România literară, ianuarie-martie 1984 (Anul 17, nr. 1-13)

1984-01-05 / nr. 1

' ' *4 * a- -^rJll «Kii&AA România literară DIRECTOR : George IvtfCtt. Redactor șef adjunct: G. Dimi&lanu. Secretar responsabil de redac|ies frotier Caro* peanu l.$ .. -i i,»*v.-./.vV.v. . ''•■'v­....... ..../•• v.v.».-./S^­*­ Pentru triumful politicii de destindere şi colaborare, de securitate şi pace „FIE ca anul 1984 să marcheze progrese importante in eforturile popoarelor pentru oprirea cursei înar­mărilor, pentru înlăturarea rachetelor şi a oricăror arme nucleare din Europa, pentru triumful politicii de destindere şi colaborare, de securitate şi pace !“ Este urarea pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat-o în Mesajul de Anul Nou, ca un corolar al unei sintetice, pregnante înfăţişări a tabloului sumbru ce caracterizează întreaga lume la capătul anului 1983, ca un argument suprem pentru ca noul an, 1984, să marcheze paşi importanţi in depăşirea actualului stadiu — de înrăutăţire considerabilă — a situaţiei interna­ţionale, pîndită de creşterea pericolului unui război mondial, care ar deveni, inevitabil, un război nu­clear. In mod deosebit, în ultimele luni, s-a agravat — a arătat preşedintele României — situaţia în Europa, ca urmare a trecerii la amplasarea rachetelor nucleare americane cu rază medie de acţiune in unele ţări vest-europene. Aceasta a dus la retragerea de la con­vorbirile de la Geneva şi la anunţarea de contramăsuri nucleare de către Uniunea Sovietică. Ne aflăm la în­ceputul unei noi curse a înarmărilor nucleare, care pune în pericol existenţa a înseşi vieţii pe planeta noastră. Niciodată in istoria sa omenirea nu s-a aflat într-o situaţie atit de gravă. Pentru a împiedica procesul unei asemenea deterio­rări în viaţa internaţională, care a adus întreaga lume la marginea prăpastiei, România a desfăşurat o con­secventă activitate la scară mondială, anul 1983 însu­­mînd un impresionant număr de demersuri, de iniţia­tive, de opinii — cu o largă reverberaţie — din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, al cărui nume e cu­noscut astăzi, pe toate meridianele, ca al uneia din personalităţile politice cu cea mai mare autoritate. Astfel se şi explică de-a lungul anului ce s-a încheiat atîtea vizite ale unor importanţi oameni de stat, con­ducători de partide, factori de opinie publică, solici­tarea cuvîntului său de către cele mai însemnate agen­ţii de presă, de ziare şi radioteleviziune. POZIŢIA României în această problemă crucială a fost şi continuă a fi considerată ca una din cele mai semnificative în cadrul vieţii internaţionale, întrucît ea a exprimat punctul de vedere cel mai rezonabil cu putinţă, manifestat într-un mod pregnant prin mesa­jele adresate deopotrivă conducerii Uniunii Sovietice cît şi celei a Statelor Unite ale Americii, mesaje cărora le-a urmat Apelul Marii Adunări Naţionale către parlamentele şi parlamentarii din statele europene, S.U.A. şi Canada, apoi, recent, şi apelul comun adresat de preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintele Republicii Elene, Andreas Papandreu, pre­şedintelui Sovietului Suprem al U.R.S.S., Iuri Andro­pov, şi preşedintelui S.U.A., Ronald Reagan, în Mesajul de Anul Nou a răsunat din nou apelul vibrant al preşedintelui ţării noastre: „Trebuie să se facă totul pentru ca S.U.A. să oprească amplasarea în Europa a rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune, iar Uniunea Sovietică să oprească aplicarea contra­­măsurilor nucleare de răspuns. In aceste condiţii să se treacă la reluarea negocierilor sovieto-americane, în vederea ajungerii la un acord corespunzător, care să ducă, în final, la