România literară, aprilie-iunie 1982 (Anul 15, nr. 14-26)

1982-04-01 / nr. 14

România literară DIRECTOR: George Ivașcu. Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de lidar.jie: Soger Câm­­peanu. ............. ff­­v ' p­C­a ■' a­­ ^ Din 7 în 7 zile Lucrările Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa LA 23 MARTIE s-a inaugurat la Geneva cea de a 37-a sesiune anuală a Comisiei Economice a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Europa (C.E.E./O.N.U.) — organism regional la activităţile căruia participă toate ţările continentale, precum şi S.U.A. şi Canada. Ordinea de zi cuprinde un important număr de probleme legate de situaţia economică : schimburile comerciale, cooperarea industrială, colaborarea in domeniile ştiinţei şi tehnologiei, trans­porturile, schimbul de experienţă in industrie şi agricultură, mediul înconjurător ş.a. Lucrările se desfăşoară intr-o atmosferă de vie preocupare, dată fiind insăşi evoluţia situaţiei internaţionale pe fundalul agravării crizei economice mondiale, al accelerării, totodată a cursei înarmărilor, al deteriorării destinderii prin accentuarea manifestărilor tendinţei de dominaţie şi de reîmpărţire a sfere­lor de influenţă, prin instabilitatea datorită măsurilor inechi­tabile de ordin financiar, dobinzilor excesiv de ridicate, acţiu­nilor protecţioniste restrictive, în sfera acestor distorsiuni intră nu numai ţările in curs de dezvoltare, dar şi principalele ţări industrializate, unde recesiunea, inflaţia şi şomajul au devenit fenomene tot mai îngrijorătoare.­­Recenta reuniune, la nivel inart, a „Celor 10“ de la Bruxelles, in zilele de 29 şi 30 martie, a fost intru totul simptomatică, intrucit comunicatul dat publici­tăţii la încheierea reuniunii relevă că ţările membre ale C.E.E. „au interesul să combată şomajul şi să reimpulsioneze creşterea economică, asigurind totodată stabilitatea monetară şi competi­tivitatea economiilor lor“. Cit despre reuniunea la nivel inait de la Versailles, ea trebuie să ducă la realizarea unei cooperări „în vederea reducerii ratelor dobinzilor şi consolidării relaţiilor Nord-Sud“­. ÎN CADRUL lucrărilor sesiunii C.E.E./O.N.U. de la Geneva, şeful delegaţiei ţării noastre, ambasadorul Constantin Ene, a susţinut cu argumente temeinice necesitatea asigurării unei dez­voltări largi a schimburilor economice şi tehnico-ştiinţifice inter­­europene. Evocind concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, privind evoluţia situaţiei internaţionale şi asigurarea unei dez­voltări neîngrădite a cooperării şi colaborării intre state, reprezen­tantul român a relevat că, mai presus de situaţiile complexe care s-au ivit în lume, de deosebirile care se manifestă in abor­darea problemelor existente, trebuie să stea interesul tuturor ţărilor europene de a acţiona împreună pentru realizarea obiec­tivelor de progres, destindere şi pace. Aceasta, intrucit popoarele europene au multe probleme in comun, un trecut, un prezent şi un viitor comun. Ca atare, ele trebuie să conlucreze mai intens, să se realizeze o unitate a ţărilor continentului, bazată pe res­pectul orînduirii sociale, al independenţei şi suveranităţii fiecărei naţiuni, pe o cooperare activă pentru asigurarea progresului fiecărui stat. O CONTRIBUŢIE fecundă au­­adus reprezentanţii români în cadrul diferitelor dezbateri desfăşurate in continuare. Astfel, în domeniul Cooperării