România literară, octombrie-decembrie 1983 (Anul 16, nr. 40-52)
1983-10-06 / nr. 40
România literară DIRECTOR: George Ivașcu. Redactor șef adjunct: G. Dimisianu. Secretar responsabil, de reduc|re : R«gel Câm*peanu * ■ . ■ •■ • . \ ■■■•■■ ■ . ■ • jCw3w£3pX Din 7 în 7 zile imperative ale lumii contemporane II plenul celei de a XXXVIII-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. continuă să se desfăşoare dezbaterile de politică generală, urmărite cu un viu interes în rândurile opiniei publice de pretutindeni. In şedinţa plenară din ziua de 29 septembrie a luat cuvintul ministrul afacerilor externe al ţării noastre, Ştefan Andrei, prezentînd poziţia României, concepţia şi aprecierile preşedintelui Nicolae Ceauşasoi asupra principalelor probleme, ale contemporaneităţii. Cuvintarea a reliefat caracteristicile definitorii, atît de complexe şi contradictorii, ale situaţiei mondiale, agravată de cursa nesăbuită a înarmărilor şi, în primul rind, a celor nucleare, de perpetuarea unor conflicte şi focare de tensiune şi apariţia alora noi, de adîncirea decalajului dintre ţările bogate şi ţările sărace. Potenţarea neîncrederii şi încordării, a atmosferei de confruntare crescândă alienează profund însăşi politica de coexistenţă paşnică, unanim acceptată de toate popoarele lumii ca singura alternativă la izbucnirea unei conflagraţii. In faţa unui asemenea tablou sumbru punînd In cumpănă însăşi soarta omenirii, reuniunea forumului mondial al Naţiunilor Unite trebuie să se constituie într-un generator de raze luminoase ale raţiunii care să acţioneze neîntîrziat şi eficient pentru oprirea confruntării — acum la scară planetară —, pentru diminuarea încordării, pentru măsuri de însănătoşire radicală a Climatului internaţional. „Considerăm că este necesar să se acţioneze acum, prin măsuri concrete, — arată preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — pentru a reduce încordarea internaţională, pentru reluarea politicii de destindere şi de a nu se întreprinde nici o acţiune care poate agrava situaţia internaţională, de a se acţiona de către toate statele cu cea mai înaltă răspundere faţă de propriul popor, faţă de cauza generală a păcii, a securităţii internaţionale“. PUNÂND în lumină aceste imperative, expozeul ministrului român al afacerilor externe la tribuna Adunării Generale a O.N.U. a înfăţişat analizalucidă care evidenţiază că problema fundamentală a epocii noastre este preîntâmpinarea războiului şi asigurarea păcii, oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezarmare şi, în primul rind, la dezarmarea nucleară, realizarea unui echilibru militar nu pe calea acumulărilor de noi armamente, ci prin reducerea celor existente la un nivel cit mai scăzut. In momentul de faţă problema crucială pentru Europa o constituie pericolul amplasării încă in acest an a noilor rachete nucleare cu rază medie de acţiune, amplasare ce ar intensifica primejdia de război, în primul rind de război nuclear, şi ar pune in pericol existenţa tuturor popoarelor europene, însăşi viaţa civilizaţiei umane. Or, România consideră că nu există nici o justificare pentru acceptarea ca un fapt împlinit a amplasării noilor rachete nucleare, ci, dimpotrivă, făcindu-se totul cit mai este timp şi mai este posibil să se evite acest pas foarte grav — ceea ce este pe deplin cunoscut la Naţiunile Unite datorită mesajelor adresate de preşedintele Nicolae Ceauşescu, preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi preşedintelui S.U.A. EVIDENŢIIND adevărul axiomatic că şi in