România Liberă, martie 1978 (Anul 36, nr. 10372-10398)
1978-03-15 / nr. 10384
COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE In prezenţa tovarăşului Ceauşescu ieri a avut loc PLENARA COMUNA A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ ŞI GERMANĂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, marţi dimineaţa, la plenara comună a Consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolaie Ceauşescu a fost întîmpinatcu entuziaste aplauze şi ovaţii, participanţii reafirmînd dragostea şi recunoştinţa fierbinte, devotamentul profund pe care oamenii muncii de naţionalitate maghiară şi germană din ţara noastră le nutresc faţă de partid şi secretarul său general, pentru condiţiile asigurate de a participa efectiv, în condiţii de egalitate, la întreaga viaţă politică, economică şi socială, la conducerea societăţii, de a-şi manifesta plenar capacităţile creatoare în toate sferele de activitate, de a se bucura din plin de cuceririle socialismului, pentru locul demn ce-l ocupă în marea şi unitafamilie a României socialiste. In prezidiul şedinţei, alături de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, au luat loc tovarăşii Virgil Cazacu, Constantin Dăscălescu, Janos Fazekas, Gheoghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Vasile Marin, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Eduard Eisenburger, membru al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, precum şi vicepreşedinţii Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi ai Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană. Au participat, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. In deschiderea şedinţei a luat cuvintul tovarăşul Ştefan Peterfi, care, în numele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, a salu- tat cu deosebită stimă, cu multă căldură şi bucurie prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu la lucrările plenarei comune a celor două consilii. Au continuat dezbaterile pe marginea expunerilor prezentata in cadrul plenarelor celor două consilii. Au luat cuvintul tovarăşii Pus-kas Gheorghe, profesor la Institutul medico-farmmaceutic din Tîrgul Mureş, Michael Weber, inginer-şef la întreprinderea „Porţelanul“ din Alba Iulia, Domokos Géza, directorul Editurii „Kriterion“, secretar al Uniunii Scriitorilor, Therese Nemcsasz, inspector general adjunct la Inspectoratul şcolar al judeţului Timiş, Szabó Bela, strungar la întreprinderea „înfrăţirea“ din Oradea, Paul-Mihai Berger, brigadier la C.A.P. Criş-Daneş, judeţul Mureş, Dancsuly Andrei, profesor laUniversitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Josef Eckenreiter, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., şi Majai Adalbert, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. In numele membrilor celor două consilii, al tuturor participanţilor la plenara comună, tovarăşul Ştefan Peterfi a rugat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, să ia cuvintul. Primit cu cele mai calde sentimente, cu însufleţită bucurie şi profundă satisfacţie, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvintarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebită atenţie şi larg interes, cu deplină , aprobare, ea fiind subliniată, în repetate rin- duri, de prelungi aplauze, urale şi ovaţii. Cuvintarea se va da ■ publicităţii. La încheierea cuvîntării, parti-i cipanţii aclamă din nou îndelung, cu înflăcărare, pentru gloriosul Partid Comunist Român, pentru conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru patria comună, liberă, independentă şi înfloritoare — Republica Socialistă România. Sunt momente care relevă cu puterea adevărului, a celei mai vii realităţi, coeziunea strînsă a oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană în jurul partidului şi al secretarului său general, forţa şi unitatea societăţii noastre socialiste. Şedinţa a fost închisă de tovarăşul Eduard Eisenburger. ...... Din cuvintul participanților la dezbateri (în pagina a 3-a) . In munţii Aninei, codrii seculari au început să vuiască din cauza forfotei constructorilor. Pentru că la numai ciţiva kilometri de oraş, sus la Ponor, deasupra minei Covăcie, a început construcţia unui nou şi important obiectiv energetic al ţării : termocentrala de şisturi bituminoase, o adevărată premieră în materie. Această nouă construcţie va valorifica bogatele zăcăminte de şisturi bituminoase — de fapt, nişte „pietre“ care prin ardere degajă o mare cantitate de căldură — existente în această zonă. Noua termocentrală, ce se va înscrie la loc de frunte in peisajul energetic al patriei, reprezintă un obiectiv cu caracter de unicat, o elocventă expresie a politicii partidului nostru de punere în valoare a energiilor secundare, de valorificare a importantelor rezerve de zăcăminte ale subsolului. Și, iată , că, la numai citeva luni de la începerea lucrărilor, munţii Aninei s-au transformat