România literară, ianuarie-martie 1984 (Anul 17, nr. 1-13)
1984-01-05 / nr. 1
' ' *4 * a- -^rJll «Kii&AA România literară DIRECTOR : George IvtfCtt. Redactor șef adjunct: G. Dimi&lanu. Secretar responsabil de redac|ies frotier Caro* peanu l.$ .. -i i,»*v.-./.vV.v. . ''•■'v....... ..../•• v.v.».-./S^* Pentru triumful politicii de destindere şi colaborare, de securitate şi pace „FIE ca anul 1984 să marcheze progrese importante in eforturile popoarelor pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru înlăturarea rachetelor şi a oricăror arme nucleare din Europa, pentru triumful politicii de destindere şi colaborare, de securitate şi pace !“ Este urarea pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat-o în Mesajul de Anul Nou, ca un corolar al unei sintetice, pregnante înfăţişări a tabloului sumbru ce caracterizează întreaga lume la capătul anului 1983, ca un argument suprem pentru ca noul an, 1984, să marcheze paşi importanţi in depăşirea actualului stadiu — de înrăutăţire considerabilă — a situaţiei internaţionale, pîndită de creşterea pericolului unui război mondial, care ar deveni, inevitabil, un război nuclear. In mod deosebit, în ultimele luni, s-a agravat — a arătat preşedintele României — situaţia în Europa, ca urmare a trecerii la amplasarea rachetelor nucleare americane cu rază medie de acţiune in unele ţări vest-europene. Aceasta a dus la retragerea de la convorbirile de la Geneva şi la anunţarea de contramăsuri nucleare de către Uniunea Sovietică. Ne aflăm la începutul unei noi curse a înarmărilor nucleare, care pune în pericol existenţa a înseşi vieţii pe planeta noastră. Niciodată in istoria sa omenirea nu s-a aflat într-o situaţie atit de gravă. Pentru a împiedica procesul unei asemenea deteriorări în viaţa internaţională, care a adus întreaga lume la marginea prăpastiei, România a desfăşurat o consecventă activitate la scară mondială, anul 1983 însumînd un impresionant număr de demersuri, de iniţiative, de opinii — cu o largă reverberaţie — din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, al cărui nume e cunoscut astăzi, pe toate meridianele, ca al uneia din personalităţile politice cu cea mai mare autoritate. Astfel se şi explică de-a lungul anului ce s-a încheiat atîtea vizite ale unor importanţi oameni de stat, conducători de partide, factori de opinie publică, solicitarea cuvîntului său de către cele mai însemnate agenţii de presă, de ziare şi radioteleviziune. POZIŢIA României în această problemă crucială a fost şi continuă a fi considerată ca una din cele mai semnificative în cadrul vieţii internaţionale, întrucît ea a exprimat punctul de vedere cel mai rezonabil cu putinţă, manifestat într-un mod pregnant prin mesajele adresate deopotrivă conducerii Uniunii Sovietice cît şi celei a Statelor Unite ale Americii, mesaje cărora le-a urmat Apelul Marii Adunări Naţionale către parlamentele şi parlamentarii din statele europene, S.U.A. şi Canada, apoi, recent, şi apelul comun adresat de preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Elene, Andreas Papandreu, preşedintelui Sovietului Suprem al U.R.S.S., Iuri Andropov, şi preşedintelui S.U.A., Ronald Reagan, în Mesajul de Anul Nou a răsunat din nou apelul vibrant al preşedintelui ţării noastre: „Trebuie să se facă totul pentru ca S.U.A. să oprească amplasarea în Europa a rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune, iar Uniunea Sovietică să oprească aplicarea contramăsurilor nucleare