România Liberă, ianuarie 1988 (Anul 46, nr. 13424-13446)

1988-01-15 / nr. 13433

r Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, a avut loc, joi, 14 ianuarie, la Sinaia, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul sedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat MODUL IN CARE S-A ACTIONAT PENTRU REALIZAREA PLANULUI PE­­ PRIMA DECADĂ A LUNII IANUARIE, PRECUM, Si MA­SURILE PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PREVEDERILOR DE PLAN PE LUNA IN CURS Sl PE ÎNTREG TRIMESTRUL I AL ANULUI 1988. Din rapoartele prezentate de primul ministru, de prim viceprim-miniştri şi viceprim-miniştri ai guvernului, a reieşit că oamenii muncii din pa­tria noastră au trecut cu hotărîre la înfăptuirea sarcinilor de plan pe acest an, obţinînd, in­tr-o serie de sectoare ale economiei naţionale, rezultate bune, superioare celor din aceeaşi perioadă a anului trecut, îndeosebi, în ultimele zile, realizările înregistrate în unele domenii se situează la nivelul prevederilor de plan. Cu toa­te acestea, în unele ramuri, centrale şi între­prinderi nu s-a asigurat rezolvarea corespunză­toare şi la timp a tuturor problemelor legate de buna organizare şi desfăşurare a producţiei, şi, din această cauză, rezultatele obţinute sunt sub posibilităţi. Referindu-se la modul în care s-a acţionat în prima decadă a lunii ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea depusă, din analiza efectuată în cadrul şedinţei, şi să se ia, de în­dată, cele mai ferme măsuri pentru rezolvarea practică a tuturor problemelor privind buna or­ganizare a producţiei, înlăturarea lipsurilor, îm­bunătăţirea muncii şi întărirea disciplinei şi or­dinii în toate domeniile, pentru recuperarea râ­­minerilor în urmă şi îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe luna ianuarie, pe primul trimestru, pe întregul an. In acest sens, s-a in­dicat guvernului, ministerelor, centralelor şi în­treprinderilor, organelor şi organizaţiilor de partid să acţioneze cu toată răspunderea pen­tru ca, în perioada ce urmează, activitatea economică să se situeze pe un plan superior, la nivelul posibilităţilor existente, asigurîndu-se astfel înfăptuirea ritmică, integrală, a planului la toate sortimentele şi la toţi indicatorii. In mod deosebit, secretarul general al partidului a subliniat necesitatea concentrării, cu priori­tate, a eforturilor în direcţia realizării şi livrării la termen şi în condiţii de înaltă calitate a pro­ducţiei de export, in acest scop s-a cerut să se asigure în toate unităţile de producţie folosi­rea la maximum a timpului de lucru şi a capa­cităţilor de producţie, să se combată cu hotă­­rîre manifestările de indisciplină, de nesocoti­re a programului de lucru şi de încălcare a disciplinei de plan, a normelor legale privind buna desfăşurare a activităţii de producţie. In domeniul investiţiilor, pornindu-se de la constatarea că rezultatele din prima decadă sunt nesatisfăcătoare, s-a cerut să se asigure o temeinică organizare şi desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj pe fiecare şantier, astfel ca noile obiective stabilite pentru acest an să fie date la timp în funcţiune, să intre în circui­tul productiv la termenele planificate. Secretarul general al partidului a apreciat că există toate condiţiile ca, printr-o organizare cât mai bună a producţiei şi a muncii, prin în­tărirea ordinii şi răspunderii în fiecare unitate şi sector de activitate, prin folosirea cu maximă eficienţă a timpului de lucru, prevederile pla­nului să fie realizate integral. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut orga­nelor şi organizaţiilor de partid, conducerilor ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, tu­turor colectivelor de oameni ai muncii să facă totul în vederea realizării sarcinilor prevăzute pentru acest an, astfel încît în 1988 să se ob­ţină cele mai bune rezultate din actualul cin­cinal, asigurîndu-se înfăptuirea neabătută a obiectivelor stabilite de Congresul al Xlll-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Comitetul Politic Executiv a analizat şi aprobat MĂSURILE PRIVIND CONSTITUIREA, ADMINISTRAREA ŞI UTILIZAREA FONDULUI VALUTAR CENTRALIZAT AL STATULUI. In vederea creşterii răspunderii în realizarea, administrarea şi utilizarea resurselor valutare prevăzute în balanţa de încasări şi plăţi ex­terne, s-a hotărît constituirea Fondului valutar centralizat al statului, în legătură cu aplicarea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii, Comitetul Po­litic Executiv a hotărît ca in cursul lunii ianua­rie să se definitiveze bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor centrale şi ale tuturor întreprinderilor şi, în acest cadru, să se acorde o atenţie deosebită realizării şi bunei gospo­dăriri a fondurilor valutare. In cadrul adunări­lor generale­ ale oamenilor muncii, vor trebui să fie larg dezbătute bugetele de venituri şi chel­tuieli ale fiecărei unităţi, urmărindu-se apli­carea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii, întărirea răspunderii colective şi individuale pentru modul în care sunt gospodă­­rite fondurile materiale şi băneşti încredinţate. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat PROPUNERILE PRIVIND ÎNFIINŢAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA MINISTE­RULUI CONTRACTĂRII ŞI ACHIZIŢIONĂRII PRODUSELOR AGRICOLE. Ministerul nou creat are sarcina de a realiza politica partidu­lui şi statului în domeniul contractării şi achi­ziţionării de produse agricole vegetale, al con­stituirii fondului centralizat al statului la aceste produse, al formării şi păstrării rezervei de stat de produse agroalimentare şi al producerii nu­treţurilor concentrate. Acest minister este răs­punzător unic pentru activitatea de contractare şi achiziţionare la fondul centralizat al statului a produselor agricole vegetale şi a unor pro­duse animaliere din domeniul lui de activitate. De asemenea, răspunde de preluarea, depozi­tarea, conservarea şi valorificarea, în condiţiile de calitate prevăzute de lege, a produselor agricole vegetale destinate fondului centralizat al statului şi asigură evidenţa acestora, atît în unităţile proprii, cît şi în celelalte unităţi agri­cole de stat şi cooperatiste. In acelaşi timp, Ministerul Agriculturii poartă întreaga răspundere pentru realizarea integra­lă a producţiei agricole planificate, în toate unităţile agricole, pentru contractarea, de că­tre acestea a produselor la fondul centralizat al statului, pentru livrarea produselor agricole contractate la timp şi în condiţiile de calitate stabilite. In continuare, Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPUNERILE PRIVIND ORGANIZA­REA CONFERINŢEI PE ŢARĂ A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE ŞI A CONFERINŢE­LOR PE JUDEŢE ALE DEPUTAŢILOR CONSI­LIILOR POPULARE MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE. S-a stabilit ca lucrările Con­ferinţei pe ţară să aibă loc în zilele de 3—5 martie 1988. Aceasta urmează să dezbată sar­cinile ce revin consiliilor populare în lumina hotârîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, a orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru îndeplinirea planului de dezvoltare eco­­nomico-socialâ în profil teritorial pe anul 1988 şi pe întregul cincinal, pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al Xlll-lea al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a subliniat ne­cesitatea ca pregătirea Conferinţei pe ţară şi a conferinţelor pe judeţe, desfăşurarea acesto­ra să prilejuiască o largă dezbatere şi un amplu schimb de experienţă cu privire la orga­nizarea temeinică a activităţii consiliilor popu­lare, pentru soluţionarea tuturor problemelor de ordin economic, d® sistematizare a localită­ţilor, edilitar-gospodăreşti, social-culturale din raza lor de­ activitate, pentru realizarea în cele mai bune condiţiuni a tuturor atribuţiilor încre­dinţate organelor locale ale puterii şi adminis­traţiei de stat. Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPU­NERILE CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA ROM­NIEI LA CEA DE-A V-A ETAPA A REUNIUNII GENERAL-EUROPENE DE LA VIENA. In deplină concordanţă cu politica ex­ternă a partidului şi statului nostru, cu orientă­rile, iniţiativele şi demersurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, delegaţia ţârii noastre va acţiona, potrivit mandatului încredinţat, pentru desfăşurarea, intr-un spirit constructiv, a lucră­rilor reuniunii, pentru găsirea de soluţii gene­­ral-acceptabile la problemele în discuţie, astfel încît conferinţa de la Viena să se încheie cu rezultate cit mai bune, să contribuie la înfăp­tuirea dezarmării, întărirea încrederii şi securi­tăţii în Europa, la dezvoltarea cooperării eco­nomice, tehnico-ştiinţifice şi în alte domenii pe continentul nostru şi în lume. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. * SA REALIZĂM PLANUL RITMIC, INTEGRAL, LA TOŢI INDICATORII! Promovare hotărită • , , ■ creaţiei tehnice originale Biroul şefului secţiei sculărie a Întreprinderii de utilaj greu — Craiova, Inginerul Victor Ri­cher, este şi atelier de proiec­tare, de creaţie tehnică şi teh­nologică. Aici se află nu numai masa de lucru — biroul pro­­priu-zis — ci şi o masă de şe­dinţe flancată de citeva scaune pentru dezbateri în grup re­­strîns : la stingă biroului, către colţ, se află o planşetă cu apa­ratul de desen deasupra — gata in orice moment să fie folosite. Dar orele de planşetă ale ingi­nerului Richer nu se suprapun prea des cu orele de program. „Ţin să precizez — ne pune la curent gazda — că vă aflaţi in­tr-o secţie auxiliară a compar­timentului mai cuprinzător al uzinei noastre definit prin In­actualitate tehnico-economică deosebită pentru realizarea de maşini şi utilaje cu înalt nivel, tehnic şi calitativ pentru asigu­rarea dotării economiei naţio­nale cu tehnica cea mai avan­sată şi creşterea exporturilor de astfel de produse. In actuala perioadă ne preocupă f­inalizarea pregătirii sculelor necesare rea­lizării unor maşini şi utilaje care se înscriu drept sarcini prioritare ale programului de producţie din acest an. Sintem­ in stadii avansate — represen­ted circa 80 la sută din între­gul volum — cu pregătirea scu­lelor speciale pentru producţia de strunguri multiax care vor intra în fabricaţia curentă a anului 1988. Suntem, de ase­menea, avansaţi cu realizarea săşi denumirea sa : «comporţi­ sculelor necesare producţiei unor mental de pregătire a fabrica­ţiei». Noi ne ocupăm de produ­cerea unor scule speciale care nu fac obiectul fabricaţiei de serie a vreunei întreprinderi producătoare de scule din ţară — este vorba de sculele deose­bite de cele larg cunoscute, scu­le de tehnicitate şi cu specific utilitar mai aparte, îndeosebi in producţia de utilaje grele şi teh­nologice. Conferinţa Naţională a comuniştilor romăni, prin glasul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a pus in faţa noastră, a con­structorilor de maşini, sarcini de utilaje ce urmează să fie expor­tate în acest an, în citeva ţări socialiste vecine. Nu precupe­ţim nici un efort in direcţia re­alizării acestor scule speciale cărora le acordăm o