intr-un vast şantier al cărui nume se va înscrie cu majuscule în istoria energeticii româneşti, alături de Bicaz, Porţile de Fier ori Lotru. Cu o deosebire însă , noua termocentrală, concepută după proiectele unor reputaţi specialişti români, va rupe cu tradiţia existentă pină acum în materie, iar energia electrică se va obţine nu din apă, nu din alţi combustibili, ci din piatră. Evident, construireaunui obiectiv de asemenea anvergură implică răspunderi şi competenţe dintre cele mai mari. După ce au intrat in posesia documentaţiei furnizată de proiectanţi, a venit rîndul constructorilor să-şi dovedească priceperea şi hărnicia. De fapt, muntele fusese luat cu asalt încă din faza organizării de şantier. Cu atît mai mult cu cit la realizarea acestui obiectiv participă oameni cu îndelungată experienţă pe şantierele energetice ale patriei, meseriaşi de elită care au în singe „microbul“ şantierelor, cum ii caracterizează inginerul Gh. Beca, directorul adjunct al Grupului de şantiere ce-şi desfăşoară activitatea aici. In ciuda frigului ce a caracterizat în această iarnă munţii Aninei lucrările avansează în ritm rapid. „Drumul ocnarului“ pe care trebuie să-l străbaţi pină a ajunge pe şantier a fost construit în mod special pentru maşinile de mare tonaj care se găsesc intr-un continuu du-tevino. Nici nu-i de mirare, dacă ne gindim că în seama lor cade sarcina mutării din loc a unui adevărat munte. Despre ce este vorba ? Pentru a putea fi amplasată termocentrala este necesar să fie pur şi simplu „retezat“ muntele. Vîrful va fi „decapitat“ la o înălţime de 35 de metri, pentru a fi creată o platformă industrială în toată puterea cuvintului. Operaţia aceasta nu este deloc simplă, cu atît mai mult cu cit stratificaţia solului conţine roci, chiar de duritatea granitului, care nu o dată au stricat sapele forezelor. Pe de altă parte, temperaturile scăzute — mergînd pină la —28°C — înregistrate aici în această iarnă au îngreuiat mult lucrările de dizlocare. Şi totuşi, chiar în aceste condiţii, activitatea de pe şantier, în ambele schimburi, n-a cunoscut nici o clipă de răgaz. Desigur, cu excepţia timpului necesar „puşcăturilor“ cu exploziv. Cupele excavatoarelor de 2,5 m.c. „muşcă“ încontinuu din pintecul muntelui, în timp ce autobasculantele de 16 tone transportă zilnic mii de m.c. de rocă spre zonele de umplutură. Pe fundalul acestui efort neobosit am consemnat cîteva gînduri, opinii și preocupări ale oamenilor de pe şantier. Le redăm in continuare. Vasile Dîmbeanu, excavatorist : „Sunt printre primii muncitori sosiţi pe acest şantier. Este adevărat, se lucrează mai greu decit in altă parte, dar şi satisfacţiile sunt mai mari. Cind lucrezi cu pasiune, cu tragere de inimă, totul este posibil. Eu, bunăoară, am norma zilnică de excavat 600 m.c. Dar, n-am rea- . Uzat încă sub 1 000 m.c. In aceste condiţii, retribuţia mea a depăşit şi 6 000 de lei pe lună. Cum să nu te grăbeşti cind ştii că, cu cit retezi muntele mai repede, cu cit ajungi mai repede la cota zero, încep mai devreme lucrările propriu-zise ale termocentralei ? Şi cine nu s-ar mindri cu un asemenea obiectiv energetic ?“. Vaier Bota, şeful echipei de instalatori, secretarul organiza Ion Medoia (Continuare in pag. a 2-a, în munţii Aninei A început construcţia termocentralei de şisturi bituminoase Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Miercuri 15 martie 1978 Tovarăşul NicolaeCeauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, marţi după-amiază, delegaţia Partidului Muncii din Israel, condusă de Shimon Peres, preşedintele partidului, care face o vizită oficială în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Din delegaţie fac parte Haim Bar Lev, membru al Biroului partidului, Moshe Shachol, membru al Biroului partidului, preşedinte al fracţiunii parlamentare a Frontului Unit Muncitoresc (Maarah) şi Israel Gat, şeful Secţiei internaţionale a partidului. La primire au participat Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. In numele membrilor delegaţiei, oaspetele a mulţumit tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru primirea acordată, pentru invitaţia de a vizita România. Preşedintele Partidului Muncii a evocat impresiile deosebite pe care le-a produs asupra membrilor delegaţiei vizita în ţara noastră, exprimînd aprecieri elogioase la adresa poporului român,. .a. succeselorsale pe calea progresului şi prosperităţii, a construcţiei socialiste. In timpul întrevederii, s-a procedat la un schimb de păreri cu privire la activitatea şi preocupările celor două partide, la relaţiile dintre România şi Israel, precum şi in legătură cu unele probleme actuale ale vieţii internaţionale. De ambele părţi s-a apreciat că vizita întreprinsă în România de delegaţia Partidului Muncii, din Israel constituie un moment important in dezvoltarea relaţiilor dintre cele două partide, contribuind la extinderea colaborării dintre România şi Israel in interesul cauzei înţelegerii şi păcii internaţionale. Preşedintele Partidului Muncii a invitat o delegaţie a P.C.R. să viziteze Israelul. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. Abordindu-se unele probleme internaţionale, a fost evidenţiată preocuparea celor două partide faţă de situaţia din Orientul Mijlociu, faţă de perpetuarea tensiunii din această zonă, care pune in pericol pacea şi securitatea internaţională. In acest cadru, s-a acordat o atenţie deosebită căilor şi mijloacelor de înfăptuire pe cale politică a păcii în zonă, evidenţiindu-se convingerea celor două partide că rezolvarea situaţiei complexe din Orientul Mijlociu implică mobilizarea tuturor forţelor politice realiste, responsabile şi iubitoare de pace, din regiune şi din afara ei, pentru a se ajunge la convenirea unor soluţii care să ducă la stingerea conflictului, la convieţuirea şi conlucrarea paşnică a tuturor popoarelor şi ţărilor din zonă, în conformitate cu interesele generale ale păcii şi înţelegerii internaţionale. Reafirmind poziţia Partidului Comunist Român şi a Republicii Socialiste România faţă de situaţia din Orientul Mijlociu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a se ajunge de urgenţă la o reglementare politică cuprinzătoare, care să ducă la o pace justă şi trainică, ceea ce presupune retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, la înfăptuirea aspiraţiilor naţionale legitime ale poporului arab palestinian — inclusiv a dreptului său la autodeterminare şi la constituirea unui stat propriu şi independent — la asigurarea integrităţii şi securităţii tuturorstatelor din regiune, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. BCur. r. hrm. Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte in pagina a 2-a Promovarea noului, sursă permanentă de eficienţă (2) • 62 cercuri ale inovatorilor şi inventatorilor • Premiere tehnice în domeniul materialelor de construcţii • In fiecare întreprindere, o vitrină a calităţii • 226 de inventatori într-un singur judeţ • Ample acţiuni pentru aplicarea operativă a creaţiei tehnice • Semnificaţia unor bilanţuri. Intr-o zi din prima decadă a lunii martie, la Deva a avut loc o consfătuire cu tema : „Creaţia tehnico-ştiinţifică şi promovarea ei“. Un mare număr de muncitori, tehnicieni, ingineri şi cadre didactice din judeţul Hunedoara au luat in dezbatere realizările obţinute pe linia creaţiei, tehnice şi ştiinţifice în timpul Festivalului naţional „Cîntarea României“ şi posibilităţile care există pentru transformarea acestor creaţii într-o preocupare de masă. La ora cinci se desfăşura consfătuirea, în multe unităţi economice din judeţ şi din alte părţi ale ţării, se aplicau, se perfecţionau şi se completau noi şi valoroase creaţii tehnice hunedorene. După cum se ştie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trasat ca sarcină deosebită pentru siderurgişti creşterea procesului de scoatere a laminatelor bune din metal la 85 la sută şi apoi la 90 la sută. Alături de alte măsuri care s-au luat pentru finalizarea acestei indicaţii se înscriu şi cîteva creaţii tehnice de mare valoare. Căutind soluţii noi pentru îmbunătăţirea parametrilor calitativi ai oţelului, un grup de cercetători şi oameni ai muncii de la Combinatul siderurgic din Hunedoara au realizat o reţetă de producere a prafurilor exoterme şi termoizolante care sunt foarte necesare la turnarea oţelurilor aliate şi calmate. Numai această realizare are o eficienţă de 21 milioane lei. Foarte important este că ideea respectivă a găsit teren fertil chiar în judeţul Hunedoara unde s-au creat capacităţi care produc noile prafuri. Tot pentru diversificarea producţiei şi valorificarea superioară a metalului, la cuptoarele de 400 tone s-au adus noi îmbunătăţiri tehnologiei de insuflare a oxigenului ; prin aceste măsuri s-a asigurat creşterea productivităţii muncii cu 2 la sută faţă de 1976. Şi, în fine, tot la combinatul siderurgic s-a creat o instalaţie originală pentru bavurat laminate, inovaţie care are o eficienţă de 4 milioane lei. Nu întîmplător ne-am oprit mai întîi la cîteva exemple din marele combinat hunedorean. Acolo s-a acumulat o bună experienţă pe linia creaţiei tehnico-ştiinţifice şi există mult interes pentru amplificarea acestei creaţii. Consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi comisiile pentru organizarea acţiunilor de creaţie ştiinţifică şi tehnică caută însă, şi în bună măsură au reuşit, să găsească metode pentru promovarea creaţiei în toate unităţile economice. Din momentul când s-a declanşat prima ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“ şi pină acum au fost organizate circa 840 de mese rotunde, peste 230 de simpozioane şi aproape 900 de expuneri şi dezbateri pe diverse teme cu caracter tehnico-ştiinţific. Pentru I. Cojocaru (Continuare in pag. a 2-a) întreprinderea „Victoria" din Călan , secția semi-cocs