condiţiile internaţionale complexe şi dificile nu există probleme, oricît de complicate, care să nu poată fi rezolvate pe calea tratativelor, România apreciază deosebit de pozitiv, exemplificator, faptul că la Madrid s-a realizat consensul pentru convocarea Conferinţei consacrate măsurilor de creştere a Încrederii, securităţii şi dezarmăriiîn Europa şi s-a convenit organizarea unui şir de reuniuni viitoare care asigură continuitatea procesului iniţiat la Helsinki in 1975. In acest sens, România a propus începerea de negocieri directe între statele participante la Tratatul de la Varşovia şi statele membre ale NATO, cu privire la îngheţarea şi reducerea cheltuielilor militare, la dezarmare şi înlăturarea pericolului unui război. De asemenea, împreună cu alte state, România a prezentat o propunere detailată acestei sesiuni a Adunării Generale privind crearea in cadrul O.N.U. a unui organism special pentru bune oficii, mediere şi conciliere. Din aceeaşi preocupare a izvorît şi iniţiativa României vizînd Întărirea bunei vecinătăţii dintre state. REFERINDU-SE la agravarea generală a situaţiei economice, expozeul a pus în evidenţă concepţia României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, care reclamă imperios instituirea unei conlucrări reale intre ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare pe principii de egalitate, de echitate, care să asigure generalizarea rapidă a unei relansări economice durabile, la scara mondială. Pentru facilitarea unui dialog economic internaţional autentic cu această finalitate, s-ar putea avea în vedere stabilirea in cadrul O.N.U. al unui mecanism deschis tuturor ţărilor membre care să examineze problemele economice majore cu care este confruntată comunitatea internaţională. Relevind sarcina Adunării Generale de a adopta hotărîrile necesare menite a intensifica pregătirile pentru Anul Internaţional al Tineretului, ministrul român al afacerilor externe a atras luarea aminte asupra propunerilor vizînd îmbunătăţirea substanţială a activităţii O.N.U., adaptarea Organizaţiei la cerinţele şi realităţile lumii contemporane. In concluzie, a fost reafirmată hotărârea delegaţiei române ca, prin eforturi unite, printr-un spirit constructiv, de conlucrare, „să facem să triumfe raţiunea, politica de înţelegere, de destindere, securitate şi pace, de respect al Independenţei naţionale a tuturor popoarelor“. Cronicar 2 România literară Viaţa literară în spiritul colaborării • In cadrul protocolului de schimburi dintre Uniunea Scriitorilor din R.S. România şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S., ne-a vizitat o delegaţie condusă de Lazar Karelin, secretar al Organizaţiei Scriitorilor din Moscova, din care au făcut parte Nikolai Anastasiev, Sabir Ahmedov, Alvars Halve, Lila Dolgoşeva. Delegaţia a fost primită de Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, şi Ion Hobana, secretar. La Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ a avut loc o masă rotundă consacrată problemelor literaturii române şi sovietice contemporane. La dezbaterea condusă de Constantin Ţoiu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, au participat Paul Anghel, Ov. S. Crohmălniceanu, Mircea Iorgulescu, Mihai Ungheanu, Teofil Bălaj. Şedinţa Secţiei de dramaturgie şi critica teatrală • După o şedinţă prealabilă a Biroului său (23 septembrie), Secţia de dramaturgie şi critică teatrală a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti s-a întrunit vineri, 30 septembrie, luînd în dezbatere documentele Consfătuirii