economice in regiunea Mediteranei şi zonele învecinate, intre care se numără şi România , în cel al ştiinţei şi tehnicii , in cursul discutării problemelor energiei sau în cele privitoare la activităţile in domeniul industriei chimice, au fost susţinute necesitatea lărgirii cadrului informaţional, acordarea şi facilitarea accesului ţărilor in curs de dezvoltare la tehnologii moderne, îmbunătăţirea condiţiilor de schimb prin înlesnirea accesului produselor acestor ţări pe piaţa internaţio­nală, extinderea tratamentului preferenţial, eliminarea măsuri­lor protecţioniste şi a restricţiilor la importurile provenind din ţările in curs de dezvoltare. Pentru soluţionarea problemei poporului palestinian, pe baza respectării drepturilor sale naţionale ZIARUL „Scînteia" de ieri publică un articol exprimind pozi­ţia Guvernului Republicii Socialiste România, a opiniei publice din ţara noastră faţă de măsurile represive ale autorităţilor is­­raeliene împotriva populaţiei palestiniene din Cisiordania şi Gaza. Precum se ştie, aceste teritorii au fost ocupate acum 15 ani, prin forţă, şi sunt deţinute de atunci in mod ilegal, contrar voinţei populaţiei şi prevederilor unui şir de rezoluţii ale O.N.U., in ultima vreme adăugindu-se noi elemente de tensiune gene­rate prin demiterea din funcţii de către autorităţile israeliene a unor primari arabi, aleşi in mod legitim, prin impunerea stării de asediu în numeroase localităţi din Cisiordania reprimarea brutală, soldată cu victime omeneşti, morţi şi răniţi, a unor greve şi manifestaţii de stradă ale populaţiei palestiniene, precum şi alte măsuri de întărire a dominaţiei militare israeliene. S-a creat astfel — constată „Scînteia“. d­in zonă o situaţie explozivă, care poate genera riscuri imprevizibile, consecinţe periculoase pentru pacea în regiune. După cum se cunoaşte, Republica Socialistă România se pro­nunţă ferm şi consecvent pentru soluţionarea pe cale politică a conflictului din Orientul Mijlociu, care să ducă la instaurarea unei păci juste şi durabile, bazată pe retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, la rezol­varea problemei palestiniene conform dreptului poporului pales­tinian la autodeterminare, inclusiv la crearea statului său pro­priu, la garantarea independenţei integrităţii şi suveranităţii tuturor statelor din regiune. Soluţionarea problemei poporului palestinian pe baza respec­tării drepturilor sale naţionale este, în opinia ţării noastre, in concepţia preşedintelui Republicii, o problemă-cheie a reglemen­tării paşnice în Orientul Mijlociu. Autorităţile israeliene trebuie să renunţe de îndată la acţiunile ilegale întreprinse, să pună capăt represiunilor din Cisiordania şi Gaza, să adopte o atitu­dine realistă corespunzător cerinţelor procesului de soluţionare paşnică a conflictului din zonă, spre a asigura un climat de linişte şi stabilitate în regiune, aşa cum cer interesele securităţii şi destinderii internaţionale, ale păcii in lumea întreagă. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Manifestări consacrate aniversării U. T. C. • Sub egida Uniunii Scri­itorilor, Asociaţiei scri­itorilor din Braşov şi Co­mitetul municipal de cul­tură şi educaţie socialistă a organizat, sâmbătă 27 martie 1982, la uzina „Tractorul“ şi la Univer­sitatea din Braşov, mani­festări consacrate împlini­rii a şase decenii de la crearea U.T.C. şi a unui sfert de veac de la înfiin­ţarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Au fost prezenţi tineri muncitori de la uzinele „Tractorul“ şi „Steagul Roşu“, respectiv cadre didactice şi stu­denţi de la diversele fa­cultăţi ale Universităţii din Braşov. Dramaturgul Emil Poe­­naru, preşedinte al Comi­tetului municipal de cul­tură şi educaţie socialistă, • Agenda manifestări­lor cu cartea la nivel re­publican cuprinde in a­­ceasta perioadă o nouă ediţie, a Vil-a. a „Lunii cărţii in întreprinderi şi instituiii". Organizată de Consiliul Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor din România, Consiliul Cultu­rii şi Educaţiei Socialiste şi Uniunea Scriitorilor, e­­diţia din acest an se va desfăşura in cadrul Festi­valului naţional „Cîntarea României“ sub genericul „Cartea in sprijinul for­mării conştiinţei socialis­te, perfecţionării pregăti­rii profesionale a oame­nilor muncii, mesaj de prietenie, pace şi pro­gres". Deschiderea la ni­vel republican va avea loc în ziua de 1 aprilie la Bucureşti (Clubul între­prinderii „Tricodava“), Birlad (Clubul întreprin­derii de rulmenţi), Brăila (Clubul întreprinderii de a evocat, in cuvintul său, acel moment de profunde semnificaţii pentru activi­tatea comunistă, în epocă, a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, procesul de la Braşov — 1936, in ca­drul căruia tinărul revo­luţionar de atunci a în­fruntat cu implacabilă fermitate organele de re­presiune şi instanţele ju­diciare ale României bur­gheze, proces ale cărui puternice ecouri s-au re­simţit deopotrivă în con­ştiinţa opiniei publice şi în presa timpului. Manifestările s-au în­cheiat cu recitaluri de poezie dedicate eveni­mentelor respective şi, în mod deosebit, strălucitei personalităţi a celui care şi-a îngemănat viaţa de luptător neînfricat şi de încercat conducător cu is­utilaj greu „Progresul“), Gheorghieni (Casa de cultură a sindicatelor), Motru (Clubul întreprin­derii de exploatare mi­nieră), încheierea la nivel re­publican va fi găzduită de municipiile Bucureşti (întreprinderea „Vulcan“), Timişoara (Clubul C.F.R.) şi oraşul Lupeni (Clubul întreprinderii de exploa­tare minieră), la 29 apri­lie. Cu prilejul „Lunii cărţii in întreprinderi şi institu­ţii" vor fi organizate în toate judeţele ţării intîl­­niri ale oamenilor muncii cu scriitori, editori, oa­meni de ştiinţă, cultură şi artă, activişti de partid, U.T.C. şi sindicat, inova­tori, fruntaşi in producţie din diferite domenii de activitate , vor fi organi­zate mese rotunde, sim­pozioane, consfătuiri pe diverse teme. toria României moderne — tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Recitaluri­le au fost susţinute de membri ai Uniunii Scri­itorilor şi de membri ai unor cenacluri activind pe lingă unităţile şi insti­tuţiile amintite mai sus : V. Copilu-Cheatră, Daniel Drăgan, Nicolae Dan Fruntelată, Ion Gheorghe, Traian Iancu, Lendvay Eva, Darie Magheru, Flo­rentin Popescu, M. N. Rusu, Hans Schuller, Şte­fan Statescu, Dan Tărchi­­lă, precum şi Ion Badea, Ion Burcă, Ion Gliga, Ermil Rădulescu, George Savin, Iolanda Stoica, Gentiana Sturz­a, Ion Su­­ciu, Traian Tencalic, Ni­­coleta Vâlceaua. Ambele manifestări au fost conduse de Laurenţiu Fulga, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. Constituirea Cenaclului literar „Albatros“ • In municipiul Călăraşi a avut loc şedinţa de con­stituire a Cenaclului li­terar „Albatros“, sub