România literară, octombrie-decembrie 1981 (Anul 14, nr. 40-52)
1981-10-01 / nr. 40
: . ... ' ► **AiiA«äS8iss®s#aai România literară - i• • MM DIRECTOR: George Ivasett. Redactor ill if șef adjunct: G. Dimisianu. Secretar i'-M responsabil de redacţie: Reger Că«« upeanu. m DIN 7 IN 7 ZILE Convorbirile la nivel inai româno - libiene DUMINICA s-a încheiat vizita oficială de prietenie a colonelului Moammer El Geddafi, conducătorul Marii Revoluţii de la 1 Septembrie al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste, făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sintetizind fructuosul dialog la nivel înalt, Comunicatul comun evidenţiază multitudinea problemelor abordate in cadrul convorbirilor dintre cei doi conducători de state, schimbul amplu de păreri în variatele domenii ale colaborării bilaterale, ca şi poziţiile afirmate în legătură cu actuala situaţie internaţională. Stadiul şi perspectivele raporturilor de cooperare bilaterală (politică, economică, culturală, tehnico-ştiinţifică) au constituit, evident, obiectul unei atente analize ; au fost depistate noi căi pentru adîncirea relaţiilor dintre cele două ţări, s-a afirmat voinţa comună de a depune toate eforturile pentru intensificarea colaborării economice şi tehnice pe baza unei mai eficiente utilizări a posibilităţilor celor două economii. Cadrul durabil al acestei conlucrări este Acordul-Program privind dezvoltarea cooperării economice şi a schimburilor comerciale între Republica Socialistă România şiTamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă, document semnat duminică la Bucureşti, în virtutea căruia se deschid largi perspective colaborării româno-libiene în domeniile industriei, agriculturii, geologiei, petrolului, construcţiilor şi transporturilor etc. Acordului-Program i se adaugă o serie de alte măsuri (finalizarea negocierilor asupra Convenţiei privind evitarea dublei impuneri, a Acordului privind regimul cetăţenilor tineri trimişi să lucreze în cadrul acţiunilor de cooperare economică şi tehnică, a unui acord privind promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor, toate urmărind dezvoltarea raporturilor bilaterale şi întărirea prieteniei dintre cele două popoare. CONVORBIRILE româno-libiene s-au referit pe larg la problemele internaţionale. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi conducătorul Marii Revoluţii de la 1 Septembrie, colonel Moammer El Geddafi, au apreciat — subliniază Comunicatul comun — că „omenirea traversează o epocă de mari prefaceri revoluţionare, sociale şi naţionale, in care se afirmă tot mai puternic voinţa popoarelor de a pune capăt cu desăvîrşire politicii imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, oricăror forme de asuprire şi dominaţie străină, de a fi independente şi stăpine pe propriile destine, de a-şi exercita suveranitatea asupra bogăţiilor lor naţionale, de a convieţui şi conlucra în condiţii de pace şi securitate, pe baza deplinei egalităţi în drepturi“. Aceste direcţii — fundamentale — ale dezvoltării omenirii în- ntîmpină opoziţia unor serii de factori care primejduiesc soarta planetei, viitorul ei , intensificarea politicii de forţă şi dominaţie, de reîmpărţire a zonelor de influenţă, noi stări conflictuale, escaladarea cursei înarmărilor şi adincirea crizei economice mondiale, a decalajelor dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. De aici necesitatea acută ca toate popoarele, toţi factorii responsabili să acţioneze in deplină unitate, energie, pentru continuarea politicii de destindere, pentru dezvoltarea independenţei şi păcii, pentru promovarea colaborării şi respectului intre naţiuni, pe baza respectării principiilor directoare ale egalităţii in drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, renunţării cu desăvârşire la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Acesta este cadrul constructiv în măsură să ofere un teren fertil prefacerilor prin care trece astăzi omenirea. Şi să elimine situaţiile conflictuale care o ameninţă : Orientul Mijlociu, zona Mediteranei, Namibia, actele agresive ale regimului rasist din Pretoria asupra Angolei. Poziţia României şi a Libiei faţă de problemele din aceste zone este limpede afirmată şi în Comunicatul comun al convorbirilor de la Bucureşti , o pace globală, justă şi durabilă în Orientul Mijlociu pe baza retragerii Israelului din teritoriile arabe ocupate, inclusiv Ierusalimul arab, şi a soluţionării problemei poporului palestinian pe baza recunoaşterii dreptului său la autodeterminare, inclusiv la crearea unui stat propriu, independent ; condamnarea acţiunilor agresive ale Israelului împotriva Libanului şi Irakului ; eforturi pentru a face din Mediterana o mare a păcii şi colaborării, eliminîndu-se orice sursă de încordare şi conflict in această zonă ; asigurarea accesului la independenţă a Namibiei, solidaritate militantă şi sprijin deplin faţă de lupta dreaptă a poporului namibian pentru libertate şi independenţă ; condamnarea recentei invazii a teritoriului Angolei de către trupele regimului rasist din Pretoria, retragerea lor imediată şi încetarea oricăror acte agresive ale Africii de Sud împotriva Statelor africane vecine. ATRAGIND atenţia asupra condiţiilor de încordare deosebită a Vieţii internaţionale, Comunicatul comun apreciază că problema cheie a asigurării păcii, securităţii şi colaborării între naţiuni o constituie trecerea la măsuri efective şi substanţiale de dezarmare, in primul rînd de dezarmare nucleară. Este, aceasta, „calea radicală pentru eliminarea principalelor surse de confruntare şi a pericolului de război, pentru a elibera popoarele de povara apăsătoare a cheltuielilor militare, soluţia fundamentală a însănătoşirii climatului politic mondial, a accelerării dezvoltării economice şi sociale, a ridicării bunăstării tuturor popoarelor“, paralel cu lichidarea subdezvoltării şi făurirea unei noi ordini economice internaţionale, a unei lumi mai drepte şi mai bune. Convorbirile româno-libiene de la Bucureşti se constituie, aşadar, nu numai ca un puternic stimulator al relaţiilor bilaterale. Ci şi ca o contribuţie efectivă la îmbunătăţirea climatului internaţional, la colaborare intre toate națiunile lumii, la consolidarea păcii. Cronicar 2 România literară Viata literară literar-artistic „George Bacovia" Festivalul . ..Bine aţi venit în oraşul lui Bacovia !" — cu această urare au fost întmipinaţi participanţii la manifestările Festivalului literar-artistic „George Bacovia", ediţia a V-a, desfăşurat la Bacău în zilele de 24— 26 septembrie a.c. şi dedicat integral sărbătoririi centenarului naşterii marelui poet. Organizat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România, Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Bacău şi revista de cultură „Ateneu", Festivalul a reunit un mare număr de scriitori, cadre didactice universitare, oameni de cultură şi artă din întreaga ţară, care au ţinut să omagieze personalitatea şi opera unuia dintre marii poeţi români ai acestui secol, cel care, ca nimeni altul, a adus in versurile sale cea mai teribilă mărturie a suferinţei din infernul burghez, dînd totodată expresie vizionară aspiraţiilor către o schimbare radicală a lumii. Scrisă în 1908, Serenada muncitorului este în acest sens una dintre cele mai reprezentative creaţii bacoviene . Eu sunt un monstru pentru voi Urzind un dor de vremuri noi. Şi-n lumea voastră-abia încap... Dar am ,să dau curînd la cap. O, dormi adine, mereu, aşa. In vise dulci, hidos burghez. Oftînd, palate de-ţi lucrez. Eu ştiu şi bine-a dărîma. In noaptea asta, iată, sună O serenadă din topor. Amanţilor pierduţi sub lună, Poeţi cu putredul amor, O, dormi, in noaptea infinită. Burghez cu aer triumfal. Dar preistoric animal In raţiunea aurită. Sub luna blondă nu se plînge. Ci răzbunările se curmă. Martirilor scăldaţi în sînge. Cint serenada cea din urmă. O, dormi... dar voi urca spre soare In zbor sublim de aeroplan... Cu vise dulci, burghez tiran . E aurora-ngrozitoare.