România Liberă, ianuarie 1988 (Anul 46, nr. 13424-13446)
1988-01-15 / nr. 13433
r Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc, joi, 14 ianuarie, la Sinaia, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul sedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat MODUL IN CARE S-A ACTIONAT PENTRU REALIZAREA PLANULUI PE PRIMA DECADĂ A LUNII IANUARIE, PRECUM, Si MASURILE PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PREVEDERILOR DE PLAN PE LUNA IN CURS Sl PE ÎNTREG TRIMESTRUL I AL ANULUI 1988. Din rapoartele prezentate de primul ministru, de prim viceprim-miniştri şi viceprim-miniştri ai guvernului, a reieşit că oamenii muncii din patria noastră au trecut cu hotărîre la înfăptuirea sarcinilor de plan pe acest an, obţinînd, intr-o serie de sectoare ale economiei naţionale, rezultate bune, superioare celor din aceeaşi perioadă a anului trecut, îndeosebi, în ultimele zile, realizările înregistrate în unele domenii se situează la nivelul prevederilor de plan. Cu toate acestea, în unele ramuri, centrale şi întreprinderi nu s-a asigurat rezolvarea corespunzătoare şi la timp a tuturor problemelor legate de buna organizare şi desfăşurare a producţiei, şi, din această cauză, rezultatele obţinute sunt sub posibilităţi. Referindu-se la modul în care s-a acţionat în prima decadă a lunii ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea depusă, din analiza efectuată în cadrul şedinţei, şi să se ia, de îndată, cele mai ferme măsuri pentru rezolvarea practică a tuturor problemelor privind buna organizare a producţiei, înlăturarea lipsurilor, îmbunătăţirea muncii şi întărirea disciplinei şi ordinii în toate domeniile, pentru recuperarea râminerilor în urmă şi îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe luna ianuarie, pe primul trimestru, pe întregul an. In acest sens, s-a indicat guvernului, ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, organelor şi organizaţiilor de partid să acţioneze cu toată răspunderea pentru ca, în perioada ce urmează, activitatea economică să se situeze pe un plan superior, la nivelul posibilităţilor existente, asigurîndu-se astfel înfăptuirea ritmică, integrală, a planului la toate sortimentele şi la toţi indicatorii. In mod deosebit, secretarul general al partidului a subliniat necesitatea concentrării, cu prioritate, a eforturilor în direcţia realizării şi livrării la termen şi în condiţii de înaltă calitate a producţiei de export, in acest scop s-a cerut să se asigure în toate unităţile de producţie folosirea la maximum a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie, să se combată cu hotărîre manifestările de indisciplină, de nesocotire a programului de lucru şi de încălcare a disciplinei de plan, a normelor legale privind buna desfăşurare a activităţii de producţie. In domeniul investiţiilor, pornindu-se de la constatarea că rezultatele din prima decadă sunt nesatisfăcătoare, s-a cerut să se asigure o temeinică organizare şi desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj pe fiecare şantier, astfel ca noile obiective stabilite pentru acest an să fie date la timp în funcţiune, să intre în circuitul productiv la termenele planificate. Secretarul general al partidului a apreciat că există toate condiţiile ca, printr-o organizare cât mai bună a producţiei şi a muncii, prin întărirea ordinii şi răspunderii în fiecare unitate şi sector de activitate, prin folosirea cu maximă eficienţă a timpului de lucru, prevederile planului să fie realizate integral. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut organelor şi organizaţiilor de partid, conducerilor ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, tuturor colectivelor de oameni ai muncii să facă totul în vederea realizării sarcinilor prevăzute pentru acest an, astfel încît în 1988 să se obţină cele mai bune rezultate din actualul cincinal, asigurîndu-se înfăptuirea neabătută a obiectivelor stabilite de Congresul al Xlll-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Comitetul Politic Executiv a analizat şi aprobat MĂSURILE PRIVIND CONSTITUIREA, ADMINISTRAREA ŞI UTILIZAREA FONDULUI VALUTAR CENTRALIZAT AL STATULUI. In vederea creşterii răspunderii în realizarea, administrarea şi utilizarea resurselor valutare prevăzute