egi­da Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi a Editurii „Albatros“. In biroul cenaclului au fost aleşi­­ Mircea Sântim­­breanu, Alexandru Chi­­riacescu, Viorel Cozma, Aurel David Laurenţiu Grădişte, Marin Giurca, Ion Anghel-Mînăstirea, Mircea Birsilă şi Pavel Şuşara. La şedinţa inaugurală, la care a participat tova­răşul Alexandru­ Ionescu, secretar al Comitetului judeţean P.C.R., au citit scriitorii : Mariana Marin, Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Aurel David, Vio­rel Cozma, Ion Anghel- Minăstirea şi alţi tineri scriitori. Membrii Biroului Cena­clului „Albatros“ au fost primiţi de tovarăşul Va­sile Martin, prim-secretar al Comitetului­ judeţean P.C.R. Călăraşi. Cu acest prilej au fost discutate direcţiile de activitate şi formele de manifestare ale noului cenaclu. „Peisajul românesc în poezie“ • La cenaclul literar „România Pitorească“, ca in fiecare a doua joi a lu­nii respective, s-a desfă­şurat obişnuita şedinţă de lucru in cadrul căreia au prezentat referate Tom­a George Maiorescu, Anda Raicu­ şi Dona Roşu in ju­rul temei „Modalităţi şi tendinţe în interviul con­temporan“. In cadrul ate­lierului de creaţie origi­nală au fost discutate poemele şi fragmentul de roman prezentate de Mi­­hai Sipoş. Au participat la discuţii Maia Belciu, Dan Al. Condeescu, Mari­na Crainic, Mihai Crean­gă, Tom­a George Maio­rescu, N. Pirotici, Pop Si­­mion, Anda Raicu, Dona Roşu, Constantin Vişan. Cenaclul a lansat, cu a­­cest prilej, două con­cursuri : „Peisajul româ­nesc în poezie“, concurs la care vor putea participa poeţi, scriitori, indiferent dacă sunt sau nu membri ai Uniunii Scriitorilor, şi „Peisajul românesc în fopografie“, cu participa­rea atit a artiştilor foto­grafi profesionişti, cit şi amatori. „Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii“ în spiritul colaborării • Joi, 25 martie, preşedintele Uniunii Scriito­rilor din Republica Socialistă România, Dumitru Radu Popescu, şi preşedintele Uniunii Scriito­rilor din R.P. Ungară, Hubay Miklós, au semnat protocolul de schimburi dintre cele două uniuni pe anii 1982—1983. A fost de față Rajnai Sándor, Ambasadorul R.P. Ungare la București. Vergilius 2000 • Cercul ştiinţific de filologie clasică al Facul­tăţii de limbi străine din Bucureşti, îndrumat de lector Mihai Nichita, a comemorat, recent, îm­plinirea a 2000 de ani de la moartea lui Publius Vergilius Maro. Studenţi şi profesori, prezenţi un număr mare, au urmărit cu interes cîteva comuni­cări originale privind, in­tr-o viziune modernă, di­verse aspecte ale creaţiei poetice vergiliene, precum şi un foarte reuşit colaj de versuri, in latină şi in troducere românească, realizat şi prezentat de studenţii secţiei de limbi clasice. Cercul a avut ca invitat de onoare pe pro­fesorul Gheorghe Guţu, autor al unei consistente monografii despre viaţa şi opera marelui poet man­­tovan. Aniversarea cenaclului „Tudor Muşatescu“ Vineri, 26 martie, ce­naclul de literatură sa­tirică şi umoristică „Tu­dor Muşatescu“ şi-a săr­bătorit doisprezece ani de existenţă în cadrul unui spectacol literar-artistic, care a avut loc in sala de festivităţi a Băncii de investiţii. Manifestarea a fost deschisă de Barbu Alexandru Emandi, pre­şedintele cenaclului. Membri ai cenaclului — Angela Chiuaru, Mi­­rel Gabor, N. Ghiţescu, Alex. Lăpuşneanu, D.C. Mazilu, Octav Sargeţiu, Gabriel Teodorescu — au citit şi au recitat din lucrările proprii (epigra­me, fabule, schiţe, mo­­noloage). Şi-au dat con­cursul actorii Coca Enes­­cu, Lucica Zorini, Paul Nadolschi, Tudor Herca, Cicerone Ionescu, Pe­­truţa Drunea şi Elena Miclăuş. Divertismentul muzical a fost susţinut de violonistele Simona Vasilescu şi Dana Mun­­teanu, precum şi de inter­pretul de muzică folk Sergiu Moșneaga. in atenţia abonaţilor „ROMÂNIEI LITERARE“ . Intre 1 şi 15 aprilie 1982, abonaţii noştri işi pot reîn­noi abonamentele la „România literară". Preţul abonamentului: 65 lei pe trimestru; 130 lei pe semestru; 260 Iei anual. ■ SEMNAL • C. Negruzzi «— PAGINI ALESE. Antolo­gie, prefaţă, tabel crono­logic şi bibliografie de C. Ciuchindel , ediţia a Vl-a revăzută şi adăugită in colecţia „Lyceum" (Edi­tura Albatros, XLVI + 336 p„ 8 lei). • Alexandru Ba'aci — TORQUATO TASSO. O substanţială monografie dedicată poetului italian apărută puţin timp de la împlinirea a patru vea­curi şi jumătate de la apariţia capodoperei sale (Gerusalemme liberata). (Editura Albatros, 206 P-. 6­75 lei). • N.I. Popa - STU­DII DE LITERATURA COMPARATA. Culegere selectivă din activitatea critică a profesorului ieșean. (Editura Junimea, 326 p. 11,50 lei). • Romulus Rusan — ROUĂ ŞI BRUMA. Cele douăzeci şi patru de po­vestiri sunt numite de au­tor „stări“. (Editura Car­tea Românească, 248 p., 8,75 lei). • Pan M. Vizirescu — POEME. Volumul cuprin­de ciclurile de versuri Poetul-neam şi M-adun mereu (Editura Eroines­­cu, 96 p„ 7 lei). • Gavril Matei Albas­tru — STEAUA NEBU­NULUI. Versuri. (Editu­ra Albatros, 78 p., 4,75 lei). • Nicolae Tatomir — ŢARA ALBATROŞILOR. Volum de versuri. (Edi­tura Albatros, 168 p„ 9 lei). • Dumitru Bălăeţ — In cautarea lui TROPHONIUS. Unul din motto-urile volumului de poeme este călinescian : „Noi suntem, geografic, şi spiritual, mai aproape decit mulţi alţii, de stră­vechea Eladă“. (Editura Albatros, 134 p. 9,25 lei). • Ecaterina Săndules­cu — DIN UMBRA UM­BRELOR. Evocări. (Edi­tura Albatros , 240 p., 7,50 lei). • Jean Băileşteanu — POVEŞTILE DE FIE­CARE ZI. Scurte poves­tiri grupate în Cartea cu pricini şi Poveştile de fiecare zi. (Editura Alba­tros, 164 p. 3.25 lei). • Flaubert - EDUCA­ŢIA SENTIMENTALA. TREI POVESTIRI. IS­PITIREA SFÎNTULUI ANTON. Traducerile, a­­parţinînd Luciei Deme­trius, Andei Boldur şi lui Mihai Murgu, sunt grupa­te într-o ediţie critică (vol. 2) cu note de isto­rie literară şi comenta­rii de Irina Mavrodin (Editura Univers, 622 p., 32 lei). • Eugenio Garin — UMANISMUL ITALI­AN. Traducerea cărţii savantului italian (din bibliografia sa : Evul mediu şi Renaşterea — 1954 , Educaţia in Europa (1­406-1­600) - 1957, Stu­dii asupra platonismului medieval — 1958. Cultura filosofică a Renaşterii italiene — 1967) este semnată de Grigore Ar­bore. (Editura Univers, 266 pe 10 lei). • Pablo Neruda — MĂRTURISESC CA AM TRAIT. (MEMORII). „Ne­muritoarea memorie" se intitulează prefaţa apar­­ţinind lui Eugen Jebe­­leanu la traducerea sem­nată de Ni­na Ecaterina Pipescu (Editura politi­că, 406 p . 20 id­). • Victor Hugo — CU­GETĂRI. Selecţii aforis­tice din opera proteicului francez ; traducere, pre­faţă şi indici de Viorica Ungureanu Cernei , cu­­vînt Înainte de Constan­tin Ciopraga. (Editura Albatros, XLVI + 256 p. 5,50 lei). • ••• _ PROVERBE ŞI CUGETĂRI ITALI­ENE. Antologie, traduce­re, prefaţă şi indici de Mihail lonescu in colec­­ţia „Cogito", (Editura Albatros, XX + 360 p., 10.50 lei). LECTOR

Next