„ PROLOGUL manifestărilor l-a constituit un pelerinaj la Casa memorială „George Bacovia“, admirabil îngrijită şi pusă muzeistic în valoare, dovadă elocventă a preţuirii de care se bucură marele poet în oraşul său natal. Aici, tovarăşul Vasile Albu, primarul municipiului Bacău, a oferit participanţilor o suită de explicaţii privind integrarea Casei memoriale în noul peisaj arhitectonic al oraşului, şi s-a referit la măsurile preconizate pentru organizarea unor activităţi literare şi culturale specifice. In prezenţa unui numeros public a avut apoi loc, în sala Teatrului dramatic ,,Bacovia“, inaugurarea oficială a festivalului. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Constantin Toma, secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R., care a relevat importanţa manifestărilor ca expresie a climatului de largă emulaţie creatoare asigurat de societatea noastră socialistă. în continuare, tovarăşul Petru Enăşoaie, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Bacău, a dat citire Cuvîntului de salut adresat participanţilor la festival de tovarăşa Suzana Gâdea, preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, prin care s-a subliniat grija partidului şi a statului pentru creşterea continuă a nivelului spiritual şi educativ al poporului, pentru înflorirea culturii socialiste şi pentru valorificarea deplină a patrimoniului culturii naţionale. Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, a adus apoi un vibrant omagiu poeziei lui George Bacovia. Evocînd o suită de momente din biografia poetului, Agatha Grigoescu-Bacovia s-a referit pe larg la contrastul dintre noua înfăţişare a oraşului, creaţie a epocii socialiste, şi aceea sumbră şi mizeră de la începutul secolului, eternizată de Bacovia în opera sa. Prof. univ. dr. doc. Constantin Ciopraga a vorbit apoi despre omul poeziei bacoviene în constelaţia liricii româneşti. A urmat un moment emoţionant : după ce Traian Iancu, directorul Uniunii Scriitorilor, a dat citire Documentului emis în acest sens de conducerea Uniunii, Dumitru Radu Popescu a înmînat Agathei Grigorescu-Bacovia Premiul special al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. pe anul 1981 pentru întreaga activitate literară şi devotamentul cu care s-a dedicat vieţii, operei şi memoriei lui George Bacovia. În continuare, actori ai Teatrului dramatic „Bacovia“, interpreţi de la filarmonica din Bacău şi Orchestra simfonică din Bacău au oferit un spectacol de gală, în aceeaşi seară a avut loc la Galeriile de artă din Bacău, in prezenţa participanţilor la festival, vernisajul unei mari expoziţii de artă plastică intitulată „Univers bacovian“. Vineri, 25 septembrie, s-au desfăşurat lucrările sesiunii de comunicări ştiinţifice consacrate poeziei lui George Bacovia. Coordonată de Ion Apetroaie, Constantin Ciopraga, Al. Piru şi Elvira Sorohan, sesiunea a cuprins un mare număr de studii şi cercetări, impunîndu-se ca o remarcabilă contribuţie la cunoaşterea operei bacoviene. Au prezentat comunicări : Ion Alexandru Angheluş, Tatiana Mihut, Laurentiu Ulici, Gheorghe Grigurcu, Victor Atanasiu, Cristian Livescu, Constantin Călin, Emil Nicolae, Ion Apetroaie, Valentin