România literară, octombrie-decembrie 1981 (Anul 14, nr. 40-52)

1981-10-01 / nr. 40

: . ... ' ► **AiiA«äS8iss®s#aai România literară - i• • MM DIRECTOR: George Ivasett. Redactor ill if șef adjunct: G. Dimisianu. Secretar i'-M responsabil de redacţie: Reger Că«« u­peanu. m DIN 7 IN 7 ZILE Convorbirile la nivel inai­ româno - libiene DUMINICA s-a încheiat vizita oficială de prietenie a colone­lului Moammer El Geddafi, conducătorul Marii Revoluţii de la 1 Septembrie al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste, făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sintetizind fructuosul dialog la nivel înalt, Comunicatul comun evidenţiază multitudinea problemelor abordate in cadrul con­vorbirilor dintre cei doi conducători de state, schimbul amplu de păreri în variatele domenii ale­ colaborării bilaterale, ca şi poziţiile afirmate în legătură cu actuala situaţie internaţională. Stadiul şi perspectivele raporturilor de cooperare bilaterală (politică, economică, culturală, tehnico-ştiinţifică)­ au constituit, evident, obiectul unei atente analize ; au fost depistate noi căi pentru adîncirea re­laţiilor dintre cele două ţări, s-a afirmat voinţa comună de a depune toate eforturile pentru intensifi­carea colaborării economice şi tehnice pe baza unei mai eficiente utilizări a posibilităţilor celor două economii. Cadrul durabil al­ acestei conlucrări este Acordul-Program privind dezvoltarea coo­perării economice şi a schimburilor comerciale între Republica Socialistă România şi­­Tamahiria Arabă Libiană Populară Socia­listă, document semnat duminică la Bucureşti, în virtutea căruia se deschid largi perspective colaborării româno-libiene în dome­niile industriei, agriculturii, geologiei, petrolului, construcţiilor şi transporturilor etc. Acordului-Program i se adaugă o serie de alte măsuri (finalizarea negocierilor asupra Convenţiei privind evitarea dublei impuneri, a Acordului privind regimul cetăţeni­lor tineri trimişi să lucreze în cadrul acţiunilor de cooperare eco­nomică şi tehnică, a unui acord privind promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor­, toate urmărind dezvoltarea raporturi­lor bilaterale şi întărirea prieteniei dintre cele două popoare. CONVORBIRILE româno-libiene s-au referit pe larg la pro­blemele internaţionale. Preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi conducătorul Marii Revo­luţii de la 1 Septembrie, colonel Moammer El Geddafi, au apre­ciat — subliniază Comunicatul comun — că „omenirea traver­sează o epocă de mari prefaceri revoluţionare, sociale şi naţio­nale, in care se afirmă tot mai puternic voinţa popoarelor de a pune capăt cu desăvîrşire politicii imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, oricăror forme de asuprire şi dominaţie străină, de a fi independente şi stăpine pe propriile destine, de a-şi exer­cita suveranitatea asupra bogăţiilor lor naţionale, de a convieţui şi conlucra în condiţii de pace şi securitate, pe baza deplinei egalităţi în drepturi“. Aceste direcţii — fundamentale — ale dezvoltării omenirii în- n­tîmpină opoziţia unor serii de factori care primejduiesc soarta planetei, viitorul ei , intensificarea politicii de forţă şi domina­ţie, de reîmpărţire a zonelor de influenţă, noi stări conflictuale, escaladarea cursei înarmărilor şi adincirea crizei economice mon­diale, a decalajelor dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. De aici necesitatea acută ca toate popoarele, toţi fac­torii responsabili să acţioneze in deplină unitate, energie, pentru continuarea politicii de destindere, pentru dezvoltarea indepen­­denţei şi păcii, pentru promovarea colaborării şi respectului in­tre naţiuni, pe baza respectării principiilor directoare ale egali­tăţii in drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neames­tecului