România literară, iulie-septembrie 1982 (Anul 15, nr. 27-40)

1982-07-01 / nr. 27

România literară DIRECTOR: George Ivaşcu­. Redactor şef adjunct: G. Dimisianu. Serretar responsabil de redacţie: Roger Căm­­pean. Din 7 in 7 zile 2 România literară . ■ O reintilnire semnificativă VIZITA întreprinsă în ţara noastră de către fos­tul preşedinte al S.U.A., Richard Nixon, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a prilejuit un fruc­tuos schimb de opinii în probleme privind relaţiile româno-americane, precum şi în legătură cu unele aspecte ale situaţiei politice internaţionale. Intrutotul elocvente au fost aprecierile exprima­te în toasturile cu prilejul dineului de luni seara oferit în onoarea înaltului oaspete. „Noi — a relevat preşedintele României — acordăm o preţuire deo­sebită poziţiei Administraţiei Nixon în ce priveşte dezvoltarea relaţiilor româno-americane. Trebuie să spun că aceasta a fost perioada cu rezultatele cele mai bune, care, într-adevăr, a deschis calea unei dezvoltări puternice a colaborării în multe domenii“. De asemenea, şi în problemele internaţionale, Ad­ministraţia Nixon a avut un rol deosebit de impor­tant şi pozitiv în soluţionarea multor probleme în direcţia destinderii şi a păcii. Ca atare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, evocînd vizita din 1969 a dom­nului Richard Nixon, a subliniat că a fost primul preşedinte al Statelor Unite ale Americii care a vi­zitat România, dar şi primul preşedinte al S.U.A. care a vizitat o ţară socialistă după război, într-o situaţie relativ complicată — spre sfîrşitul „răz­boiului rece“. Aceasta a deschis posibilitatea multor acţiuni importante pe care Administraţia Nixon şi preşedintele ei de atunci le-au întreprins în relaţiile cu ţările socialiste,­­ respectiv Uniunea Sovietică, cu care s-au încheiat acorduri ce-şi păstrează şi acum valabilitatea, precum şi vizita în China, cu înţele­gerile ce s-au realizat. „Iată de ce consider — a sin­tetizat preşedintele României în toastul său — că această perioadă poate să fie apreciată ca una din perioadele cele mai importante de după cel de-al doilea război mondial în ce priveşte acţiunea concre­tă a unei Administraţii a Statelor Unite ale Americii, a unui preşedinte în direcţia depăşirii «războiului rece», a normalizării relaţiilor cu ţările socialiste, a unei politici de pace şi colaborare internaţională.“ IN TOASTUL său, domnul Richard Nixon a evocat prima sa întîlnire cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cea din 1967, cînd viitorul preşedinte al S.U.A. nu deţinea nici o funcţie deosebită. Totuşi, oaspetele de acum 15 ani a fost primit de către preşedintele României şi în cadrul convorbirilor s-au discutat foarte pe larg probleme ale relaţiilor româno-ameri­cane şi — mai mult decît atît — probleme ale rela­ţiilor americano-chineze şi probleme ale relaţiilor americano-sovietice. „Am fost impresionat de con­cepţia dumneavoastră privind marile forţe care ac­ţionează pentru transformarea lumii“ — a subliniat domnul Nixon în toastul său, relatînd, apoi, cum, ca preşedinte al S.U.A., în pregătirea turneului său în jurul lumii, a indicat ca o etapă a acestuia, la întoar­cerea din Asia, să fie România şi cum, la între­barea lui Kissinger „de ce România ?