Ciucă, Cornelia Botez, Constantin Ciopraga, Nicolae Cretu, Elvira Sorohan, Constantin Trandafir, Ion Neacşu, Monica Grigoriu, Elena Bulai, Theodor Lates, Nicolae Scurtu, Ernest Gavrilovici, Marius Alexianu, Teodor Codreanu, Ion Constantinescu, Al. Pini. In după-amiaza zilei de vineri şi în zilele următoare au avut loc o serie de şezători literare la instituţii, întreprinderi şi în localităţi din municipiul şi judeţul Bacău. în cadrul cărora oamenii muncii s-au întîlnit cu participanţii la festival. Contactul direct, dialogurile vii şi fertile dintre creatorii de bunuri materiale şi spirituale au contribuit in mod efectiv atît la omagierea memoriei şi a operei lui George Bacovia, cit şi la o mai bună cunoaştere reciprocă, realizîndu-se astfel, in cadrul fiecăreia dintre aceste întîlniri, o atmosferă de înaltă ţinută culturală şi artistică, de dezbatere şi schimb fructuos de opinii. Astfel de intilniri intre oamenii muncii şi scriitorii participanţi la festival au avut loc : în oraşul Comăneşti (Ion Alexandru Angheluş, Valentin Ciucă, Marcel Gafton, Ovidiu Genaru, Cristian Livescu, Cornel Popescu, Vlad Soriano) ; în comuna Răchitoasa (Dumitru Radu Popescu, George Bălăiţă, Traian Iancu, Sergiu Adam, Horia Badescu, Ion Drăgănoiu, Mircea Iorgulescu, Negoiţă Irimie, Marcel Mureşeanu, Adrian Popescu, Liviu Pendefunda, Laurentiu Uliei, Valentin Taşiu, Eugen Uricaru, Lucian Valea) , in comuna Săuceşti (Mihai Dragan, Ernest Gavrilovici, Tatiana Mihuţ, Măndrea Mardare, Ion Roşu, Octavian Voicu) ; în comuna Sascut (Andi Andrieş, Antoaneta Apostol, Dan Anghelescu, Victor Atanasiu, Virgil Cuţitaru, Constantin Th. Ciobannu, C-Jistra I, Coslin, George Genoiu, Gheorghe Grigurcu, Cornel Galben, Corneliu Sturzu, Arta Sandra, Nicolae Serban-Pîrîu) ; la Platforma industrială Mărgineni (Marcel Gafton, Cristian Livescu, Vlad Sorianu) ; la Liceul „George Bacovia“ (Al. Piru, Daniel Dimitriu, Ovidiu Genaru) ; la Combinatul de celuloză și hirtie „Lelea" (Sergiu A^am "oria Rădescu, Negoiţă Irimie, Marcel Mureşeanu, Adrian Popescu, Co-u l Popesc*», Lucian Valea) la Biblioteca judeţeană Bacău, (I«- Alexandru A*«e*-elus, Ion Constantinescu, Theodor Codrean«, Constantin Th. Ciobanu, Măndrea Mardare, Liviu Pendefunda, Ion Roşu) ; la Tescani (Cornelia Botez, Elena Bulai, Ovidiu Bălan, Mircea Ciobanu, Petre Anghel, Emil Nicolae, Octavian Voicu, Nicolae Creţu, Cristian Misievici, Marian Didu, Sanda Sandra, Ioan Grigorescu, Victor Atanasiu, Teodor Lateş, Constantin Călin) ; la întreprinderea poligrafică Bacău (Dumitru Radu Popescu, George Bălăiţă,Traian Iancu, Ion Apetroaie, Dan Anghelescu, Antoaneta Apostol, Constantin Ciopraga, Valentin Ciucă, Mihai Drăgan, Ernest Gavrilovici, George Gonoiu, Gheorghe Grigurcu, Corneliu Sturzu, Areta Sandra, Nicolae Turtureanu). In cadrul Festivalului au fost, de asemenea, lansate volumele Plumb, de George Bacovia, ediţia „Centenar", tipărită de Editura „Cartea Românească", sub îngrijirea lui Romulus Vulpescu, si monografia Bacovia de Daniel Dumitriu, apărută la Editura „Junimea". Remarcabilă manifestare culturală şi artistică. Festivalul „George Bacovia“ a reprezentat, la această a cincea ediţie, un impresionant şi amplu omagiu adus operei marelui poet la centenarul naşterii sale. LA ACADEMIA R.S. ROMANIA • In cadrul manifestărilor dedicate centenarului Bacovia, marți 29 septembrie a.c., în aula Academiei R.S.R. acad. Eugen Jebeleanu a vorbit despre personalitatea şi opera poetului. ÎNTÎLNIRI ORI CITITORII • In cadrul celui de-al şaselea Salon judeţean al cărţii, organizat la Sibiu sub egida Festivalului Cibinium — 1981, Constantin Ţoiu a participat la o întilnire cu cititorii (Ziua Editurii „Eminescu“), cu ocazia apariţiei romanului „însoţitorul“.