România literară, octombrie-decembrie 1983 (Anul 16, nr. 40-52)

1983-10-06 / nr. 40

România literară DIRECTOR: George Ivașcu. Redactor șef adjunct: G. Dimisianu. Secretar responsabil, de reduc|re : R«gel Câm*­peanu * ■ . ■­ •■ • . \ ■■■•■■ ■ . ■ • jCw3w£3pX Din 7 în 7 zile imperative ale lumii contemporane II plenul celei de a XXXVIII-a sesiuni­ a Adună­rii Generale a O.N.U. continuă să se desfăşoare dez­baterile de politică generală, urmărite cu un viu in­teres în rândurile opiniei publice de pretutindeni. In şedinţa plenară din ziua de 29 septembrie a luat cu­­vintul ministrul afacerilor externe al ţării noastre, Ştefan Andrei, prezentînd poziţia României, concep­ţia şi aprecierile preşedintelui Nicolae Ceauşasoi asupra principalelor probleme, ale contemporaneităţii. Cuvintarea a reliefat caracteristicile definitorii, atît de complexe şi contradictorii, ale situaţiei mondiale, agravată de cursa nesăbuită a înarmărilor şi, în pri­mul rind, a celor nucleare, de perpetuarea unor con­flicte şi focare de tensiune şi apariţia al­ora noi, de adîncirea decalajului dintre ţările bogate şi ţările să­race. Potenţarea neîncrederii şi încordării, a atmos­ferei de confruntare crescândă alienează profund în­săşi politica de coexistenţă paşnică, unanim accepta­tă de toate popoarele lumii ca singura alternativă la izbucnirea unei conflagraţii. In faţa unui asemenea tablou sumbru punînd In cumpănă însăşi soarta omenirii, reuniunea forumu­lui mondial al Naţiunilor Unite trebuie să se consti­tuie într-un generator de raze luminoase ale raţiu­nii care să acţioneze neîntîrziat şi eficient pentru oprirea confruntării — acum la scară planetară —, pentru diminuarea încordării, pentru măsuri de însă­nătoşire radicală a Climatului internaţional. „Consi­derăm că este necesar să se acţioneze acum, prin măsuri concrete, — arată preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — pentru a reduce încordarea internaţională, pentru reluarea politicii de destindere şi de a nu se între­prinde nici o acţiune care poate agrava situaţia in­ternaţională, de a se acţiona de către toate statele cu cea mai înaltă răspundere faţă de propriul popor, faţă de cauza generală a păcii, a securităţii interna­ţionale“. PUNÂND în lumină aceste imperative, expozeul ministrului român al afacerilor externe la tribuna Adunării Generale a O.N.U. a înfăţişat analiza­­­luci­dă care evidenţiază că problema fundamentală a e­­pocii noastre este preîntâmpinarea războiului şi asi­gurarea păcii, oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezarmare şi, în primul rind, la dezarmarea nu­cleară, realizarea unui echilibru militar nu pe calea acumulărilor de noi armamente, ci prin reducerea celor existente la un nivel cit mai scăzut. In mo­mentul de faţă problema crucială pentru Europa o constituie pericolul amplasării încă in acest an a noilor rachete nucleare cu rază medie de acţiune, amplasare ce ar intensifica primejdia de război, în primul rind de război nuclear, şi ar pune in pericol existenţa tuturor popoarelor europene, însăşi viaţa civilizaţiei umane. Or, România consideră că nu exis­tă nici o justificare pentru acceptarea ca un fapt împlinit a amplasării noilor rachete nucleare, ci, dimpotrivă, făcindu-se totul cit mai este timp şi mai este posibil să se evite acest pas foarte grav — ceea ce este pe deplin cunoscut la Naţiunile Unite dato­rită mesajelor adresate de preşedintele Nicolae Ceauşescu, preşedintelui Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S. şi preşedintelui S.U.A. EVIDENŢIIND adevărul axiomatic că şi in condi­ţiile internaţionale complexe şi