atenţie deosebită, graficele in vigoare mergind cu defalcarea sarcini­lor pe formaţii şi chiar pe fie­care lucrător in parte“. De citeva ori, telefonul a întrerupt convorbirea cu inginerul Victor Richer, solicitat în soluţionarea celor mai diverse probleme ale producţiei de scule aferente fa­bricaţiei de maşini-unelte grele şi de utilaje tehnologice. Am părăsit biroul şi m-am îndrep­tat către locul de muncă al for­maţiei maistrului sculer Ion I­upu, colectiv datorită activită­ţii căruia întreprinderea de uti­laj greu din Craiova este Sin­gura producătoare de scule pen­tru găurit adine din ţara noas­tră. Anterior, astfel de scule se aduceau din import şi costau circa 180 000 dolari pe an, l­a nivelul producţiei de la sfîrşitul deceniului trecut. Pentru asimi­larea la I.U.G. Craiova a acestor scule au fost investite multe şi deosebite eforturi, au fost însu­şite şi puse in aplicare proce­dee tehnologice pe măsură. Ca­lificarea lucrătorilor de toate nivelele s-a ridicat la nivelul impus de noile cerinţe ale pro­ducţiei de maşini-unelte şi uti­laje tehnologice de proporţii şi de performanţe gigantice. La rindul lor, calitatea şi perfor­manţele sculelor speciale şi spe­cifice industriei de utilaj greu sunt la nivelul celor aduse din importurile de altădată, renun­­ţîndu-se cu totul la achiziţia­ Ion Becheru (Continuare în pag. a 3-a) Cu fondul de marfă livrat în cursul acestei săptămîni parte­nerilor de contracte externi, oa­menii muncii de la întreprinde­rea „Flacăra“ din Ploiești ra­portează îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan afe­rente lunii ianuarie. Folosind în continuare la întreaga capaci­tate mașinile și utilajele din dotare, întărind la fiecare loc de muncă ordinea şi disciplina, colectivul unităţii­­s-a angajat ca pînă la finele lunii curente să realizeze pentru­­export o producţie marfă­ industrială su­plimentară în proporţie de peste 60 la sută, procent care îi asi­gură garanţia onorării în avans a unor comenzi cu termen sca­dent in luna februarie. (Agerpres) Planul la export îndeplinit pe prima lună Specialişti de pe platfor­ma siderurgică Galaţi au pus la punct tehnologia unei noi mărci de oţel cu deosebite calităţi tehnice, care o fac aptă pentru operaţiunile de ambutisări. Printre avantajele economice ale acestei, reali­zări se află economisirea a 1 000 tone combustibil şi 750 mii kWh energie electrică. De menţionat că, în anul recent încheiat, b­ uzinele combinatului au mai fost aplicate in practică pe lingă realizarea unor noi mărci de oţeluri, circa 30 teme de cercetare vizînd îmbunătăţi­rea calităţii produselor, re­ducerea consumului de ma­terii prime şi materiale. (Agerpres) întreprinderea „Flacăra“ Ploieşti Proletari din toate țările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE 6 pagini - 50 bani IL Anul XLVI Nr. 13433 Vineri 15 ianuarie 1988 TEZE- IDEI FUNDAMENTALE DIN GINDIREA SOCIAL-POLITICĂ A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU PERFECŢIOAREA FUNCŢIILOR STATULUI ŞI CREŞTEREA ROLULUI DREPTULUI la COMUNA UNITARĂ A SOCIETĂŢII Reprezentînd chintesenţa ma­rilor împliniri ale poporului nostru, rezultat nemijlocit al luptei şi muncii pline de abne­gaţie pe care acesta o desfă­şoară sub conducerea Partidu­lui Comunist Român, societatea românească contemporană — precizează secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu în magistra­lul Raport prezentat la Confe­rinţa Naţională a partidului din decembrie 1987 — din punct de vedere social. ..prin realizarea principiilor socialiste de proprietate, de repartiţie, de­ etică şi echitate, se află cu mult înaintea celor mai dezvol­tate ţări capitaliste“, în prezent România se află într-o etapă hotăritoare a