de răspuns. In aceste condiţii să se treacă la reluarea negocierilor sovieto-americane, în vederea ajungerii la un acord corespunzător, care să ducă, în final, la eliminarea rachetelor şi la eliberarea continentului de orice arme nucleare, la realizarea unei Europe unite, a păcii şi a colaborării“. Ca atare a şi fost pus în lumină de către toate marile agenţii de presă cuvintul solemn adresat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu în pragul noului an, in marea lor majoritate mijloacele de informare în masă reamintind, cu acest prilej, consecvenţa poziţiei active a conducătorului român în problema fundamentală a zilelor noastre — apărarea omenirii de primejdia declanşării, prin escaladarea cursei înarmărilor nucleare, a unui război mondial ce ar fi catastrofal pentru însăşi existenţa omenirii pe pămînt. în acelaşi timp, comentind Mesajul de Anul Nou, s-au făcut referiri la pregnantele argumente pe care preşedintele României le-a desfăşurat în cuvîntarea cu prilejul primirii şefilor misiunilor diplomatice in ziua de 30 decembrie 1983, cînd a subliniat că nici o justificare nu poate fi invocată pentru situaţia creată, atit de ameninţătoare pentru securitatea Europei şi a întregii lumi, demonstrind că nu se poate pune, în nici un fel, in discuţie raportul de forţe intre cele două părţi, inclusiv între cele două puteri nucleare, din moment ce ambele dispun de mijloace nucleare in stare să distrugă, fiecare, de cîteva ori, populaţia globului. ÎNCREZĂTOR în capacitatea popoarelor de a-şi spune cuvintul, pentru a face să primeze raţiunea şi spiritul de răspundere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat în Mesaj că, in acest spirit, vom participa la Conferinţa pentru încredere şi dezarmare de la Stockholm, care-şi va inaugura lucrările in a doua jumătate a acestei luni. Cu toată energia — a subliniat, de asemenea, preşedintele ţării în Mesajul de Anul Nou , vom acţiona pentru dezvoltarea colaborării dintre toate statele din Balcani, pentru transformarea acestei regiuni într-o zonă a păcii, fără arme nucleare şi baze militare străine. România va depune, in continuare, toate eforturile pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ,ordini economice mondiale, pentru întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare în lupta pentru afirmarea lor liberă pe calea progresului. CU URAREA ca anul 1984 să ducă la întărirea conlucrării tuturor statelor, fără deosebire de orînduire, la creşterea participării lor active la soluţionarea problemelor complexe ce confruntă omenirea, în interesul fiecărei naţiuni, al păcii şi independenţei popoarelor. Mesajul preşedintelui Nicolae Ceauşescu constituie prin el însuşi un impuls pentru a se acţiona cu sporită voinţă pentru ca, intr-adevăr, anul 1984 să determine o schimbare a cursului evenimentelor în sensul salvgardării păcii şi al promovării destinderii şi cooperării internaţionale. Cronicar 2 România literară ...... Viata literara La Universitatea cultural-ştiinţifică Bucureşti • In cadrul ciclului intitulat „Memorialistica“, la Sala Dalles, Universitatea cultural-ştiinţifică Bucureşti a iniţiat expunerile : „Eugen Lovinescu — Memorii“ (prezentată de Şerban Cioculescu), „Dostoievski in trei opere“ (prezentată de Galina Maievski), „Lucian Blaga — împăcare și tristețe metafizică“ (prezentată de Ioana Lipovean Teodorescu), „Blaise Pascal“ (prezentată de Ion Zamfirescu), „Capodopere ale poeziei italiene contemporane — Umberto Saba — II Canzoniere“ (prezentată de Alexandru Bălăci) şi „Malcolm Lowry — Sub vulcan“ (prezentată de Dan Grigorescu). Bucureşti • Mircea Iorgulescu şi Platon Pardău, la secţia de proiectări a Consiliului popular judeţean Tulcea şi la spitalul judeţean (unde s-au purtat discuţii pe marginea romanului „Tentaţia“ de Platon Pardău ; Ion Gheorghe, Romulus Vulpescu, la întreprinderea de ţesătorie „Dacia“ din Capitală ; Ileana Vulpescu şi Romulus Vulpescu, la Liceul de mecanică fină (cu participarea profesorilor de limba şi literatura română din sectorul al doilea al Capitalei) : Ion Iuga, Eugen Marinescu, Sorin Teodorescu şi Marcel Petrişor, la Liceul industrial nr. 13 Bucureşti ; Alexandru Andriţoiu, George Anania, Tatiana Apahideanu, Bogdan Boeru, Gheorghe Istrate, Ion Iuga, la cinema Capitol, la o întîlnire cu peste 800 de tineri cititori : Pan Izverna, Petre Pascu, George Peagu, la un medalion consacrat lui Ion Th. Ilea, în str. Vigoniei 4 (în locuinţa unde a trăit şi lucrat poetul în ultimele decenii) • ; Ion Iuga, Eugen Marinescu, Marcel Petrişor, Sorin Teodorescu, Ion Causa, Liliana Săndulescu, Ion Iosif, la Simpozion Odobleja • Cenaclul „Titu Maiorescu“ al Asociaţiei Juriştilor din România, in colaborare cu „Academia internaţională de cibernetică generală“ de la Lugano, a organizat un simpozion consacrat literatului şi savantului român Ştefan Odobleja. Au participat cu expuneri Gabriel Iosif Chiuzbaian, preşedintele cenaclului, Paul Postelnicu, preşedintele Academiei amintite, Pantelimon Golu, Mircea Lepădătescu şi Alexandru Surdu. Medalion G.T. Niculescu-Varone • Cercul de literatură şi folclor „Ion Creangă“ de pe lingă „Societatea de ştiinţe filologice“ a organizat un „medalion“ dedicat lui G. T. Niculescu-Varone, cu prilejul împlinirii vîrstei de 99 de ani. Au vorbit despre opera literară şi de folclorist a decanului de virstă al scriitorilor (fost secretar adj. al S.S.R.) — Dan Simonescu, I. V. Chitimia, Augustin Z. N. Pop, Dan Smintinescu, Romulus Vulcănescu, Cornel Bărbulescu, George Chirilă, Dinu Roca, Luiza Ungureanu, Ileana Găinariu, Nicanor Ierenciuc A răspuns, în cuvinte emoţionante, G. T. Niculescu- Varone. Întîlniri cu cititorii şcoala generală din comuna Radovanu, judeţul Călăraşi ; Haralamb Zincă, la întreprinderea ,,Electromagnetica“ din Capitală, Sibiu • Mircea Tomuş, Ion Mircea, Elena Stupiur, Reimar Alfred Ungar, la manifestarea literară din cadrul Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu : Sânziana Pop, Franz Hodja, Ion Mircea, G. Nimigeanu, Doina Boilă, la Casa de cultură din Mediaş, Iaşi • Cenaclul literar „Mihail Sadoveanu“ de la întreprinderea de rulmenţi din Birlad (coordonator Chiriac Samoilă) a organizat o amplă şezătoare literară dedicată zilei Republicii. Au citit poezii patriotice Chiriac Samoilă, George Iraia, Ion Petrea, Beatrice Patalasc, Otto W. Gwiazdomonkci. Braşov • Daniel Dragan, Valeriu Birgău, Eugen Evu, Nastasia Maniu — la Liceul pedagogic, la Liceul „De- Schimb de experienţă • La Casa de cultură „Mihai Eminescu“ din Bucureşti a avut loc un schimb de experienţă la care au participat cercuri şi cenacluri literare din Bucureşti, Bîrlad, Iaşi, Focşani şi Vaslui. Sub genericul „Să oprim rachetele nucleare“, în încheierea schimbului de experienţă a avut loc un festival literar în cadrul căruia au citit lucrări consacrate păcii Valeriu Gorunescu, C. D. Zeletin, George Nestor, Dan Smintinescu, Octavian Ciucă, Mioara Zamfirescu, Paul