dificile nu există probleme, oricît de complicate, care să nu poată fi rezolvate pe calea tratativelor, România apreciază deosebit de pozitiv, exemplificator, faptul că la Ma­drid s-a realizat consensul pentru convocarea Con­ferinţei consacrate măsurilor de creştere a Încrederii, securităţii şi dezarmării­­în Europa şi s-a convenit organizarea unui şir de reuniuni viitoare care asi­gură continuitatea procesului iniţiat la Helsinki in 1975. In acest sens, România a propus începerea de negocieri directe între statele participante la Trata­tul de la Varşovia şi statele membre ale NATO, cu privire la îngheţarea şi reducerea cheltuielilor mili­tare, la dezarmare şi înlăturarea pericolului unui război. De asemenea, împreună cu alte state, Româ­nia a prezentat o propunere detailată acestei sesiuni a Adunării Generale privind crearea in cadrul O.N.U. a unui organism special pentru bune oficii, mediere şi conciliere. Din aceeaşi preocupare a izvorît şi ini­ţiativa României vizînd Întărirea bunei vecinătăţii din­tre state. REFERINDU-SE la agravarea generală a situaţiei economice, expozeul a pus în evidenţă concepţia României, a preşedintelui Nicolae­­ Ceauşescu, care reclamă imperios instituirea unei conlucrări reale in­tre ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare pe principii de egalitate, de echitate, care să asigure ge­neralizarea rapidă a unei relansări economice dura­bile, la scara mondială. Pentru facilitarea unui dia­log economic internaţional autentic cu această fina­litate, s-ar putea avea în vedere stabilirea in cadrul O.N.U. al unui mecanism deschis tuturor ţărilor membre care să examineze problemele economice majore cu care este confruntată comunitatea interna­ţională. Relevind sarcina Adunării Generale de a adopta hotărîrile necesare menite a intensifica pregătirile pentru Anul Internaţional al Tineretului, ministrul român al afacerilor externe a atras luarea aminte asupra propunerilor vizînd îmbunătăţirea substanţi­ală a activităţii O.N.U., adaptarea Organizaţiei la cerinţele şi realităţile lumii contemporane. In con­cluzie, a fost reafirmată hotărârea delegaţiei româ­ne ca, prin eforturi unite, printr-un spirit construc­tiv, de conlucrare, „să facem să triumfe raţiunea, politica de înţelegere, de destindere, securitate şi pace, de respect al Independenţei naţionale a tutu­ror popoarelor“. Cronicar 2 România literară Viaţa literară în spiritul colaborării • In cadrul protocolului de schimburi dintre Uniunea Scriitorilor din R.S. Româ­nia şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S., ne-a vizitat o delegaţie condusă de Lazar Karelin, secretar al Organi­zaţiei Scriitorilor din Mos­cova, din care au făcut par­te Nikolai Anastasiev, Sabir Ahmedov, Alvars Halve, Lila Dolgoşeva. Delegaţia a fost primită de Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriito­rilor, şi Ion Hobana, secre­tar. La Casa Scriitorilor „Mi­hail Sadoveanu“ a avut loc o masă rotundă consacrată problemelor literaturii ro­mâne şi sovietice contempo­rane. La dezbaterea condu­să de Constantin Ţoiu, vi­cepreşedinte al Uniunii Scri­itorilor, secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, au participat Paul Anghel, Ov. S. Crohmălniceanu, Mir­cea Iorgulescu, Mihai Un­­gheanu, Teofil Bălaj. Şedinţa Secţiei de dramaturgie şi critica teatrală • După o şedinţă preala­bilă a Biroului său (23 sep­tembrie), Secţia de drama­turgie şi critică teatrală a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti s-a întrunit vi­neri, 30 septembrie, luînd în dezbatere documentele Consfătuirii de la Mangalia şi implicaţiile lor teoretice