de la Mangalia şi implicaţiile lor teoretice şi practice. Analiza imperativelor ce stau în faţa scriitorilor de teatru a fost făcută de Paul Everac, secretarul secţiei, completată de Paul Anghel şi Valentin Silvestru, membri ai Biroului, şi discutată de Mihail Davidoglu, Theodor Mănescu, Horia Deleanu, Igor Grinevici, Gh. Dumbrăveanu, Eugenia Busuioceanu, Dorel Dorian, Iosif Naghiu, Rodica Padina, Radu F. Alexandru, Radu Dumitru. In luările de cuvint principale s-a apreciat valoarea directoare a principiilor formulate cu deosebită claritate de secretarul general al partidului cu ocazia consfătuirii amintite, necesitatea unei revigorări a dramaturgiei prin accentuarea caracterului ei revoluţionar, ca şi prin crearea de personaje exponenţiale cu un relief sporit, militanţi pentru progres social, moral şi politic. Consecvent cu această orientare, Cenaclul de dramaturgie al Secţiei şi al revistei „Teatrul“ îşi propune să promoveze in mod preferenţial acele texte de piese care se înscriu în ideea unor valori afirmative pe plan social şi politic, edificînd eroi pilduitori în lupta pentru mai bine. Cenaclul îşi va aduce astfel contribuţia la îmbogăţirea şi echilibrarea repertoriului actual. In prima sa şedinţă, ce va avea loc în ziua de 7 noiembrie, ora 17, la Casa Scriitorilor, se va citi piesa „Sclerosus“ de Paul Everac. Sunt invitaţi scriitori şi activişti culturali, directori şi secretari literari ai teatrelor, critici, regizori, actori, oameni de cultură interesaţi de viaţa teatrală. Alţi dramaturgi, membri ai Secţiei, îşi vor citi piesele în şedinţele lunare ulterioare, alternînd cu acelea ale debutanţilor. In cadrul aceleiaşi reuniuni, a fost evocată, prin cuvântul criticului Valentin Silvestru, figura și activitatea marelui dispărut care a fost Horia Lovinescu, păstrîndu-se un moment de reculegere. Concursul de poezie „Ovid Densuşianu“ • In ziua de 22 septembrie 1983 s-a desfăşurat Festivalul-concurs interjudeţean de poezie „Ovid Densusianu" ediţia I organizat la Deva de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Hunedoara, Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, in colaborare cu Consiliul judeţean al sindicatelor, Comitetul judeţean U.T.C., Casa Judeţeană a corpului didactic, Biblioteca judeţeană, cu sprijinul revistelor literare : „România literară“, „Luceafărul", „Astra“, „Tribuna", „Familia", „Steaua“, „Orizont", „Transilvania", „Argeş", „Ramuri", ziarelor „Steagul roşia", „Drumul socialismului". Juriul concursului, alcătuit din : Ion Horea (preşedinte), Daniel Drăgan, Negoiţă Irimie, Simion Pop, Mircea Constantin, Lucian Alexiu, Mircea Ivănescu, Lucian Liciu, Ioan Meiţoiu, Constantin Dumitrache, Paul Dugneanu, Adrian Popescu, Marcu Corneliu, Minei Bodea, Eugen Evu, Valeriu Bârgău, Nastasia Maniu, Mya Goschler, Galiceanu Ștefan, Ilie Avram, a atribuit următoarele premii : — Premiul revistei „România literară" : Lucian Strochi — Piatra Neamţ ; Premiul revistei „Luceafărul" : Victoria Milescu — Bucureşti ; Premiul revistei „Astra" : Ion Popescu - Tîrgu Jiu ; Premiul revistei „Tribuna“ : Virgil Dascălu — Slobozia ; Premiul revistei „Familia“ : Liliana Petruş — Hunedoara ; Premiul revistei „Steaua“ : Antim I. Mureşanu Arad.; Premiul revistei „Orizont“: Cornelia Velşan — Urnăreni ; Premiul revistei „Transilvania“ : Rodica Popel — Iaşi ; Premiul revistei „Argeş“ : Ion Ghilimescu Ştefan — Pucioasa ; Premiul revistei „Ramuri“ : Ion Maxim — Călan ; Premiul revistei „Cântarea României“ : Lupa Luminiţa — Bucureşti ; Premiul ziarului „Steagul roşu“: Mircea Andraş — Petroşani; Premiul ziarului „Drumul socialismului“ : Constantin Vărăşcanu — Piteşti ; Premiul Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Hunedoara : Lucaci Radu — Bistriţa ; Premiul Consiliului judeţean al sindicatelor : Constantin Dehereanu — Deva ; Premiul Bibliotecii judeţene : Ion Cozmei — Suceava ; Premiul Comitetului judeţean U.T.C. : Nicolae Crepcea — Vaţa de Jos ; Premiul Casei judeţene a corpului didactic : Rahela Barcan — Petroșani. \i)i:\n;\iTo\Ki;u ar 'mTviTTi! . Vil- \H.