în balanţa de încasări şi plăţi externe, s-a hotărît constituirea Fondului valutar centralizat al statului, în legătură cu aplicarea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii, Comitetul Politic Executiv a hotărît ca in cursul lunii ianuarie să se definitiveze bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor centrale şi ale tuturor întreprinderilor şi, în acest cadru, să se acorde o atenţie deosebită realizării şi bunei gospodăriri a fondurilor valutare. In cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii, vor trebui să fie larg dezbătute bugetele de venituri şi cheltuieli ale fiecărei unităţi, urmărindu-se aplicarea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii, întărirea răspunderii colective şi individuale pentru modul în care sunt gospodărite fondurile materiale şi băneşti încredinţate. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat PROPUNERILE PRIVIND ÎNFIINŢAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA MINISTERULUI CONTRACTĂRII ŞI ACHIZIŢIONĂRII PRODUSELOR AGRICOLE. Ministerul nou creat are sarcina de a realiza politica partidului şi statului în domeniul contractării şi achiziţionării de produse agricole vegetale, al constituirii fondului centralizat al statului la aceste produse, al formării şi păstrării rezervei de stat de produse agroalimentare şi al producerii nutreţurilor concentrate. Acest minister este răspunzător unic pentru activitatea de contractare şi achiziţionare la fondul centralizat al statului a produselor agricole vegetale şi a unor produse animaliere din domeniul lui de activitate. De asemenea, răspunde de preluarea, depozitarea, conservarea şi valorificarea, în condiţiile de calitate prevăzute de lege, a produselor agricole vegetale destinate fondului centralizat al statului şi asigură evidenţa acestora, atît în unităţile proprii, cît şi în celelalte unităţi agricole de stat şi cooperatiste. In acelaşi timp, Ministerul Agriculturii poartă întreaga răspundere pentru realizarea integrală a producţiei agricole planificate, în toate unităţile agricole, pentru contractarea, de către acestea a produselor la fondul centralizat al statului, pentru livrarea produselor agricole contractate la timp şi în condiţiile de calitate stabilite. In continuare, Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPUNERILE PRIVIND ORGANIZAREA CONFERINŢEI PE ŢARĂ A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE ŞI A CONFERINŢELOR PE JUDEŢE ALE DEPUTAŢILOR CONSILIILOR POPULARE MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE. S-a stabilit ca lucrările Conferinţei pe ţară să aibă loc în zilele de 3—5 martie 1988. Aceasta urmează să dezbată sarcinile ce revin consiliilor populare în lumina hotârîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, a orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socialâ în profil teritorial pe anul 1988 şi pe întregul cincinal, pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al Xlll-lea al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a subliniat necesitatea ca pregătirea Conferinţei pe ţară şi a conferinţelor pe judeţe, desfăşurarea acestora să prilejuiască o largă dezbatere şi un amplu schimb de experienţă cu privire la organizarea temeinică a activităţii consiliilor populare, pentru soluţionarea tuturor problemelor de ordin economic, d® sistematizare a localităţilor, edilitar-gospodăreşti, social-culturale din raza lor de activitate, pentru realizarea în cele mai bune condiţiuni a tuturor atribuţiilor încredinţate organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat. Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPUNERILE CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA CEA DE-A V-A ETAPA A REUNIUNII GENERAL-EUROPENE DE LA VIENA. In deplină concordanţă cu politica externă a partidului şi statului nostru, cu orientările, iniţiativele şi demersurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, delegaţia ţârii noastre va acţiona, potrivit mandatului încredinţat, pentru desfăşurarea, intr-un spirit constructiv, a lucrărilor reuniunii, pentru găsirea de soluţii general-acceptabile la problemele în discuţie, astfel încît conferinţa de la Viena să se încheie cu rezultate cit mai bune, să contribuie la înfăptuirea dezarmării, întărirea încrederii şi securităţii în Europa, la dezvoltarea cooperării economice, tehnico-ştiinţifice şi în alte domenii pe continentul nostru şi în lume. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. * SA REALIZĂM PLANUL RITMIC, INTEGRAL, LA TOŢI INDICATORII! Promovare hotărită • , , ■ creaţiei tehnice originale Biroul şefului secţiei sculărie a Întreprinderii de utilaj greu — Craiova, Inginerul Victor Richer, este şi atelier de proiectare, de creaţie tehnică şi tehnologică. Aici se află nu numai masa de lucru — biroul propriu-zis — ci şi o masă de şedinţe flancată de citeva scaune pentru dezbateri în grup restrîns : la stingă biroului, către colţ, se află o planşetă cu aparatul de desen deasupra — gata in orice moment să fie folosite. Dar orele de planşetă ale inginerului Richer nu se suprapun prea des cu orele de program. „Ţin să precizez — ne pune la curent gazda — că vă aflaţi intr-o secţie auxiliară a compartimentului mai cuprinzător al uzinei noastre definit prin Inactualitate tehnico-economică deosebită pentru realizarea de maşini şi utilaje cu înalt nivel, tehnic şi calitativ pentru asigurarea dotării economiei naţionale cu tehnica cea mai avansată şi creşterea exporturilor de astfel de produse. In actuala perioadă ne preocupă finalizarea pregătirii sculelor necesare realizării unor maşini şi utilaje care se înscriu drept sarcini prioritare ale programului de producţie din acest an. Sintem in stadii avansate — represented circa 80 la sută din întregul volum — cu pregătirea sculelor speciale pentru producţia de strunguri multiax care vor intra în fabricaţia curentă a anului 1988. Suntem, de asemenea, avansaţi cu realizarea săşi denumirea sa : «comporţi sculelor necesare producţiei unor mental de pregătire a fabricaţiei». Noi ne ocupăm de producerea unor scule speciale care nu fac obiectul fabricaţiei de serie a vreunei întreprinderi producătoare de scule din ţară — este vorba de sculele deosebite de cele larg cunoscute, scule de tehnicitate şi cu specific utilitar mai aparte, îndeosebi in producţia de utilaje grele şi tehnologice. Conferinţa Naţională a comuniştilor romăni, prin glasul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a pus in faţa noastră, a constructorilor de maşini, sarcini de utilaje ce urmează să fie exportate în acest an, în citeva ţări socialiste vecine. Nu precupeţim nici un efort in direcţia realizării acestor scule speciale cărora le acordăm o atenţie deosebită, graficele in vigoare mergind cu defalcarea sarcinilor pe formaţii şi chiar pe fiecare lucrător in parte“. De citeva ori, telefonul a întrerupt convorbirea cu inginerul Victor Richer, solicitat în soluţionarea celor mai diverse probleme ale producţiei de scule aferente fabricaţiei de maşini-unelte grele şi de utilaje tehnologice. Am părăsit biroul şi m-am îndreptat către locul de muncă al formaţiei maistrului sculer Ion Iupu, colectiv datorită activităţii căruia întreprinderea de utilaj greu din Craiova este Singura producătoare de scule pentru găurit adine din ţara noastră. Anterior, astfel de scule se aduceau din import şi costau circa 180 000 dolari pe an, la nivelul producţiei de la sfîrşitul deceniului trecut. Pentru asimilarea la I.U.G. Craiova a acestor scule au fost investite multe şi deosebite eforturi, au fost însuşite şi puse in aplicare procedee tehnologice pe măsură. Calificarea lucrătorilor de toate nivelele s-a ridicat la nivelul impus de noile cerinţe ale producţiei de maşini-unelte şi utilaje tehnologice de proporţii şi de performanţe gigantice. La rindul lor, calitatea şi performanţele sculelor speciale şi specifice industriei de utilaj greu sunt la nivelul celor aduse din importurile de altădată, renunţîndu-se cu totul la achiziţia Ion Becheru (Continuare în pag. a 3-a) Cu fondul de marfă livrat în cursul acestei săptămîni partenerilor de contracte externi, oamenii muncii de la întreprinderea „Flacăra“ din Ploiești raportează îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan aferente lunii ianuarie. Folosind în continuare la întreaga capacitate mașinile și utilajele din dotare, întărind la fiecare loc de muncă ordinea şi disciplina, colectivul unităţiis-a angajat ca pînă la finele lunii curente să realizeze pentruexport