şi practice. Analiza impera­tivelor ce stau în faţa scri­itorilor de teatru a fost fă­cută de Paul Everac, secre­tarul secţiei, completată de Paul Anghel şi Valentin Sil­vestru, membri ai Biroului, şi discutată de Mihail Davi­­doglu, Theodor Mănescu, Ho­­ria Deleanu, Igor Grinevici, Gh. Dumbrăveanu, Eugenia Busuioceanu, Dorel Dorian, Iosif Naghiu, Rodica Padina, Radu F. Alexandru, Radu Dumitru. In luările de cuvint principale s-a apreciat valoa­rea directoare a principiilor formulate cu deosebită clari­tate de secretarul general al partidului cu ocazia consfă­tuirii amintite, necesitatea unei revigorări a dramatur­giei prin accentuarea carac­terului ei revoluţionar, ca şi prin crearea de personaje exponenţiale cu un relief sporit, militanţi pentru pro­gres social, moral şi politic. Consecvent cu această ori­entare, Cenaclul de drama­turgie al Secţiei şi al revis­tei „Teatrul“ îşi propune să promoveze in mod preferen­ţial acele texte de piese care se înscriu în ideea unor va­lori afirmative pe plan social şi politic, edificînd eroi pil­duitori în lupta pentru mai bine. Cenaclul îşi va aduce astfel contribuţia la îmbogă­ţirea şi echilibrarea reperto­riului actual. In prima sa şe­dinţă, ce va avea loc în ziua de 7 noiembrie, ora 17, la Casa Scriitorilor, se va citi piesa „Sclerosus“ de Paul Everac. Sunt invitaţi scriitori şi activişti culturali, directori şi secretari literari ai teatre­lor, critici, regizori, actori, oameni de cultură interesaţi de viaţa teatrală. Alţi dra­maturgi, membri ai Secţiei, îşi vor citi piesele în şedin­ţele lunare ulterioare, alter­­nînd cu acelea ale debutan­ţilor. In cadrul aceleiaşi reuni­uni, a fost evocată, prin cu­vântul criticului Valentin Sil­vestru, figura și activitatea marelui dispărut care a fost Horia Lovinescu, păstrîn­­du-se un moment de recu­legere. Concursul de poezie „Ovid Densuşianu“ • In ziua de 22 septem­brie 1983 s-a desfăşurat Fes­­tivalul-concurs interjudeţean de poezie „Ovid Densusia­­nu" ediţia I organizat la Deva de Comitetul de cultu­ră şi educaţie socialistă al judeţului Hunedoara, Cen­trul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a miş­cării artistice de masă, in colaborare cu Consiliul ju­deţean al sindicatelor, Comi­tetul judeţean U.T.C., Casa Judeţeană a corpului didac­tic, Biblioteca judeţeană, cu sprijinul revistelor literare : „România literară“, „Lucea­fărul", „Astra“, „Tribuna", „Familia", „Steaua“, „Ori­­zont", „Transilvania", „Ar­geş", „Ramuri", ziarelor „Steagul roşia", „Drumul so­cialismului". Juriul concursului, alcătuit din : Ion Horea (preşedinte), Daniel Drăgan, Negoiţă I­­rimie, Simion Pop, Mir­cea Constantin, Lucian Alexiu, Mircea Ivănescu, Lucian Liciu, Ioan Meiţoiu, Constantin Dumitrache, Paul Dugneanu, Adrian Popescu, Marcu Corneliu, Minei Bo­­dea, Eugen Evu, Valeriu Bârgău, Nastasia Maniu, Mya Goschler, Galiceanu Ștefan, Ilie Avram, a atri­buit următoarele premii : — Premiul revistei „Româ­nia literară" : Lucian Strochi — Piatra Neamţ ; Premiul revistei „Luceafărul" : Vic­toria Milescu — Bucureşti ; Premiul revistei­­ „Astra" : Ion Popescu -­ Tîrgu Jiu ; Premiul revistei „Tribuna“ : Virgil Dascălu — Slobozia ; Premiul revistei „Familia“ : Liliana Petruş — Hune­doara ; Premiul revistei „Steaua“ : Antim I. Mure­­şanu Arad.; Premiul re­vistei „Orizont“: Cornelia Velşan — Urnăreni ; Pre­miul revistei „Transilvania“ : Rodica Popel — Iaşi ; Pre­miul revistei „Argeş“ : Ion Ghilimescu Ştefan — Pu­cioasa ; Premiul revistei „Ramuri“ : Ion Maxim — Călan ; Premiul revistei „Cântarea României“ : Lupa Luminiţa — Bucureşti ; Pre­miul ziarului „Steagul roşu“: Mircea Andraş — Petroşani; Premiul ziarului „Drumul socialismului“ : Constantin Vărăşcanu — Piteşti ; Pre­miul Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socia­listă Hunedoara : Lucaci Radu — Bistriţa ; Pre­miul Consiliului judeţean al­­ sindicatelor : Constantin Dehereanu — Deva ; Pre­miul Bibliotecii judeţene : Ion Cozmei — Suceava ; Premiul Comitetului jude­ţean U.T.C. : Nicolae Crep­­cea — Vaţa de Jos ; Premiul Casei judeţene a corpului didactic : Rahela Barcan — Petroșani. \i)i:\n;\iTo\Ki;u ar 'mTviTTi! . Vil- \H.