“, şeful Casei Albe a spus : „Pentru că acolo este preşedintele Ceauşescu şi noi acolo am putea să învăţăm ceva“. Şi într-adevăr, „această vizită a făcut posibil un eve­niment care a dus mult la schimbarea lumii“ , res­pectiv prin stabilirea unor noi relaţii între Statele Unite ale Americii şi China, eveniment la care re­comandările tovarăşului Nicolae Ceauşescu au avut un rol determinant. Reamintind aceste fapte­­ intrate în istorie, fos­tul preşedinte al S.U.A. a ţinut să sublinieze : „Con­sider că nu este doar un simplu compliment afir­­mînd că preşedintele Ceauşescu, prin înţelegerea atît de profundă a marilor probleme ale lumii, poate contribui şi contribuie la soluţionarea proble­melor globale cele mai arzătoare ale omenirii“. IATA o apreciere a cărei semnificaţie majoră confirmă o dată mai mult temeinicia şi strălucirea prestigiului de anvergură internaţională a preşedin­telui României, a eficienţei demersurilor sale pe eşichierul mondial. Trecerea în revistă în cursul zilei de marţi a celor mai importante probleme ale actualităţii politice in­ternaţionale a înscris recenta întîlnire Ceauşescu— Nixon ca un eveniment i­mplicînd aspecte cărora opinia noastră publică precum şi cea de peste ho­tare le acordă o îndreptăţită semnificaţie. Cronicar „Caragiale şi lumea teatrului românesc" • La Muzeul literaturii române a avut loc o mani­festare cu tema : „Caragiale şi lumea teatrului româ­nesc“. A conferenţiat cerce­tătoarea Constandina Brezu. Acţiunea organizată de „Tehnic Club“ s-a desfăşurat sub egida Comitetului U.T.C. al Municipiului Bucureşti şi Comitetului Culturii şi Edu­cației Socialiste al sectoru­lui 4. „Moromeţii" pe scena teatrului din Brăila • La teatrul dramatic „Maria Filotti“ din Brăila a avut loc premiera piesei „Moromeţii“, dramatizate de Liviu Dorneanu, după volu­mul I al romanului. Regia spectacolului a fost sem­nată de Marius Popescu, ro­lul principal fiind interpre­tat de Petre Simionescu. Lucrări prezentate de Editura Kriterion • La Săcuieni si Salonta (judetul Bihor), Domokos Géza, directorul Editurii Kriterion, a prezentat citi­torilor „Lexiconul literaturii maghiare din România“ vol. I. Lucrarea a mai fost prezentată la Casa de cultu­ră a municipiului Oradea, unde redactorul responsabil al Lexiconului, prof. univ. Balogh Edgár, a acordat autografe.­­ In prezenta autorului, Bodor Pál, in comunele Cris­­turul Secuiesc, Suseni si Lă­­zarea, judetul Harghita, a fost lansat romanul „Vila“. In comuna Gheorghieni, in cadrul cenaclului literar „Salamon Ernő“ şi la Mier­curea Ciuc, in cadrul „Cer­cului prietenii cărţii“, au avut loc dezbateri pe mar­ginea lucrării respective. • Cititorii din comunele Cărpiniş si Jimbolia s-au intîlnit cu Hedi Hauser, re­dactor şef al Editurii Kri­terion, care a prezentat ul­timele apariţii in limba ger­mană, ale editurii. • • In