eliminarea rachetelor şi la elibe­rarea continentului de orice arme nucleare, la reali­zarea unei Europe unite, a păcii şi a colaborării“. Ca atare a şi fost pus în lumină de către toate marile agenţii de presă cuvintul solemn adresat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu în pragul noului an, in marea lor majoritate mijloacele de informare în masă reamintind, cu acest prilej, consecvenţa po­ziţiei active a conducătorului român în problema fundamentală a zilelor noastre — apărarea omenirii de primejdia declanşării, prin escaladarea cursei înar­mărilor nucleare, a unui război mondial ce ar fi ca­tastrofal pentru însăşi existenţa omenirii pe pămînt. în acelaşi timp, comentind Mesajul de Anul Nou, s-au făcut referiri la pregnantele argumente pe care pre­şedintele României le-a desfăşurat în cuvîntarea cu prilejul primirii şefilor misiunilor diplomatice in ziua de 30 decembrie 1983, cînd a subliniat că nici o justi­ficare nu poate fi invocată pentru situaţia creată, atit de ameninţătoare pentru securitatea Europei şi a în­tregii lumi, demonstrind că nu se poate pune, în nici un fel, in discuţie raportul de forţe intre cele două părţi, inclusiv între cele două puteri nucleare, din moment ce ambele dispun de mijloace nucleare in stare să distrugă, fiecare, de cîteva ori, populaţia glo­bului. ÎNCREZĂTOR în capacitatea popoarelor de a-şi spune cuvintul, pentru a face să primeze raţiunea şi spiritul de răspundere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat în Mesaj că, in acest spirit, vom participa la Confe­rinţa pentru încredere şi dezarmare de la Stockholm, care-şi va inaugura lucrările in a doua jumătate a acestei luni. Cu toată energia — a subliniat, de asemenea, pre­şedintele ţării în Mesajul de Anul Nou , vom acţiona pentru dezvoltarea colaborării dintre toate statele din Balcani, pentru transformarea acestei regiuni într-o zonă a păcii, fără arme nucleare şi baze militare străine. România va depune, in continuare, toate eforturile pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ,ordini economice mondiale, pentru întărirea cola­borării şi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare în lupta pentru afirmarea lor liberă pe calea progresului. CU URAREA ca anul 1984 să ducă la întărirea con­lucrării tuturor statelor, fără deosebire de orînduire, la creşterea participării lor active la soluţionarea pro­­blemelor complexe ce confruntă omenirea, în interesul fiecărei naţiuni, al păcii şi independenţei popoarelor. Mesajul preşedintelui Nicolae Ceauşescu constituie prin el însuşi un impuls pentru a se acţiona cu sporită voinţă pentru ca, intr-adevăr, anul 1984 să determine o schimbare a cursului evenimentelor în sensul salvgar­­dării păcii şi al promovării destinderii şi cooperării internaţionale. Cronicar 2 România literară ...... Viata literara La Universitatea cultural-ştiinţifică Bucureşti • In cadrul ciclului inti­tulat „Memorialistica“, la Sala Dalles, Universitatea cultural-ştiinţifică Bucureşti a iniţiat expunerile : „Eugen Lovinescu — Memorii“ (pre­zentată de Şerban Cio­­culescu), „Dostoievski in trei opere“ (prezentată de Galina Maievski), „Lucian Blaga — împăcare și triste­țe metafizică“ (prezentată de Ioana Lipovean Teodo­­rescu), „Blaise Pascal“ (pre­zentată de Ion Zamfirescu), „Capodopere ale poeziei ita­liene contemporane — Um­berto Saba — II Canzoniere“ (prezentată de Alexandru Bălăci) şi „Malcolm Lowry — Sub vulcan“ (prezentată de Dan Grigorescu). Bucureşti • Mircea Iorgulescu şi Pla­ton Pardău, la secţia de pro­iectări a Consiliului popu­lar judeţean Tulcea şi la spitalul judeţean (unde s-au purtat discuţii pe marginea romanului „Tentaţia“ de Platon Pardău ; Ion Gheor­­ghe, Romulus Vulpescu, la întreprinderea de ţesătorie „Dacia“ din Capitală ; Ilea­na Vulpescu şi Romulus Vulpescu, la Liceul de me­canică fină (cu participarea profesorilor de limba şi li­­­teratura română din sectorul al doilea al Capitalei) : Ion Iuga, Eugen Marines­­cu, Sorin Teodorescu şi Mar­cel Petrişor, la Liceul indus­trial nr. 13 Bucureşti ; A­­lexandru Andriţoiu, George Anania, Tatiana Apahideanu, Bogdan Boeru, Gheorghe Is­­trate, Ion Iuga, la cinema Capitol, la o întîlnire cu pes­te 800 de tineri cititori : Pan Izverna, Petre Pascu, Geor­ge Peagu, la un medalion consacrat lui Ion Th. Ilea, în str. Vigoniei 4 (în locuin­ţa unde a trăit şi lucrat poe­tul în ultimele decenii) • ; Ion Iuga, Eugen Marinescu, Mar­cel Petrişor, Sorin Teodo­rescu, Ion Causa, Liliana Săndulescu, Ion Iosif, la Simpozion Odobleja • Cenaclul „Titu Maiores­­cu“ al Asociaţiei Juriştilor din România, in colaborare cu „Academia internaţională de cibernetică generală“ de la Lugano, a organizat un simpozion consacrat literatu­lui şi savantului român Şte­fan Odobleja. Au participat cu expuneri Gabriel Iosif Chiuzbaian, preşedintele cenaclului, Paul Postelnicu, preşedintele Aca­demiei amintite, Pantelimon Golu, Mircea Lepădătescu şi Alexandru Surdu. Medalion G.T. Niculescu-V­arone • Cercul de literatură şi folclor „Ion Creangă“ de pe lingă „Societatea de ştiinţe filologice“ a organizat un „medalion“ dedicat lui G. T. Niculescu-Varone, cu prile­jul împlinirii vîrstei de 99 de ani. Au vorbit despre opera li­terară şi de folclorist a deca­nului de virstă al scriitorilor (fost secretar adj. al S.S.R.) — Dan Simonescu, I. V. Chi­­timia, Augustin Z. N. Pop, Dan Smintinescu, Romulus Vulcănescu, Cornel Bărbu­­lescu, George Chirilă, Dinu Roca, Luiza Ungureanu, Ileana Găinariu, Nicanor Ie­­renciuc A răspuns, în cuvinte e­­moţionante, G. T. Niculescu- Varone. Întîlniri cu cititorii şcoala generală din comuna Radovanu, judeţul Călăraşi ; Haralamb Zincă, la între­prinderea ,,Electromagne­tica“ din Capitală, Sibiu • Mircea Tomuş, Ion Mir­cea, Elena Stupiur, Reimar Alfred Ungar, la manifesta­rea literară din cadrul Aso­ciaţiei Scriitorilor din Si­­­biu : Sânziana Pop, Franz Hodja, Ion Mircea, G. Ni­­migeanu, Doina Boilă, la Casa de cultură din Me­diaş, Iaşi • Cenaclul literar „Mihail Sadoveanu“ de la întreprin­derea de rulmenţi din Birlad (coordonator Chiriac Samoi­­lă) a organizat o amplă şe­zătoare literară dedicată zi­lei Republicii. Au citit poe­zii patriotice Chiriac Samoi­­lă, George Iraia, Ion Petrea, Beatrice Patalasc, Otto W. Gwiazdomonkci. Braşov • Daniel Dragan, Valeriu Birgău, Eugen Evu, Nas­­tasia Maniu — la Liceul pedagogic, la Liceul „De- Schimb de experienţă • La Casa de cultură „Mi­­hai Eminescu“ din Bucureşti a avut loc un schimb de ex­perienţă la care au partici­pat cercuri şi cenacluri lite­rare din Bucureşti, Bîrlad, Iaşi, Focşani şi Vaslui. Sub genericul „Să oprim rachetele nucleare“, în înche­ierea schimbului de expe­rienţă a avut loc un festival literar în cadrul căruia au citit lucrări consacrate păcii Valeriu Gorunescu, C. D. Zeletin, George Nestor, Dan Smintinescu, Octavian Ciucă, Mioara Zamfirescu, Paul Gă­­lăşeanu, Nicola Nenof, Cris­tina Boba, Virginia Ciucă şi Mihalca Gorunescu. ,Luna culturală husană" • La Casa de cultură din oraşul Huşi, judeţul Vaslui, s-a desfăşurat o suită de ma­nifestări literare grupate sub genericul „Luna culturală husană“. Printre acţiunile incluse în program au figurat un sim­pozion, un recital de poezie patriotică, un spectacol cu una din piesele lui Paul Everac etc. Au participat Nicolae Turtureanu, Grigore Ilisei, Cătălin