dez­voltării sale istorice şi anume­ in faza superioară a făuririi­ ircr­ de optimizare funcţională i a întregii noastre societăţi. I In contextul realizării prac­tice a tezei formulate de «Secretarul general al partidu­lui nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi anume aceea a construirii socialismului „cu po­­porul, pentru popor“, îmbinarea democraţiei directe cu cea re­prezentativă — realizată de or­ganele puterii de stat -o con­stituie tocmai garanţia institu­ţională a participării plenare a poporului la conducere: „Am pornit şi pornim de la faptul -a arăta cu acelaşi prilej tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că socialismul însuşi reprezintă —­ şi trebuie să asigure — cea mai largă democraţie, cel mai corespunzător cadru pentru ca toate clasele şi categoriile socia­le, întregul popor să participe societăţii socialiste multilateral­e direct la conducerea societăţii. dezvoltate­­î­n proprii in­iţiu Această formă de democraţie răspunde socialismului, viitorui­dezvoltare şi a creării condiţii­lor pentru trecerea la edifi­carea societăţii comuniste. Prin realizarea sarcinilor şi obiec­tivelor trasate de cel de al Xlll-lea Congres al partidului, ţara noastră va depăşi, pînă în anul 1990, stadiul de ţară so­cialistă în curs de­­ dezvoltare, trecînd la un stadiu superior — cel de ţară socialistă mediu dezvoltată. Sistemul democraţiei munci­toreşti revoluţionare edificat în România în ultimii ani asigu­ră, prin formele instituţionali­­zate ale democraţiei directe şi reprezentative, cadrul cel mai adecvat pentru­­ participarea e­­fectivă a maselor la luarea şi realizarea deciziilor la nivel macro şi micro­social. Crearea consiliilor oamenilor muncii, ca organe de conducere colectivă a întregii activităţi economice şi sociale, a adună­rilor generale ale oamenilor muncii, a unui adevărat sistem de Congrese la scara întregii ţări — adevărate forumuri na­ţionale — cu organele lor per­manente, care acoperă practic toate domeniile principale ale societăţii reprezintă, de bună seamă, una dintre realizările cu cea mai­­ mare rezonanţă principială şi practică a zilelor noastre. Ele vin să se arti­culeze armonios cu celelalte pa­liere ale organizării politice a societăţii, în special cu me-­ canismul specializat al statului socialist, în acelaşi efort " co­tei omenirii“ In acelaşi timp, sub condu­cerea Partidului Comunist Ro­mân a fost perfecţionat şi dez­voltat continuu sistemul demo­craţiei reprezentative — Marea Adunare Naţională, consiliile populare, alte organe de stat — care asigură, în forme specifi­ce, participarea, poporului la adoptarea legilor, a altor acte normative, ca acte specifice de conducere statală. După cum se știe, partidul nostru, secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu au subliniat în repetate rînduri legătura organică, indestructibilă dintre democraţie şi legalitate. „Să nu­­ uităm nici un moment că dezvoltarea democraţiei so­cialiste, participarea maselor la conducere presupun aşezarea fermă a întregii vieţi sociale pe bază de legi şi norme, care să stabilească cu precizie direc­ţiile de activitate“. Aşezarea societăţii româ­neşti contemporane pe baza trainică a reglementărilor le­gale este expresia nemijlocită a voinţei şi intereselor funda­mentale ale întregului popor. In acest spirit, partidul şi sta­tul nostru au asigurat dreptu­lui, in special în anii de după cel de-al IX-lea Congres al partidului, cele mai lărgi posi­bilităţi de afirmare, pentru ca prin el şi pe baza lui să poată fi edificată, in condiţiile celei mai stricte legalităţi, o supra­structură nouă, socialistă, ba­zată pe etică şi echitate, pe grija faţă de om şi faţă de va­lorile create de el — reflectare