comunele Rona si Poienile de sub munte din judeţul Maramureş. Nicolae Corsiuc, Ivan Covaci, Pavlo Romaniuc, Juri Paulis, Mi­­hailo Nebeleac. Olexa Beu­­ca au prezenat cititorilor ucrainieni lucrările lor re­cent apărute in Editura Kri­terion. ABONAMENTELE la „România literară" se pot reînnoi în­tre 1 şi 16 ale fiecărei luni. Preţul abonamentu­lui : 3 luni — 65 lei, 6 luni — 130 lei, 1 an — 260 lei. Viaţa literară Simpozion Gheorghe Şincai • Cenaclul cultural artis­tic „Gheorghe Şincai“ a marcat împlinirea a 228 ani de la naşterea marelui căr­turar, printr-un simpozion, în sala Casei de cultură „Mihai Eminescu“, persona­litatea corifeului Şcolii Ar­delene fiind evocată de Florica Dumitrescu şi Aurel Mărgineanu. Corul studenţilor de la Conservatorul „Ciprian Po­­rumbescu“, şi maestrul Şte­fan Gheorghiu au oferit un recital muzical. A urmat sceneta Intîlni­rea, dedicată lui Gheorghe Şincai, poem în versuri de Rodica Ciocîrdel-Teodorescu, interpretat de eleva Liceului Gh. Şincai, Neumanii Sla­­via, şi de un grup de actori ai Casei de Cultură. Două­zeci de poeţi ai cenaclului, au interpretat poezii omagi­ale cinstind memoria cărtu­rarului. Au fost distribuite 85 de diplome în cadrul Concursu­lui lansat de cenaclul Şin­cai. — „Ţară, vatră de eroi“, în cadrul „Cîntării Româ­niei“. 0 1.VII.1902 — a apărut revista „Lu­ceafărul- sub conducerea lui Oct. C. Tâslăuanu 0 1.VII.1917 — a murit Titu Maio­­rescu (n. 1840) 0 1.vil.1921 — s-a născut Ion Mihăi­­leanu 0 1.VII.1925 — s-a născut Ion Maxim (m. 1980) 0 î.vii.1929 — s-a născut Costache Olareanu 0 1.VII.1941 — s-a născut Ion Pop 0 2.VII.1893 — s-a născut Mihai Tican- Rumano (m. 1967) 0 2.viI.1893 — s-a născut Demostene Botez (m. 1973) 0 2.VII.1893 — s-a născut Peter Barth 0 2.VII.1914 — a murit Emil Gîrleanu (n. 1879). 0 2.VII.1926 — s-a născut Octavian Paler 0 2.VII.1947 — s-a născut Dan Verona 0 3.VII.1923 — s-a născut Paul Nico­lae Mihail 0 3.vil.1927 - s-a născut Ștefan Gheorghiu. 0 3.VII.1929 — s-a născut Zeno Ghi­­țulescu 0 3.vil.1948 — s-a născut Mihai Ta­­tulici 0 4.VII.1923 — s-a născut Haralamb Zincă 0 4.VII.1936 — s-a născut Bartis Fe­renc 0 4.VII.1949 — s-a născut Victor Ata­nasiu 0 5.VII.1920 — s-a născut Iulia Soare (m. 1971). 0 5.Vil.1929 — s-a născut Aurel Debo­­veanu 0 5.VII.1931 — s-a născut Al. Oprea 0 5.Vil.1935 — s-a născut Nikolaus Bertranger 0 6.Vii.1906 — s-a născut Rie­lenea (m. 1974) 0 6.VII.1920 — s-a născut Dragoș Vicol (m. 1981) 0 6.vil.1924 — s-a născut Alexandru Sen 0 6.VII.1939 — s-a născut Voicu Bu­­gariu 0 6.VII.1944 — s-a născut George Al­­boiu 0 6.VII.1947 — s-a născut Gabriela Negreanu 0 6.viI.1956 — a murit Constantin Narly (n. 1896) 0 7.VII.1903 — s-a născut Petre V. Ionescu (m. 1979) 0 7.VII.1932 — s-a născut Ion Arcaș 0 7.VII.1951 — s-a născut Daniela Caurea (m. 1977) 0 7.ViI.1964 — a murit Ion Vinea (n. 1895). 