Ciolca, Emil Ciulei, Aurel Ciulei, Ion Alex. Angheluş, Teodor Codreanu. cebal“ şi Liceul de chimie din Deva : Cornel Cotutiu, Za­rin Diaconescu, Daniel Dra­gan, Marius Lázar, Ion Mu­­reşanu, Ioan Pintea, Radu Săplăcan — la Casa de cul­tură din Beclean pe Someş , Augustin Botiş, Daniel Dra­gan, Teohar Mihadaş, Mihai Oros, Radu Săplăcan — la Liceul sanitar din Baia Mare, Timişoara • Mircea Şerbănescu, Ion Dumitru Teodorescu, Al. Deal, Marian Odangiu, Di­­mitrie Jega, Ionel Iacob Ben­cei — la căminul cultural din Jamul Mare ; Mircea Şerbă­nescu — la cenaclul literar al Asociaţiei scriitorilor din Timişoara, in cadrul dezba­terii piesei sale „Paşi către ţară“, în spiritul colaborării • La Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ a avut loc o întîlnire cu scriitoarea daneză Lene Gram. Au participat Ana Blan­­diana, Daniela Crăsnaru, Ioana Diaconescu, Carolina Ilica, Grete Tartler și Li­liana Ursu. Centenarul ediţiei princeps Eminescu • Organizată de către So­cietatea de ştiinţe filologice, „Revista noastră“, Inspecto­ratul şcolar local, a avut loc la Focşani o evocare a ediţiei princeps Poesii de Mihail Eminescu. Au luat cuvintul Gh. Bulgăr, Petru Zagun, Petrache Dima, D. Grum­ăzescu. ■ II perioada interbelică se instă­­pînise la Biblioteca Fundaţiilor o fru­moasă tradiţie : conferinţele susţinute de personalităţi de frunte ale ştiinţei şi culturii române în faţa unui public ce adeseori depăşea puterea de cu­prindere a Aulei. Au fost conferinţe celebre, rezumate şi comentate de cele mai însemnate ziare şi reviste, de vre­me ce constituiau evenimente ale vie­ţii culturale bucureştene ; de ele îşi amintesc cu plăcere toţi cei — cîţi au mai rămas — care le-au ascultat. Pentru că ele nu numai că interesau prin conţinut, idei curajoase, noi şi prin putinţa de a te bucura de pre­zenţa „în carne şi oase“ a unui Iorga, Blaga, Mehedinţi, Vianu ş.a., dar şi pentru că reprezentau un mod de sin­tetizare a gîndirii româneşti în cele mai diferite domenii, o cale de afir­mare şi popularizare a valorilor na­ţionale. Biblioteca Centrală Universitară, ve­chea Bibliotecă a Fundaţiilor, a reluat tradiţia acestor conferinţe sub generi­cul Ateneele cărţii, însă într-o formă amplificată şi diversificată : conferin­ţe, lansări de carte, expoziţii de cărţi. In 1978—1979 i-am ascultat, printre al­ţii, pe Virgil Cândea, George Maco­­vescu, Paul Cornea, am celebrat apa­riţia numărului 1 000 a colecţiei „Bi­blioteca pentru toţi“, a fost lansat vo­lumul lui Nichita Stănescu „Operele Imperfecte“, am vizitat expoziţii de Ateneele cărţii carte românească şi străină, organi­zate în colaborare cu edituri de la noi şi de peste hotare sau marea expoziţie prilejuită de Congresul mondial de is­torie. După o activitate mai restrînsă trei ani, pricinuită de lucrările de restaurare a Aulei, Ateneele cărţii au fost „reinaugurate“ în vechiul cadru in iunie 1983 prin aniversarea centena­rului „Luceafărului“, cu care ocazie ne-am reîntîlnit cu prof. dr. Zoe Du­­mitrescu-Buşulenga, Nichita Stănescu şi Ion Caramitru, dar şi cu cele mai însemnate ediţii ale poeziilor emines­ciene, traduceri, comentarii de critică şi istorie literară. La sfîrşitul lunii noiembrie, Biblio­teca Centrală Universitară a sărbăto­rit într-un cadru solemn împlinirea a 65 de ani de la făurirea statului naţio­nal unitar român. In­sulă, prof. dr. Ion Ardeleanu a ţinut o conferinţă asupra luptei românilor, de-a lungul istoriei, pentru realizarea unirii sta­tale, un colectiv de actori de la Tea­trul „C. I. Nottara“ a susţinut un montaj literar dedicat momentului, urmat de un recital muzical interpre­tat de două cvartete ale Conservatoru­lui „C. Porumbescu“. Holul Aulei a găzduit vreme de două săptămîni o mare expoziţie, alcătuită din 500 de cărţi şi reviste din colecţiile B.C.U. (multe — ediţii vechi şi foarte rare) şi organizată pe trei mari secţiuni — Gindul, Fapta, Urmaşii — care ur­măresc dezvoltarea ideii de unitate In conştiinţa românilor, principalele mo­mente istorice care au condus la în­făptuirea marelui act de la 1 Decem­brie 1918 şi realizările poporului nos­tru, cu deosebire cele din anii con­strucţiei socialiste. In lunile ce vor urma, Ateneele căr­ţii vor prilejui noi manifestări de am­ploare ocazionate de semnificative momente politice, celebrate de întrea­ga ţară, precum şi expoziţii de carte, însoţite de conferinţe, pe diferite teme: un deceniu de exis­tenţă a Editurii didactice şi pedagogi­ce, lucrări de fizică şi matematică din bibliotecile bucureştene, enciclopedii şi dicţionare, apariţiile din ultimii ani de la editurile Kluwer şi Pergamon Press, cartea politică pentru tineret, întîlniri cu editori, critici şi istorici li­terari, lansări de cărţi. Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti doreşte ca toate aceste ac­ţiuni — găzduite de cadrul generos al Ateneelor cărţii şi desfăşurate sub ge­nericul Festivalului naţional „Cîntarea României“ — să constituie momente de referinţă în viaţa universitară a Capitalei, dovedind încă o dată, ple­nar, vocaţia patriotică şi militantă a cuvîntului scris şi a bibliotecii — te­zaur şi focar de cultură socialistă. t.b. semnal­ e — ANTOLOGIA UNIRII 1918—1983. Ver­suri. Volum alcătuit de un colectiv în cadrul secţiei de poezie a Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti. Cuprinde versuri ale au­torilor români clasici şi contemporani. In nota e­­ditorială se precizează : „George Muntean s-a o­­cupat de poezia noastră veche, Gheorghe Bulgăr de epoca lui Eminescu pînă la Unire, Romulus Vulpescu de poezia dintre cele două războaie, Ion Horea şi Mircea Scarlat de poezia contemporană“. (E­­ditura Cartea Româneas­că, 416 pe 24 lei). • Cezar Bolliac — SCRIERI. Ediţie, no­te şi bibliografie de: Andrei Rusu. Prefă­­ ţă de Mircea Scarlat. Cele două volume ofe­ră o imagine de an­samblu asupra activităţii scriitoriceşti a lui Bolliac. Primul cuprinde Medi­taţiile (1835) şi Poeziile autorului, în timp ce vo­lumul al doilea conţine articole literare, cronici dramatice, articole politi­ce şi studii de arheologie. Colecţia „Restitutio". (Edi­tura Minerva, LXXVII + 278 + 553 p., 48 lei). • AL Zub — PE UR­MELE LUI VASILE PARVAN. (Editura Sport- Turism, 384 p., 23,50 lei). • Vasile G. Popa — FOLCLOR DIN ŢARA DE SUS. Ediţie îngrijită şi prefaţă de Maria Luiza Ungureanu (Intre culegă­tori. poetul Nicolae La­­biş). (Editura Minerva, 878 p., 57 lei). • Nikolaus Berwanger — MARTOR OCULAR. Versuri. In româneşte de Anton Palfi şi Nikolaus Berwanger. (Editura E­­minescu, 68 p„ 7,75 lei). • Vasile Sălăjan — RODEO. Roman (Editura Dacia, 356 p„ 21 iei). • Ion Pop — LECTURI FRAGMENTARE. Studii şi articole despre autori români şi străini, clasici şi contemporani. (Editura Eminescu, 300 p., 12,50 lei). • Iustin Moraru — PĂ­RINŢII ABSTRACŢI. Al doilea roman al scriito­rului se adaugă unor trei volume de versuri, (Editu­ra Albatros, 336 p., 16,50 lei). • A . Ioane­ta Apostol — NINSOAREA IREVERSI­BILA. Versuri urmind ce­lor din Scrisori dintr-un concert de iarbă, Fîntîni in aer si Ceasul de frun­ze. (Editura Cartea Ro­mânească, 78 p„ 8.25 Iei). • Dumitru D. Ifrim — O FUGĂ A MELANCO­LIEI. Versuri. (Editura Albatros, 106 p. 9,50 lei). • Silvia Kerim — FE­REASTRA DE LA VE­NEŢIA. Impresii de călă­torie în colecţia „Cartea de vacanţă“ (Editura Sport-Turism, 238 p., 9,75 lei). LECTOR

Next