în treburile interne, avantajului reciproc, renunţării cu desăvârşire la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Acesta este cadrul constructiv în măsură să ofere un teren fertil prefacerilor prin care trece astăzi omenirea. Şi să elimine situaţiile conflictuale care o ameninţă : Orientul Mijlociu, zona Mediteranei, Namibia, actele agresive ale regimului rasist din Pretoria asupra Angolei. Poziţia României şi a Libiei faţă de problemele din aceste zone este limpede afirmată şi în Comunicatul comun al convorbirilor de la Bucureşti , o pace globală, justă şi durabilă în Orientul Mijlociu pe baza retragerii Israelului din teritoriile arabe ocu­pate, inclusiv Ierusalimul arab, şi a soluţionării problemei poporu­lui palestinian pe baza recunoaşterii dreptului său la autodeter­minare, inclusiv la crearea unui stat propriu, independent ; con­damnarea acţiunilor agresive ale Israelului împotriva Libanului şi Irakului ; eforturi pentru a face din Mediterana o mare a păcii şi colaborării, eliminîndu-se orice sursă de încordare şi conflict in această zonă ; asigurarea accesului la independenţă a Nami­biei, solidaritate militantă şi sprijin deplin faţă de lupta dreaptă a poporului namibian pentru libertate şi independenţă ; con­damnarea recentei invazii a teritoriului Angolei de către tru­pele regimului rasist din Pretoria, retragerea lor imediată şi încetarea oricăror acte agresive ale Africii de Sud împotriva Statelor africane vecine. ATRAGIND atenţia asupra condiţiilor de încordare deosebită a Vieţii internaţionale, Comunicatul comun apreciază că problema cheie a asigurării păcii, securităţii şi colaborării între naţiuni o constituie trecerea la măsuri efective şi substanţiale de dezar­mare, in primul rînd de dezarmare nucleară. Este, aceasta, „ca­lea radicală pentru eliminarea principalelor surse de confrun­tare şi a pericolului de război, pentru a elibera popoarele de povara apăsătoare a cheltuielilor militare, soluţia fundamentală a însănătoşirii climatului politic mondial, a accelerării dezvol­tării economice şi sociale, a ridicării bunăstării tuturor popoare­lor“, paralel cu lichidarea subdezvoltării şi făurirea unei noi ordini economice internaţionale, a unei lumi mai drepte şi mai bune. Convorbirile româno-libiene de la Bucureşti se constituie, aşa­dar, nu numai ca un puternic stimulator al relaţiilor bilaterale. Ci şi ca o contribuţie efectivă la îmbunătăţirea climatului inter­naţional, la colaborare intre toate națiunile lumii, la consolidarea păcii. Cronicar 2 România literară Viata literară literar-artistic „George Bacovia" Festivalul . ..Bine aţi venit în oraşul lui Bacovia !" — cu această urare au fost întmipinaţi participanţii la ma­nifestările Festivalului literar-artis­­tic „George Bacovia", ediţia a V-a, desfăşurat la Bacău în zilele de 24— 26 septembrie a.c. şi dedicat in­tegral sărbătoririi centenarului naş­terii marelui poet. Organizat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România, Comitetul ju­deţean de cultură şi educaţie socia­listă Bacău şi revista de cultură „Ateneu", Festivalul a reunit un mare număr de scriitori, cadre didactice universitare, oameni de cultură şi artă din întreaga ţară, care au ţinut să omagieze persona­litatea şi opera unuia dintre marii poeţi români ai acestui secol, cel care, ca nimeni altul, a adus in ver­surile sale cea mai teribilă mărturie a suferinţei din infernul burghez, dînd totodată expresie vizionară as­piraţiilor către o schimbare radicală a lumii. Scrisă în 1908, Serenada muncitorului este în acest sens una dintre cele mai reprezentative crea­ţii bacoviene . Eu sunt un monstru pentru voi Urzind un dor de vremuri noi. Şi-n lumea voastră-abia încap... Dar am ,să dau curînd la cap. O, dormi adine, mereu, aşa. In vise dulci, hidos burghez. Oftînd, palate de-ţi lucrez. Eu ştiu şi bine-a dărîma. In noaptea asta, iată, sună O serenadă din topor. Amanţilor pierduţi sub lună, Poeţi cu putredul amor, O, dormi, in noaptea infinită. Burghez cu aer triumfal. Dar preistoric animal In raţiunea aurită. Sub luna blondă nu se plînge. Ci răzbunările se curmă. Martirilor scăldaţi în sînge. Cint serenada cea din urmă. O, dormi... dar voi urca spre soare In zbor sublim de­ aeroplan... Cu vise dulci, burghez tiran . E aurora-ngrozitoare.