0 3.VII.1908 — s-a născut Lato Erdély Anna 0 8.VII.1908 — s-a născut Constantin Lăzărescu (m. 1980) 0 8.viI.1939 — a murit G.M. Zamfi­­rescu (n. 1893) 0 8.VII.1941 — s-a născut Angela Ma­rin­eseu Rubrică redactată de GH. CATANA »La trecutu-ţi mare, mare viitor" • In cadrul Festivalului naţional „Cîntarea Româ­niei“, la Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Turnu Măgurele s-a desfă­şurat, timp de trei zile, cea de-a IX-a ediţie a Festiva­­lului-concurs interjudeţean de poezie şi muzică patrio­tică, sub genericul „La tre­­cutu-ţi mare, mare viitor“. La această manifestare, or­ganizată de Comitetul jude­ţean al Uniunii Tineretului Comunist Teleorman, aproa­pe 60 de­ concurenţi, mem­bri ai unor cenacluri litera­re diverse,­­ creatori şi in­terpreţi, din Teleorman şi din alte judeţe, au realizat spectacole, la care şi-au adus contribuţia pe lin­gă numeroşi membri­ ai cercurilor şi cenaclurilor, şi interpreţii Nicu Alifantis şi Doru Stănculescu. La monumentul de la Is­laz, dedicat revoluţiei de la 1848, în faţa a peste 2 000 de spectatori, a fost adus un emţionant omagiu înaintaşi­lor, tradiţiilor revoluţionare ale poporului. Juriul festivalului a acor­dat premii şi menţiuni. Cenacluri literare • Cenaclul literar „G. Călinescu“ din cadrul Aca­demiei a organizat şedinţe de lucru în colaborare cu Studioul de literatură şi ar­tă din str. Batişte şi cena­clul literar „Sinteze“, de la Clubul „Titan“. La aceste şedinţe au fost prezentate cărţile unor membri ai cenaclului: „Poe­me“ de Pan M. Vizirescu (Editura Eminescu), „Olti­­ţa“, poezii de Emanoil Cob­­zalău (Editura Albatros), „Ochiul de basm", versuri de Elisabeta Novac (Editura Ion Creangă), „Zidirea ză­pezilor“, versuri de Valeria Deleanu, (Editura­­ Emines­cu), „Umanul, dimensiune de luptă“ de Constantin Atanasiu (Editura Militară). De asemenea au fost pre­zentate eseurile „Meditaţie în incinta sacră“ de Petre Popescu-Gogan şi „Registrul comparaţiilor“ de Nicolae Georgescu. Academicienii Alexandru Bălăci şi Petre Vancea au evocat impresii de călătorie din străinătate.­­ Casa de cultură a sin­dicatelor, in colaborare cu Casa de cultură a studenţi­lor din­ Sibiu, au iniţiat un „cenaclu al cenaclurilor“, realizînd un schimb de ex­perienţă la care au partici­pat cenaclul „Pavel Dan“ din Timişoara, Cenaclul „A­­gora“ din Sighişoara, Cercul de literatură al Casei stu­denţilor din Sibiu şi cena­clul „Lumina“ din acest mu­nicipiu. Au citit din crea­ţiile lor Dan Loraţchi, Alecu Mihai, Rozsa Ibolya, Marius Iosif, Ion Neagoş din Sighişoara, Horia Dul­­vac, Marius Morariu, Mihai Alexandru (din Timişoara), Mioara Leleşteanu George Viorel Precup, Valentin Cris­tian, Adrian Mohai, Emilia Augusta Poenaru, Andrei Dorin, Ciprian Nan şi Ion Şerban (din Sibiu). Invitaţi de onoare la ma­nifestări au fost Emilia St. Milicescu şi Mircea Ivănes­­cu ; la liceul „Gh. Lazăr“ din Sibiu a fost prezentat volumul monografic „Gheor­ghe Lazăr“ de Emilia St. Milicescu, apărut în Editu­ra Dacia. Autoarea a fost prezentată de lector univ. G. Nistor. Prezentări de noi volume . Asociaţia scriitorilor din Braşov a organizat, la Bi­blioteca judeţeană, prezen­tarea volumului de versuri „Romantica“ de Ştefan Stă­­tescu, apărut în Editura Cartea Românească. Ace­laşi volum a fost prezentat şi la căminele culturale din Cristian, judeţul Braşov, şi Intorsura Buzăului, judeţul Covasna. Au participat Dan Tărchi­­lă, Ion Burcă, Verona Bra­­teş, V. Copilu-Cheatră.