\H MiiKI -\i iwu /.fi i , ÎN CURÎND, ADEMENITOARELE CAPCANE... Aventuri ale memoriei și fanteziei Almanahul „ROMÂNIEI LITERARE" -1984 SEMNAL • Ioan Slavici — A­­MINTIRI. Cu o prefaţă de Lucian Rateu, sânt pu­blicate în seria „Arcade“ volumele Amintiri (Emi­­nescu, Creangă, Cara­­giale, Coşbuc, Maiorescu — 1924) şi Lumea prin care am trecut (postum, 1930). (Editura Minerva, 352 pe 15,50 lei). • C. Dobrogeanu-Ghe­­rea — CRITICE. Selecţie in seria „Arcade“ , post­faţă şi bibliografie de Mircea Iorgulescu. (Edi­tura Minerva, 384 p„ 17.50 Iei). • G. Călinescu — OPE­RE. XVII. Volumul, în­grijit în redacţie de An­drei Rusu, cuprinde mo­nografiile N. Filimon şi Gr. M. Alexandrescu. (Editura Minerva, 450 p„ 33 lei). • Corneliu Moldovanu — PURGATORIUL. Ro­manul, publicat în primă ediţie în 1922, apare a­­cum, într-o formă finală elaborată de scriitor în­tre 1948—1951, în îngriji­rea Julietei Moldovanu , prefaţă de Dumitru Micu. (Editura Minerva, 574 p„ 22.50 lei). • Mircea Zaciu — VIATICUM. Eseuri des­pre clasici. (Editura Car­tea Românească 306 p., 14 Iei). • Eugen Simion — ELMENYEK KORA, VA­LLOMÁSOK KORA. (TIMPUL TRĂIRII, TIM­PUL MĂRTURISIRII). „Jurnalul Parisian“ este tradus in limba maghiară de Kántor Erzsébet , post­față de Kántor Lajos. (Editura Dacia, 336 p., 17,50 iei). • Mircea Ciobanu — ISTORII. IV. Un nou vo­lum din ciclul narativ inaugurat în 1977, (Editu­ra Cartea Românească, 374 p. 18,50 lei). • Andrei Ciurunga — GESTUL ÎMPĂCĂRII. Volum de versuri. (Edi­tura Cartea Românească, 110 p., 9,75 Iei). • Elisaveta Novac — PĂRINȚII. Volum de versuri. (Editura Cartea Românească, 54 p. 6,50 lei). • Cristian Pricop — CUVINTE DE TRECERE. Versuri. Prefaţă de Ma­rian Popa. (Editura Mili­tară, 96 p., 7 lei). • Mihai Dinu Gheor­­ghiu — REFLEXE CON­DIŢIONATE. Volum de critică dedicat literaturii contemporane. (Editura Cartea Românească, 206 p., 10,50 iei). • Romulus Bărbulescu — CATHARSIS. Romanul apărut în colecţia „Fan­tastic Club“ are un motto din Malraux : „Misiunea omului e de a transforma in conştiinţă o experien­ţă cit mai cuprinzătoare“. (Editura Albatros, 286 p., 14 lei). • Lucian Ionică —■ ZIUA CONFUZA. Poves­tiri ştiinţifico-fantastice. (Editura Albatros, 142 p., 7,25 lei). • • • • — ANTOLO­GIE DIALECTALO-FOL­CLORICA A ROMANIEL I. Primul volum al Anto­logiei... realizată de Con­stantin Otobacu (ediţie critică şi prefaţă) investi­ghează L Crişana şi N­. Maramureş-Oaş. (Editura Minerva, XXXII + 470 pe 36 lei). • Iris Murdoch — MA­REA, MAREA. Romanul recent (1978) al scriitoarei engleze cunoscută citito­rului nostru prin Visul lui Bruno, Prins in mreje, Castelul de nisip şi Vlăs­tarul cuvintelor este tra­dus de Antoaneta Ralian in colecţia „Romanul de dragoste“. (Editura Emi­­nescu, 614 p., 24,50 lei). • José Cardoso Pire* — DELFINUL. Traduce­re în colecția „Globus“ de Diana Radu. (Editura Univers, 240 p. 9,25 lei). • • • • — PIERSICA DE PRIMAVARA. Proză scurtă chineză moderni în traducerea (odată cu prefață­ri note) semnată de Mira și Constantin Lupeanu. (Editura Uni­vers, 460 p., 23­50 lei). LECTOR

Next