„ PROLOGUL manifestărilor l-a constituit un pelerinaj la Casa me­morială „George Bacovia“, admi­rabil îngrijită şi pusă muzeistic în valoare, dovadă elocventă a preţui­rii de care se bucură marele poet în oraşul său natal. Aici, tovarăşul Vasile Albu, primarul municipiului Bacău, a oferit participanţilor o suită de explicaţii privind inte­grarea Casei memoriale în noul peisaj arhitectonic al oraşului, şi s-a referit la măsurile preconizate pen­tru organizarea unor activităţi lite­rare şi culturale specifice. In pre­zenţa unui numeros public a avut apoi loc, în sala Teatrului dramatic ,,Bacovia“, inaugurarea oficială a festivalului. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Constantin Toma, secretar al Comitetului jude­ţean Bacău al P.C.R., care a relevat importanţa manifestărilor ca expre­sie a climatului de largă emulaţie creatoare asigurat de societatea noastră socialistă. în continuare, to­varăşul Petru Enăşoaie, preşedinte­le Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Bacău, a dat citire Cuvîntului de salut adresat participanţilor la festival de tova­răşa Suzana Gâdea, preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, prin care s-a subliniat grija partidului şi a statului pentru creşterea continuă a nivelului spiri­tual şi educativ al poporului, pen­tru înflorirea culturii socialiste şi pentru valorificarea deplină a pa­trimoniului culturii naţionale. Du­­mitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, a adus apoi un vibrant omagiu poeziei lui George Bacovia. Evocînd o suită de mo­mente din biografia poetului, Agatha Grigoe­scu-Baco­via s-a refe­rit pe larg la contrastul dintre noua înfăţişare a oraşului, creaţie a epo­cii socialiste, şi aceea sumbră şi mizeră de la începutul secolului, eternizată de Bacovia în opera sa. Prof. univ. dr. doc. Constantin Cio­­praga a vorbit apoi despre om­ul poeziei bacoviene în constelaţia li­ricii româneşti. A urmat un mo­ment emoţionant : după ce Traian Iancu, directorul Uniunii Scriitori­lor, a dat citire Documentului emis în acest sens de conducerea Uniu­nii, Dumitru Radu Popescu a în­­mînat Agathei Grigorescu-Bacovia Premiul special al Uniunii Scriito­rilor din R.S.R. pe anul 1981 pentru întreaga activitate literară şi devo­tamentul cu care s-a dedicat vieţii, operei şi memoriei lui George Ba­covia. În continuare, actori ai Teatrului dramatic „Bacovia“, inter­preţi de la filarmonica din Bacău şi Orchestra simfonică din Bacău au oferit un spectacol de gală, în a­­ceeaşi seară a avut loc la Galeriile de artă din Bacău, in prezenţa participanţilor la festival, vernisa­jul unei mari expoziţii de artă plas­tică intitulată „Univers bacovian“. Vineri, 25 septembrie, s-au desfă­şurat lucrările sesiunii de comuni­cări ştiinţifice consacrate poeziei lui George Bacovia. Coordonată de Ion Apetroaie, Constantin Ciopraga, Al. Piru şi Elvira Sorohan, sesiunea a cuprins un mare număr de studii şi cercetări, impunîndu-se ca o re­marcabilă contribuţie la cunoaş­terea operei bacoviene. Au prezen­tat comunicări : Ion Alexandru An­­gheluş, Tatiana Mihut, Laurentiu Ulici, Gheorghe Grigurcu, Victor Atanasiu, Cristian Livescu, Con­stantin Călin, Emil Nicolae, Ion Apetroaie, Valentin Ciucă, Cornelia