o producţie marfă industrială suplimentară în proporţie de peste 60 la sută, procent care îi asigură garanţia onorării în avans a unor comenzi cu termen scadent in luna februarie. (Agerpres) Planul la export îndeplinit pe prima lună Specialişti de pe platforma siderurgică Galaţi au pus la punct tehnologia unei noi mărci de oţel cu deosebite calităţi tehnice, care o fac aptă pentru operaţiunile de ambutisări. Printre avantajele economice ale acestei, realizări se află economisirea a 1 000 tone combustibil şi 750 mii kWh energie electrică. De menţionat că, în anul recent încheiat, b uzinele combinatului au mai fost aplicate in practică pe lingă realizarea unor noi mărci de oţeluri, circa 30 teme de cercetare vizînd îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea consumului de materii prime şi materiale. (Agerpres) întreprinderea „Flacăra“ Ploieşti Proletari din toate țările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE 6 pagini - 50 bani IL Anul XLVI Nr. 13433 Vineri 15 ianuarie 1988 TEZE- IDEI FUNDAMENTALE DIN GINDIREA SOCIAL-POLITICĂ A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU PERFECŢIOAREA FUNCŢIILOR STATULUI ŞI CREŞTEREA ROLULUI DREPTULUI la COMUNA UNITARĂ A SOCIETĂŢII Reprezentînd chintesenţa marilor împliniri ale poporului nostru, rezultat nemijlocit al luptei şi muncii pline de abnegaţie pe care acesta o desfăşoară sub conducerea Partidului Comunist Român, societatea românească contemporană — precizează secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu în magistralul Raport prezentat la Conferinţa Naţională a partidului din decembrie 1987 — din punct de vedere social. ..prin realizarea principiilor socialiste de proprietate, de repartiţie, de etică şi echitate, se află cu mult înaintea celor mai dezvoltate ţări capitaliste“, în prezent România se află într-o etapă hotăritoare a dezvoltării sale istorice şi anume in faza superioară a făuririi ircr de optimizare funcţională i a întregii noastre societăţi. I In contextul realizării practice a tezei formulate de «Secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi anume aceea a construirii socialismului „cu poporul, pentru popor“, îmbinarea democraţiei directe cu cea reprezentativă — realizată de organele puterii de stat -o constituie tocmai garanţia instituţională a participării plenare a poporului la conducere: „Am pornit şi pornim de la faptul -a arăta cu acelaşi prilej tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că socialismul însuşi reprezintă — şi trebuie să asigure — cea mai largă democraţie, cel mai corespunzător cadru pentru ca toate clasele şi categoriile sociale, întregul popor să participe societăţii socialiste multilaterale direct la conducerea societăţii. dezvoltateîn proprii iniţiu Această formă de democraţie răspunde socialismului, viitoruidezvoltare şi a creării condiţiilor pentru trecerea la edificarea societăţii comuniste. Prin realizarea sarcinilor şi obiectivelor trasate de cel de al Xlll-lea Congres al partidului, ţara noastră va depăşi, pînă în anul 1990, stadiul de ţară socialistă în curs de dezvoltare, trecînd la un stadiu superior — cel de ţară socialistă mediu dezvoltată. Sistemul democraţiei muncitoreşti revoluţionare edificat în România în ultimii ani asigură, prin formele instituţionalizate ale democraţiei directe şi reprezentative, cadrul cel mai adecvat pentru participarea efectivă a maselor la luarea şi realizarea deciziilor la nivel macro şi microsocial. Crearea consiliilor oamenilor muncii, ca organe de conducere colectivă a întregii activităţi economice şi sociale, a adunărilor generale ale oamenilor muncii, a unui adevărat sistem de Congrese la scara întregii ţări — adevărate forumuri naţionale — cu organele lor permanente, care acoperă practic toate domeniile principale ale societăţii reprezintă, de bună seamă, una dintre realizările cu cea mai mare rezonanţă principială şi practică a zilelor noastre. Ele vin să se articuleze armonios cu celelalte paliere ale organizării politice a societăţii, în special cu me- canismul specializat al statului socialist, în acelaşi efort " cotei omenirii“ In acelaşi timp, sub conducerea Partidului Comunist Român a fost perfecţionat şi dezvoltat continuu sistemul democraţiei