\H MiiKI -\i iwu /.fi i , ÎN CURÎND, ADEMENITOARELE CAPCANE... Aventuri ale memoriei și fanteziei Almanahul „ROMÂNIEI LITERARE" -1984 SEMNAL • Ioan Slavici — AMINTIRI. Cu o prefaţă de Lucian Rateu, sânt publicate în seria „Arcade“ volumele Amintiri (Eminescu, Creangă, Caragiale, Coşbuc, Maiorescu — 1924) şi Lumea prin care am trecut (postum, 1930). (Editura Minerva, 352 pe 15,50 lei). • C. Dobrogeanu-Gherea — CRITICE. Selecţie in seria „Arcade“ , postfaţă şi bibliografie de Mircea Iorgulescu. (Editura Minerva, 384 p„ 17.50 Iei). • G. Călinescu — OPERE. XVII. Volumul, îngrijit în redacţie de Andrei Rusu, cuprinde monografiile N. Filimon şi Gr. M. Alexandrescu. (Editura Minerva, 450 p„ 33 lei). • Corneliu Moldovanu — PURGATORIUL. Romanul, publicat în primă ediţie în 1922, apare acum, într-o formă finală elaborată de scriitor între 1948—1951, în îngrijirea Julietei Moldovanu , prefaţă de Dumitru Micu. (Editura Minerva, 574 p„ 22.50 lei). • Mircea Zaciu — VIATICUM. Eseuri despre clasici. (Editura Cartea Românească 306 p., 14 Iei). • Eugen Simion — ELMENYEK KORA, VALLOMÁSOK KORA. (TIMPUL TRĂIRII, TIMPUL MĂRTURISIRII). „Jurnalul Parisian“ este tradus in limba maghiară de Kántor Erzsébet , postfață de Kántor Lajos. (Editura Dacia, 336 p., 17,50 iei). • Mircea Ciobanu — ISTORII. IV. Un nou volum din ciclul narativ inaugurat în 1977, (Editura Cartea Românească, 374 p. 18,50 lei). • Andrei Ciurunga — GESTUL ÎMPĂCĂRII. Volum de versuri. (Editura Cartea Românească, 110 p., 9,75 Iei). • Elisaveta Novac — PĂRINȚII. Volum de versuri. (Editura Cartea Românească, 54 p. 6,50 lei). • Cristian Pricop — CUVINTE DE TRECERE. Versuri. Prefaţă de Marian Popa. (Editura Militară, 96 p., 7 lei). • Mihai Dinu Gheorghiu — REFLEXE CONDIŢIONATE. Volum de critică dedicat literaturii contemporane. (Editura Cartea Românească, 206 p., 10,50 iei). • Romulus Bărbulescu — CATHARSIS. Romanul apărut în colecţia „Fantastic Club“ are un motto din Malraux : „Misiunea omului e de a transforma in conştiinţă o experienţă cit mai cuprinzătoare“. (Editura Albatros, 286 p., 14 lei). • Lucian Ionică —■ ZIUA CONFUZA. Povestiri ştiinţifico-fantastice. (Editura Albatros, 142 p., 7,25 lei). • • • • — ANTOLOGIE DIALECTALO-FOLCLORICA A ROMANIEL I. Primul volum al Antologiei... realizată de Constantin Otobacu (ediţie critică şi prefaţă) investighează L Crişana şi N. Maramureş-Oaş. (Editura Minerva, XXXII + 470 pe 36 lei). • Iris Murdoch — MAREA, MAREA. Romanul recent (1978) al scriitoarei engleze cunoscută cititorului nostru prin Visul lui Bruno, Prins in mreje, Castelul de nisip şi Vlăstarul cuvintelor este tradus de Antoaneta Ralian in colecţia „Romanul de dragoste“. (Editura Eminescu, 614 p., 24,50 lei). • José Cardoso Pire* — DELFINUL. Traducere în colecția „Globus“ de Diana Radu. (Editura Univers, 240 p. 9,25 lei). • • • • — PIERSICA DE PRIMAVARA. Proză scurtă chineză moderni în traducerea (odată cu prefațări note) semnată de Mira și Constantin Lupeanu. (Editura Univers, 460 p., 2350 lei). LECTOR