grăitoare a umanismului nos­tru socialist, revoluţionar. Iată de ce, devenind unul din principalii factori de organi­zare, conducere şi perfecţionare a celor mai diverse sectoare ale vieţii sociale, dreptul socialist realizează o îngemănare orga­nică firească între domeniul politic şi cel juridic. In această calitate, el capătă o dublă va­lenţă funcţională şi anume, a­­ceea de promotor activ al liniei strategice şi tactice a partidu­lui nostru şi de reglator opera­tiv şi­ eficient al principalelor activităţi din sfera vieţii so­­cial-economice. Congresul al IX-lea al parti­dului a marcat şi in domeniul dreptului începutul unei noi etape, caracterizată prin perfec­ţionări fundamentale, prin înnoiri revoluţionare. Din iniţia­tiva Partidului Comunist Ro­mân, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost adoptat un complex de mă­suri pentru asigurarea supre­maţiei legii ca act normativ cu cea mai mare forţă juridică, pentru creşterea continuă a ro­lului şi funcţiilor organelor su­preme ale puterii de stat, pen­tru activizarea funcţiei legis­lative şi de control a Ma­rii Adunări Naţionale, pentru sporirea continuă a participării active şi responsabile a oame­nilor muncii la elaborarea acte­lor normative. In urma indicaţiilor trasate de conducerea superioară de partid şi de stat s-a procedat la sistematizarea legislaţiei in vi­goare, la simplificarea evidenţei acesteia, la accentuarea funda­mentării ordinii sociale pe baza legii, reducerea la strictul ne­cesar a actelor normative sub­ordonate legii, întărirea legali­tăţii socialiste, în activita­tea de elaborare şi de executa­re a actelor normative. Paralel a fost desfăşurată o susţinută activitate pentru îmbunătăţirea tehnicii de elaborare a actelor normative, pentru perfecţiona­rea stilului şi a limbajului a­ Dr. Dragoş Iliescu (Continuare in pag. a 5-a) SPIRITUL REVOLUŢIONAR ŞI NOUL STATUT AL COMPETENŢEI Ipostaze ale performanţei întreprinderea „Prodcomplex“ din Tg. Mureş a intrat de rela­tiv puţină vreme in familia ma­rilor industrii. Renumele ei se baza pe o extraordinară flexi­bilitate la orice fel de cerinţe ale beneficiarilor şi, in conse­cinţă, pe diversitatea foarte largă a produselor sale. O bună şcoală, zic unii, a fost acea pe­rioadă a romantismului teh­­nico-ingineresc. Intre timp, pre­tenţiile marilor industrii, şi ale chimiei în primul rînd, au cres­cut mult, aşa încît statutul de furnizori omnipotenţi ai altor ramuri industriale s-a consoli­dat. Condiţie ce o regăsim as­tăzi in însăşi structura între­prinderii, ca şi in nomenclato­rul de produse. O diagramă su­mară ne indică, tendinţele pină la finele acestui cincinal . In ponderea producţiei chimia va deţine peste 49 procente (faţă de 39,6 in 1985) ; produsele din metal — metalurgie şi cele destinate ramurii construcţiei de maşini — vor atinge 42,5 la sută (38,5 în 1985) ; produsele din sticlă de diferite destinaţii, inclusiv sticlăria fină, 11,3 la sută (faţă de 3 la sută) , ur­mează în proporţii mai mici produsele din textile, pielărie, de uz casnic, materiale sportive şi altele. Ca să aveţi o imagine mai exactă a potenţialului de crea­ţie şi uzinare a unei largi pa­iete de produse din variate do­menii de activitate industrială, vă precizăm că actualmente muncitorii şi specialiştii tîrgu­­mureşeni realizează in­secţiile proprii de la generatoare de acetilenă, uscătoare de granule, agregate de descărcare pneu­matică, suflante şi pompe (unele în unicat pe economie !), produse din polietilenă pentru tot felul de mijloace de trans­port — de la turisme la vagoa­ne de metrou­­, produse din cauciuc, din fibră de sticlă, piese turnate din fontă și ne­feroase, pină la flacoane cosme­tice, bunuri de larg