reprezentative — Marea Adunare Naţională, consiliile populare, alte organe de stat — care asigură, în forme specifice, participarea, poporului la adoptarea legilor, a altor acte normative, ca acte specifice de conducere statală. După cum se știe, partidul nostru, secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu au subliniat în repetate rînduri legătura organică, indestructibilă dintre democraţie şi legalitate. „Să nu uităm nici un moment că dezvoltarea democraţiei socialiste, participarea maselor la conducere presupun aşezarea fermă a întregii vieţi sociale pe bază de legi şi norme, care să stabilească cu precizie direcţiile de activitate“. Aşezarea societăţii româneşti contemporane pe baza trainică a reglementărilor legale este expresia nemijlocită a voinţei şi intereselor fundamentale ale întregului popor. In acest spirit, partidul şi statul nostru au asigurat dreptului, in special în anii de după cel de-al IX-lea Congres al partidului, cele mai lărgi posibilităţi de afirmare, pentru ca prin el şi pe baza lui să poată fi edificată, in condiţiile celei mai stricte legalităţi, o suprastructură nouă, socialistă, bazată pe etică şi echitate, pe grija faţă de om şi faţă de valorile create de el — reflectare grăitoare a umanismului nostru socialist, revoluţionar. Iată de ce, devenind unul din principalii factori de organizare, conducere şi perfecţionare a celor mai diverse sectoare ale vieţii sociale, dreptul socialist realizează o îngemănare organică firească între domeniul politic şi cel juridic. In această calitate, el capătă o dublă valenţă funcţională şi anume, aceea de promotor activ al liniei strategice şi tactice a partidului nostru şi de reglator operativ şi eficient al principalelor activităţi din sfera vieţii social-economice. Congresul al IX-lea al partidului a marcat şi in domeniul dreptului începutul unei noi etape, caracterizată prin perfecţionări fundamentale, prin înnoiri revoluţionare. Din iniţiativa Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost adoptat un complex de măsuri pentru asigurarea supremaţiei legii ca act normativ cu cea mai mare forţă juridică, pentru creşterea continuă a rolului şi funcţiilor organelor supreme ale puterii de stat, pentru activizarea funcţiei legislative şi de control a Marii Adunări Naţionale, pentru sporirea continuă a participării active şi responsabile a oamenilor muncii la elaborarea actelor normative. In urma indicaţiilor trasate de conducerea superioară de partid şi de stat s-a procedat la sistematizarea legislaţiei in vigoare, la simplificarea evidenţei acesteia, la accentuarea fundamentării ordinii sociale pe baza legii, reducerea la strictul necesar a actelor normative subordonate legii, întărirea legalităţii socialiste, în activitatea de elaborare şi de executare a actelor normative. Paralel a fost desfăşurată o susţinută activitate pentru îmbunătăţirea tehnicii de elaborare a actelor normative, pentru perfecţionarea stilului şi a limbajului a Dr. Dragoş Iliescu (Continuare in pag. a 5-a) SPIRITUL REVOLUŢIONAR ŞI NOUL STATUT AL COMPETENŢEI Ipostaze ale performanţei întreprinderea „Prodcomplex“ din Tg. Mureş a intrat de relativ puţină vreme in familia marilor industrii. Renumele ei se baza pe o extraordinară flexibilitate la orice fel de cerinţe ale beneficiarilor şi, in consecinţă, pe diversitatea foarte largă a produselor sale. O bună şcoală, zic unii, a fost acea perioadă a romantismului tehnico-ingineresc. Intre timp, pretenţiile marilor industrii, şi ale chimiei în primul rînd, au crescut mult, aşa încît statutul de furnizori omnipotenţi ai altor ramuri industriale s-a consolidat. Condiţie ce o regăsim astăzi in însăşi structura întreprinderii, ca şi in nomenclatorul de produse. O diagramă sumară ne indică, tendinţele pină la finele acestui cincinal . In ponderea producţiei chimia va deţine peste 49 procente (faţă de 39,6 in 1985) ; produsele din metal — metalurgie şi cele destinate ramurii construcţiei de maşini — vor atinge 42,5 la sută (38,5 în 1985) ; produsele din sticlă de diferite destinaţii, inclusiv sticlăria fină, 11,3 la sută (faţă de 3 la sută) , urmează în proporţii mai mici produsele din textile, pielărie, de uz casnic, materiale sportive şi altele. Ca să aveţi o imagine