţi, coeziunea strînsă a oa­menilor muncii de naţionalitate­­ maghiară şi germană în jurul partidului şi al secretarului său general, forţa şi unitatea societă­ţii noastre socialiste. Şedinţa a fost închisă de to­varăşul Eduard Eisenburger. ...... Din cuvintul participanților la dezbateri (în pagina a 3-a) . In munţii Aninei, codrii secu­lari au început să vuiască din cauza forfotei constructorilor. Pentru că la numai ciţiva kilo­metri de oraş, sus la Ponor, deasupra minei Covăcie, a înce­put construcţia unui nou şi im­portant obiectiv energetic al ţării : termocentrala de şisturi bituminoase, o adevărată pre­mieră în materie. Această nouă construcţie va valorifica bo­gatele zăcăminte de şisturi bituminoase — de fapt, nişte „pietre“ care prin ardere degajă o mare cantitate de căldură — existente în această zonă. Noua termocentrală, ce se va înscrie la loc de frunte in peisajul e­­nergetic al patriei, reprezintă un obiectiv cu caracter de uni­cat, o elocventă expresie a po­liticii partidului nostru de pu­nere în valoare a energiilor se­cundare, de valorificare a im­portantelor rezerve de zăcă­minte ale subsolului. Și, iată , că, la numai ci­te­va luni de la începerea lucrărilor, munţii Aninei s-au transformat intr-un vast şantier al cărui nume se va înscrie cu majus­cule în istoria energeticii ro­mâneşti, alături de Bicaz, Por­ţile de Fier ori Lotru. Cu o de­osebire însă , noua termocen­trală, concepută după proiec­tele unor reputaţi specialişti români, va rupe cu tradiţia e­xistentă pină acum în materie, iar energia electrică se va obţine nu din apă, nu din alţi combustibili, ci din piatră. Evi­dent, construirea­­unui obiectiv de asemenea anvergură implică răspunderi şi competenţe dintre cele mai mari. După ce au in­trat in posesia documentaţiei furnizată de proiectanţi, a ve­nit rîndul constructorilor să­-şi dovedească priceperea şi hăr­nicia. De fapt, muntele fusese luat cu asalt încă din faza or­ganizării de şantier. Cu atît mai mult cu cit la realizarea acestui obiectiv participă oa­meni cu îndelungată experienţă pe şantierele energetice ale patriei, meseriaşi de elită care au în singe „microbul“ şantie­relor, cum ii caracterizează in­ginerul Gh. Beca, directorul adjunct al Grupului de şantiere ce-şi desfăşoară activitatea aici. In ciuda frigului ce a carac­terizat în această iarnă munţii Aninei lucrările avansează în ritm rapid. „Drumul ocnarului“ pe care trebuie să-l străbaţi pină a ajunge pe şantier a fost construit în mod special pentru maşinile de mare tonaj care se găsesc intr-un continuu du-te­­vino. Nici nu-i de mirare, dacă ne gindim că în seama lor cade sarcina mutării din loc a unui adevărat munte. Despre ce este vorba ? Pentru a putea fi amplasată termocentrala este necesar să fie pur şi simplu „retezat“ muntele. Vîrful va fi „decapitat“ la o înălţime de 35 de metri, pentru a fi creată o platformă industrială în toată puterea cuvintului. Operaţia a­ceasta nu este deloc simplă, cu atît mai mult cu cit stratificaţia solului conţine roci, chiar de duritatea granitului, care nu o dată au stricat sapele forezelor. Pe de altă parte, temperaturile scăzute — mergînd pină la —28°C — înregistrate aici în a­­ceastă iarnă au îngreuiat mult lucrările de dizlocare. Şi totuşi, chiar în aceste con­diţii, activitatea de pe şantier, în ambele schimburi, n-a cu­noscut nici o clipă de răgaz. Desigur, cu excepţia timpului necesar „puşcăturilor“ cu explo­ziv. Cupele excavatoarelor de 2,5 m.c. „muşcă“ încontinuu din pintecul muntelui, în timp ce autobasculantele de 16 tone transportă zilnic mii de m.c. de rocă spre zonele de umplu­tură. Pe fundalul acestui efort neobosit am consemnat cîteva gînduri, opinii și preocupări ale oamenilor de pe şantier. Le redăm in continuare. Vasile