­­ Editura Dacia a ini­ţiat, în holul Teatrului Na­ţional din Cluj-Napoca, o întîlnire cu cititorii, in ca­drul prezentării următoare­lor volume : „Cînturi“ de Giacomo Leopardi, traduce­re de Eta Boeriu , „Ceas­lovul satelor“ de S. Esenin, traducere de Ioanichie Ol­­teanu, „Cuvinte magice“ de Anghel Dumbrăveanu, „Ochii de pretutindeni“ de Al. Că­­prariu. Lucrările au fost prezen­tate de Ion Vlad. Au parti­cipat Const. Cubleşan, Va­sile Vancea. A urmat un recital de poezie patriotică susţinut de actori ai Teatrului Naţional. SEMNAL 0 George Macovescu — PARFUMUL AMAR AL PELINULUI VERDE. Jurnal la marginea din­tre vis si viată. (Editura Eminescu, 1982, 286 p, 12,50 lei). 0 Ioana Postelnicu — FRANK AND SMITH COMPANY. Roman. (E­­ditura Cartea Româ­nească, 1982, 365 p., 17,50 Iei). 0 Vasile Băran — CA­VALERII DE PE COAS­­TA. Despre acest nou roman criticul Cornel Regman notează pe ulti­ma copertă : „Cartea a­­ceasta — probabil cea mai bună scriere a lui Vasile Băran de pină acum — e o succesiune de amintiri centrate fie­care in jurul unui nu­cleu cu valențe lirice­­expresive, îndeosebi por­trete de oameni sau des­tine surprinse intr-un moment acut al deveni­rii lor“. (Editura Emines­cu, 1982, 346 p., 13,50 lei). 0 Anghel Dumbră­veanu — TEMATICA UMBREI. Poeme. Cu­prinde ciclurile Despre schimbarea solstitiilor. Ceremonii interzise. Iar­na imperială (Editura Cartea Românească, 1982, 86 p, 9,50 lei). 0 Elvira Sorohan — IPOSTAZE ALE REVOL­TEI LA HELIADE RA­­DULESCU ŞI EMINES­CU. „Ne-a preocupat — se scrie în rindurile con­­cluzive ale cărţii — for­ma romantică a revoltei spiritului uman, finalita­tea ei în literatura seco­lului anterior, iar valoric integrată acesteia, pre­zenţa unor personalităţi culturale şi literare ro­mâneşti : Heliade şi E­­minescu“. (Editura Mi­nerva, 1982, 302 pe 15 lei). 0 Antoaneta C. Iorda­­che — SINGURĂTATEA POVEŞTILOR PENTRU COPII. Cartea — afirmă Marcel Pop-Corniş — „este romanul unui spirit justiţiar, febril şi neho­­tărît, obsedat de distinc­ţiile, adesea Insesizabile, între adevăr ,şi iluzie, rea­litate şi literatură, can­doare şi mistificare". (E­­ditura Facla, 1982, 240 p. 10.50 lei). 0 M. Du te­seu — SA NU UITI, SA NU MORI. Volum de versuri. (Edi­tura Scrisul Românesc, 1982, 106 p., 930 lei). 0 Nicolae Dumbravă — MUNŢII DIN FIN­­TINI. Volum de versuri. (Editura Militară, 1982,94 p., 7 Iei). 0 loan Evu — FE­REASTRA DE APA. Ver­suri distinse cu menţiune la concursul de debut in poezie al Editurii Facla, ediţia 1980—1981. (Editu­ra Facla, 1982, 40 p, 16 lei). 0 Cecco Angiolieri — CANTONIERUL (sonete). Tălmăciri, prefaţă, note şi comentarii de Tudor George (Editura Uni­vers, 1982, 222 p. 18,50 lei). 0 M. Bahtin — PRO­BLEME DE LITERATU­RA SI ESTETICA. Tra­ducere de Nicolae Ilies­cu. Prefaţă­­ de Marian Vasile. (Editura Univers, 1982, 598 p., 31 lei). LECTOR

Next