mai exactă a potenţialului de creaţie şi uzinare a unei largi paiete de produse din variate domenii de activitate industrială, vă precizăm că actualmente muncitorii şi specialiştii tîrgumureşeni realizează insecţiile proprii de la generatoare de acetilenă, uscătoare de granule, agregate de descărcare pneumatică, suflante şi pompe (unele în unicat pe economie !), produse din polietilenă pentru tot felul de mijloace de transport — de la turisme la vagoane de metrou, produse din cauciuc, din fibră de sticlă, piese turnate din fontă și neferoase, pină la flacoane cosmetice, bunuri de larg consum, din metal, plastic ori sticlă, rucsacuri pe ramă metalică ori piste artificiale pentru ski. Un amănunt semnificativ : numărul beneficiarilor activi (aflaţi sub prestaţie contractuală) depăşeşte cifra de 980 ! Cam acesta este, în linii mari, „Prodcomplex“-ul. L-am cercetat mai atent, ca pe un organism viu, şi am aflat în cuprinsul lui o arie de competenţe foarte diversă şi pasionantă. NIMIC NU SE PIERDE ! A fost unuldintre subiectele principale pe care le-a abordat în dialogul nostru inginerul şef al unităţii — Victor Verzea. Nu dintr-o necesitate conjuncturală, ci din raţiuni realiste, pur practice, întreprinderea, prin natura lucrurilor ce le produce, degajează cantităţi importante de materiale reciclabile. Mai cu seamă la mase plastice, la cauciucărie şi la sticlărie. Dar fiecare secţie productivă, fiecare compartiment de lucru prezintă acest fenomen şi strădaniile de reintegrare, prin soluţii tehnico-inginereşti inteligente, sunt in creştere. Este, cum ni s-a precizat şi de către ing. Ferencz Gabor, şeful atelierului proiectare-cercetare uzinală, şi un front permanent deschis de manifestare a creativităţii şi, de ce nu, chiar o ,şansă majoră de consacrare a virtuţilor integratoare, reciclabile ale întreprinderii. N-ar fi improbabil ca peste cîţiva ani să auzim despre „Prodcomplex“ ca despre un etalon al industriei naţionale de producţie bazată pe materiale reciclabile. Deocamdată, însă, ei reintroduc în circuitul productiv peste 350 tone deşeuri de polietilenă şi p.v.c. (notaţi că este vorba de materiale, îndeobşte, foarte uşoare), mai bine de 1300 t .cioburi de sticlă şi peste 30 t metal (neferos, în special) reutilizabil. Au trecut şi la un alt stadiu : concep şi realizează tehnologii şi utilaje pentru recuperarea şi reciclarea deşeurilor. In prezent sunt în finalizare asimilările de utilaje necesare întreprinderii de anvelope din Zalău, pentru recuperarea deşeurilor de cauciuc rezultate in chiar timpul procesului de fabricaţie. Pentru o unitate năsăudeana se realizează utilaje şi instalaţia necesară recuperării foliilor de polietilenă. S-au creat şi sunt in curs de realizare industrială tehnologiile şi agregatele de valorificare a deşeurilor de plante medicinale, în vederea extragerii de substanţe colorante şi multe altele. Se simte şi in acest colectiv o tensiune creatoare prielnică materializării acestui deziderat, al oricărei industrii care se respectă nimic să nu se piardă ! STICLA LA CONFLUENTA INDUSTRIEI CU ARTA Poate n-aş fi abordat subiectul, dacă nu l-aş fi cunoscut oficiind ritualul modelării lavei de siliciu pe meşterul Vasile Lupu. Are şcoala bătrinei (azi revigorate) glăjării a Avrigului. Deci, un meşteşugar din aleasa speţă a artizanilor de sub coama pădurilor transilvane. Apoi, am ghicit şi motivul pentru care „ghidul“ meu prin întreprindere, ing. Ferencz G., a început periplul comun cu sticlăria. Ani în şir a condus acest compartiment, unde Industria se îmbină atît de firesc cu arta. Şi azi mai stăruie in sufletul lui pulberea sacră a dragostei dinţii. îmi arată locuri de muncă şi oameni pe care i-a format ; mă poartă in stricta încăpere a „tezaurului“ de sticlă, colecţia de mostre, intr-adevăr, o onorantă carte de vizită a măiestriei creatorilor şi făurarilor de sticlărie fină ale Prodcomplex-ului. Produc curent sticlărie de menaj (în căutare perpetuă de noi forme şi destinaţii funcţionale), sticlărie artizanală şi, desigur, ambalaje pentru industria alimentară în sorturi bine diferenţiate şi unicate pe economie. Inginerul Ferencz îmi evocă, nu fără urmă de mîndrie, că aici s-a făcut prima oară rubinul pen- Corneliu Antim (Continuare in pag. a 2-a)