Botez, Constantin Ciopraga, Nicolae Cretu, Elvira Sorohan, Constantin Trandafir, Ion Neacşu, Monica Gri­­goriu, Elena Bulai, Theodor Lates, Nicolae Scurtu, Ernest Gavrilovici, Marius Alexianu, Teodor Codreanu, Ion Constantinescu, Al. Pini. In după-amiaza zilei de vineri şi în zilele următoare au avut loc o serie de şezători literare la institu­ţii, întreprinderi şi în localităţi din municipiul şi judeţul Bacău. în ca­drul cărora oamenii muncii s-au în­­tîlnit cu participanţii la festival. Contactul direct, dialogurile vii şi fertile dintre creatorii de bunuri materiale şi spirituale au contribuit in mod efectiv atît la omagierea memoriei şi a operei lui George Bacovia, cit şi la o mai bună cu­noaştere reciprocă, realizîndu-se astfel, in cadrul fiecăreia dintre a­­ceste întîlniri, o atmosferă de înaltă ţinută culturală şi artistică, de dezbatere şi schimb fructuos de opi­nii. Astfel de intilniri intre oamenii muncii şi scriitorii participanţi la festival au avut loc : în oraşul Co­­măne­şti (Ion Alexandru Angheluş, Valentin Ciucă, Marcel Gafton, Ovi­­diu Genaru, Cristian Livescu, Cor­nel Popescu, Vlad Soriano) ; în co­muna Răchitoasa (Dumitru Radu Popescu, George Bălăiţă, Traian Iancu, Sergiu Adam, Horia Badescu­, Ion Drăgănoiu, Mircea Iorgulescu, Negoiţă Irimie, Marcel Mureşeanu, Adrian Popescu, Liviu Pendefunda, Laurentiu Uliei, Valentin Taşiu, Eugen Uricaru, Lucian Valea) , in comuna Săuceşti (Mihai Dragan, Ernest Gavrilovici, Tatiana Mihuţ, Măndrea Mardare, Ion Roşu, Octa­­vian Voicu) ; în comuna Sascut (Andi Andrieş, Antoaneta Apostol, Dan Anghelescu, Victor Atanasiu, Virgil Cuţitaru, Constantin Th. Cio­­bannu, C-Jistra I, Coslin, George Ge­­noiu, Gheorghe Grigurcu, Cornel Galben, Corneliu Sturzu, A­­rta San­dra, Nicolae Serban-Pîrîu) ; la Platforma industrială Mărgineni (Marcel Gafton, Cristian Livescu, Vlad Sorianu) ; la Liceul „George Bacovia“ (Al. Piru, Daniel Dimitriu, Ov­idiu Genaru) ; la Combinatul de celuloză și hirtie „Lelea" (Sergiu A^am "oria Rădescu, Negoiţă Iri­mie, Marcel Mureşeanu, Adrian Po­pescu, Co-u­ l Popesc*», Lucian Va­lea)­­ la Biblioteca judeţeană Bacău, (I«-­ Alexandru A*«e*-elus, Ion Con­­stantinescu, Theodor Codrean«, Constantin Th. Ciobanu, Măndrea Mardare, Liviu Pendefunda, Ion Roşu) ; la Tesca­ni (Cornelia Botez, Elena Bulai, Ovidiu Bălan, Mircea Ciobanu, Petre Anghel, Emil Nicolae, Octavian Voicu, Nicolae Creţu, Cristian Misievici, Marian Didu, Sanda Sandra, Ioan Grigores­­cu, Victor Atanasiu, Teodor Lateş, Constantin Călin) ; la întreprin­derea poligrafică Bacău (Dumitru Radu Popescu, George Bălăiţă,­Tra­­ian Iancu, Ion Apetroaie, Dan An­ghelescu, Antoaneta Apostol, Con­stantin Ciopraga, Valentin Ciucă, Mihai Drăgan, Ernest Gavrilovici, George Gonoiu, Gheorghe Grigurcu, Corneliu Sturzu, Areta Sandra, Nicolae Turtureanu). In cadrul Festivalului au fost, de asemenea, lansate volumele Plumb, de George Bacovia, ediţia „Cente­nar", tipărită de Editura „Cartea Românească", sub îngrijirea lui Ro­mulus Vulpescu, si monografia Ba­covia de Daniel Dumitriu, apărută la Editura „Junimea". Remarcabilă manifestare cultura­lă şi artistică. Festivalul „George Bacovia“ a reprezentat, la această a cincea ediţie, un impresionant şi amplu omagiu adus operei marelui poet la centenarul naşterii sale. LA ACADEMIA R.S. ROMANIA • In cadrul manifestă­rilor dedicate centenaru­lui Bacovia, marți 29 sep­tembrie a.c., în aula Aca­demiei R.S.R. acad. Eugen Jebeleanu a vorbit despre personalitatea şi opera poetului. ÎNTÎLNIRI ORI CITITORII • In cadrul celui de-al şaselea Salon ju­deţean al cărţii, organi­zat la Sibiu sub egida Fes­tivalului Cibinium — 1981, Constantin Ţoiu a par­ticipat la o întilnire cu ci­titorii (Ziua Editurii „E­­minescu“), cu ocazia apa­riţiei romanului „însoţi­torul“.

Next