Dîmbeanu, excavato­­rist : „Sunt printre primii mun­citori sosiţi pe acest şantier. Este adevărat, se lucrează mai greu decit in altă parte, dar şi satisfacţiile sunt mai mari. Cind lucrezi cu pasiune, cu tragere de inimă, totul este posibil. Eu, bunăoară, am norma zilnică de excavat 600 m.c. Dar, n-am rea- . Uzat încă sub 1 000 m.c. In a­­ceste condiţii, retribuţia mea a depăşit şi 6 000 de lei pe lună. Cum să nu te grăbeşti cind ştii că, cu cit retezi muntele mai repede, cu cit ajungi mai re­pede la cota zero, încep mai devreme lucrările propriu-zise ale termocentralei ? Şi cine nu s-ar mindri cu un asemenea obiectiv energetic ?“. Vaier Bota, şeful echipei de instalatori, secretarul organiza­ Ion Medoia (Continuare in pag. a 2-a, în munţii Aninei A început construcţia termocentralei de şisturi bituminoase Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Miercuri 15 martie 1978 Tovarăşul Nicolae­­Ceauşescu,­ secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, marţi după-amiază, delegaţia Partidului Muncii din Israel,­ condusă de Shimon Peres, pre­şedintele partidului, care face o vizită oficială în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Din delegaţie fac parte Haim Bar Lev, membru al Biroului partidului, Moshe Shachol, membru al Biroului partidului, preşedinte al fracţiunii parla­mentare a Frontului Unit Mun­citoresc (Maarah) şi Israel Gat, şeful Secţiei internaţionale a partidului. La primire au participat Vir­gil Cazacu, membru al Comite­tului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Şte­fan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. In numele membrilor delega­ţiei, oaspetele a mulţumit tova­răşului Nicolae Ceauşescu pen­tru primirea acordată, pentru invitaţia de a vizita România. Preşedintele Partidului Muncii a evocat impresiile deosebite pe care le-a produs asupra mem­brilor delegaţiei vizita în ţara noastră, exprimînd aprecieri e­­logioase la adresa poporului ro­­­mân,. .a. succeselor­­sale pe calea progresului şi prosperităţii, a construcţiei socialiste. In timpul întrevederii, s-a procedat la un schimb de păreri cu privire la activitatea şi preo­cupările celor două partide, la relaţiile dintre România şi Is­rael, precum şi in legătură cu unele probleme actuale ale vie­ţii internaţionale. De ambele părţi s-a apreciat că vizita întreprinsă în Româ­nia de delegaţia Partidului Mun­cii, din Israel constituie un mo­ment important in dezvoltarea relaţiilor dintre cele două parti­de, contribuind la extinderea co­laborării dintre România şi Is­rael in interesul cauzei înţele­gerii şi păcii internaţionale­. Preşedintele Partidului Muncii a invitat o delegaţie a P.C.R. să viziteze Israelul. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. Abordindu-se unele probleme internaţionale, a fost evidenţiată preocuparea celor două partide faţă de situaţia din Orientul Mijlociu, faţă de perpetuarea tensiunii din această zonă, care pune in pericol pacea şi securi­tatea internaţională. In acest­ cadru, s-a acordat o atenţie deosebită căilor şi mij­­­­loacelor de înfăptuire pe cale politică a păcii în zonă, evi­­denţiindu-se convingerea celor două partide că rezolvarea si­tuaţiei complexe din Orientul Mijlociu implică mobilizarea tu­turor forţelor politice realiste, responsabile şi iubitoare de pace, din regiune şi din afara ei, pentru a se ajunge la conveni­rea­ unor soluţii care să ducă la stingerea conflictului, la con­vieţuirea şi conlucrarea paşnică a tuturor popoarelor şi ţărilor din zonă, în conformitate cu in­teresele generale ale păcii şi înţelegerii internaţionale. Reafirmind poziţia Partidului Comunist Român şi a Republi­cii Socialiste România faţă de situaţia din Orientul Mijlociu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a se ajunge de urgenţă la o regle­mentare politică cuprinzătoare, care să ducă la o pace justă şi trainică, ceea ce presupune re­tragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiu­lui din 1967, la înfăptuirea as­piraţiilor naţionale legitime ale poporului arab palestinian — in­clusiv a dreptului său la auto­determinare şi la constituirea unui stat propriu şi independent — la asigurarea integrităţii şi securităţii tuturor­­statelor din regiune, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească. B­C­u­r. r. h­­r­m. Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte in pagina a 2-a Promovarea noului, sursă permanentă de eficienţă (2) • 62 cercuri ale inovatorilor şi inventatorilor • Premiere tehnice în domeniul materialelor de con­strucţii • In fiecare întreprindere, o vitrină a cali­tăţii • 226 de inventatori într-un singur judeţ • Ample acţiuni pentru aplicarea operativă a creaţiei tehnice • Semnificaţia unor bilanţuri. Intr-o zi din prima decadă a lunii martie, la Deva a avut loc o consfătuire cu tema : „Creaţia tehnico-ştiinţifică şi promovarea ei“. Un mare număr de munci­tori, tehnicieni, ingineri şi cadre didactice din judeţul Hunedoara au luat in dezbatere realizările obţinute pe linia creaţiei, tehni­ce şi ştiinţifice în timpul Festivalului naţional „Cîntarea României“ şi posibilităţile care există pentru­­ transformarea a­­cestor creaţii într-o preocupare de masă. La­ ora cinci se desfă­şura consfătuirea, în multe uni­tăţi economice din judeţ şi din alte părţi ale ţării, se aplicau, se perfecţionau şi se completau noi şi valoroase creaţii tehnice hunedorene. După cum se ştie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trasat ca sarcină deosebită pen­tru siderurgişti creşterea proce­sului de scoatere a laminatelor bune din metal la 85 la sută şi apoi la 90 la sută. Alături de alte măsuri care s-au luat pen­tru finalizarea acestei indicaţii se înscriu şi cîteva creaţii teh­nice de mare valoare. Căutind soluţii noi pentru îmbunătăţirea parametrilor calitativi ai oţelu­lui, un grup de cercetători şi oa­meni ai muncii de la Combinatul siderurgic din Hunedoara au rea­lizat o reţetă de producere a pra­furilor exoterme şi termoizolan­­te care sunt foarte necesare la turnarea oţelurilor aliate şi cal­mate. Numai această realizare are o eficienţă de 21 milioane lei. Foarte important este că ideea respectivă a găsit teren fertil chiar în judeţul Hunedoa­ra unde s-au creat capacităţi care produc­­ noile­­ prafuri. Tot pentru diversificarea producţiei şi valorificarea superioară a me­talului, la cuptoarele de 400 tone s-au adus noi îmbunătăţiri teh­nologiei de insuflare a oxige­nului ; prin aceste măsuri s-a asigurat creşterea productivităţii muncii cu 2 la sută faţă de 1976. Şi, în fine, tot la combinatul si­derurgic s-a creat o instalaţie originală pentru bavurat lami­nate, inovaţie care are o eficien­ţă de 4 milioane lei. Nu întîmplător ne-am oprit mai întîi la cîteva exemple din marele combinat hunedorean. Acolo s-a acumulat o bună ex­perienţă pe linia creaţiei tehni­­co-ştiinţifice şi există mult in­teres pentru amplificarea aces­tei creaţii. Consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi comisiile pentru organizarea acţiunilor de creaţie ştiinţifică şi tehnică cau­tă însă, şi în bună măsură au reuşit, să găsească metode pen­tru promovarea creaţiei în toate unităţile economice. Din mo­mentul când s-a declanşat prima ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“ şi pină acum au fost organizate circa 840 de mese rotunde, peste 230 de simpozioane şi aproape 900 de expuneri şi dezbateri pe diverse teme cu carac­ter tehnico-ştiinţific. Pentru I. Cojocaru (Continuare in pag. a 2-a) întreprinderea „Victoria" din Călan , secția semi-cocs

Next