consum, din metal, plastic ori sticlă, rucsacuri pe ramă metalică ori piste artificiale pentru ski. Un amănunt semnificativ : numărul beneficiarilor activi (aflaţi sub prestaţie contractuală) depă­şeşte cifra de 980 ! Cam acesta este, în linii mari, „Prodcom­­plex“-ul. L-am cercetat mai atent, ca pe un organism viu, şi am aflat în cuprinsul lui o arie de competenţe foarte diversă şi pasionantă. NIMIC NU SE PIERDE ! A fost unul­­dintre subiectele principale pe care le-a abordat în dialogul nostru inginerul şef al unităţii — Victor Verzea. Nu dintr-o necesitate conjunctu­­rală, ci din raţiuni realiste, pur practice, întreprinderea, prin natura lucrurilor ce le pro­duce, degajează cantităţi im­portante de materiale recicla­­bile. Mai cu seamă la mase plastice, la cauciucărie şi la sticlărie. Dar fiecare secţie pro­ductivă, fiecare compartiment de lucru prezintă acest fenomen şi strădaniile de reintegrare, prin soluţii tehnico-inginereşti inteligente, sunt in creştere. Este, cum ni s-a precizat şi de către ing. Ferencz Gabor, şeful atelierului proiectare-cercetare uzinală, şi un front permanent deschis de manifestare a crea­tivităţii şi, de ce nu, chiar o ,şansă majoră de consacrare a­­ virtuţilor integratoare, recicla­­bile ale întreprinderii. N-ar fi improbabil ca peste cîţiva ani să auzim despre „Prodcomplex“ ca despre un etalon al indus­triei naţionale de producţie ba­zată pe materiale reciclabile. Deocamdată, însă, ei reintroduc în circuitul productiv peste 350 tone deşeuri de polietilenă şi p.v.c. (notaţi că este vorba de materiale, îndeobşte, foarte uşoare), mai bine de 1300 t .cioburi de sticlă şi peste 30 t metal (neferos, în special) re­­utilizabil. Au trecut şi la un alt stadiu : concep şi realizează tehnologii şi utilaje pentru re­cuperarea şi reciclarea deşeuri­lor. In prezent sunt în finali­zare asimilările de utilaje nece­sare întreprinderii de anvelope din Zalău, pentru recuperarea deşeurilor de cauciuc rezultate in chiar timpul procesului de fabricaţie. Pentru o unitate năsăudeana se realizează utilaje şi instala­ţia necesară recuperării foliilor de polietilenă. S-au creat şi sunt in curs de realizare industrială tehnologiile şi agregatele de va­lorificare a deşeurilor de plante medicinale, în vederea extra­gerii de substanţe colorante şi multe altele. Se simte şi in acest colectiv o tensiune crea­toare prielnică materializării acestui deziderat, al oricărei industrii care se respectă­­ nimic să nu se piardă ! STICLA LA CONFLUENTA INDUSTRIEI CU ARTA Poate n-aş fi abordat subiec­tul, dacă nu l-aş fi cunoscut oficiind ritualul modelării lavei de siliciu pe meşterul Vasile Lupu. Are şcoala bătrinei (azi revigorate) glăjării a Avrigului. Deci, un meşteşugar din aleasa speţă a artizanilor de sub coa­ma pădurilor transilvane. Apoi, am ghicit şi motivul pentru care „ghidul“ meu prin întreprin­dere, ing. Ferencz G., a început periplul comun cu sticlăria. Ani în şir a condus acest comparti­ment, unde Industria se îmbină atît de firesc cu arta. Şi azi mai stăruie in sufletul lui pulberea sacră a dragostei dinţii. îmi arată locuri de mun­că şi oameni pe care i-a for­mat ; mă poartă in stricta în­căpere a „tezaurului“ de sticlă, colecţia de mostre, intr-ade­văr, o onorantă carte de vizită a măiestriei creatorilor şi fău­rarilor de sticlărie fină al­e Prodcomplex-ului. Produc cu­rent sticlărie de menaj (în cău­tare perpetuă de noi forme şi destinaţii funcţionale), sticlărie artizanală şi, desigur, ambalaje pentru industria alimentară în sorturi bine diferenţiate şi unicate pe economie. Inginerul Ferencz îmi evocă, nu fără urmă de mîndrie, că aici s-a făcut prima oară rubinul pen- Corneliu Antim (Continuare in pag. a 2-a)

Next