Gălăşeanu, Nicola Nenof, Cristina Boba, Virginia Ciucă şi Mihalca Gorunescu. ,Luna culturală husană" • La Casa de cultură din oraşul Huşi, judeţul Vaslui, s-a desfăşurat o suită de manifestări literare grupate sub genericul „Luna culturală husană“. Printre acţiunile incluse în program au figurat un simpozion, un recital de poezie patriotică, un spectacol cu una din piesele lui Paul Everac etc. Au participat Nicolae Turtureanu, Grigore Ilisei, Cătălin Ciolca, Emil Ciulei, Aurel Ciulei, Ion Alex. Angheluş, Teodor Codreanu. cebal“ şi Liceul de chimie din Deva : Cornel Cotutiu, Zarin Diaconescu, Daniel Dragan, Marius Lázar, Ion Mureşanu, Ioan Pintea, Radu Săplăcan — la Casa de cultură din Beclean pe Someş , Augustin Botiş, Daniel Dragan, Teohar Mihadaş, Mihai Oros, Radu Săplăcan — la Liceul sanitar din Baia Mare, Timişoara • Mircea Şerbănescu, Ion Dumitru Teodorescu, Al. Deal, Marian Odangiu, Dimitrie Jega, Ionel Iacob Bencei — la căminul cultural din Jamul Mare ; Mircea Şerbănescu — la cenaclul literar al Asociaţiei scriitorilor din Timişoara, in cadrul dezbaterii piesei sale „Paşi către ţară“, în spiritul colaborării • La Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ a avut loc o întîlnire cu scriitoarea daneză Lene Gram. Au participat Ana Blandiana, Daniela Crăsnaru, Ioana Diaconescu, Carolina Ilica, Grete Tartler și Liliana Ursu. Centenarul ediţiei princeps Eminescu • Organizată de către Societatea de ştiinţe filologice, „Revista noastră“, Inspectoratul şcolar local, a avut loc la Focşani o evocare a ediţiei princeps Poesii de Mihail Eminescu. Au luat cuvintul Gh. Bulgăr, Petru Zagun, Petrache Dima, D. Grumăzescu. ■ II perioada interbelică se instăpînise la Biblioteca Fundaţiilor o frumoasă tradiţie : conferinţele susţinute de personalităţi de frunte ale ştiinţei şi culturii române în faţa unui public ce adeseori depăşea puterea de cuprindere a Aulei. Au fost conferinţe celebre, rezumate şi comentate de cele mai însemnate ziare şi reviste, de vreme ce constituiau evenimente ale vieţii culturale bucureştene ; de ele îşi amintesc cu plăcere toţi cei — cîţi au mai rămas — care le-au ascultat. Pentru că ele nu numai că interesau prin conţinut, idei curajoase, noi şi prin putinţa de a te bucura de prezenţa „în carne şi oase“ a unui Iorga, Blaga, Mehedinţi, Vianu ş.a., dar şi pentru că reprezentau un mod de sintetizare a gîndirii româneşti în cele mai diferite domenii, o cale de afirmare şi popularizare a valorilor naţionale. Biblioteca Centrală Universitară, vechea Bibliotecă a Fundaţiilor, a reluat tradiţia acestor conferinţe sub genericul Ateneele cărţii, însă într-o formă amplificată şi diversificată : conferinţe, lansări de carte, expoziţii de cărţi. In 1978—1979 i-am ascultat, printre alţii, pe Virgil Cândea, George Macovescu, Paul Cornea, am celebrat apariţia numărului 1 000 a colecţiei „Biblioteca pentru toţi“, a fost lansat volumul lui Nichita Stănescu „Operele Imperfecte“, am vizitat expoziţii de Ateneele cărţii carte românească şi străină, organizate în colaborare cu edituri de la noi şi de peste hotare sau marea expoziţie prilejuită de Congresul mondial de istorie. După o activitate mai restrînsă trei ani, pricinuită de lucrările de restaurare a Aulei, Ateneele cărţii au fost „reinaugurate“ în vechiul cadru in iunie 1983 prin aniversarea centenarului „Luceafărului“, cu care ocazie ne-am reîntîlnit cu prof. dr. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Nichita Stănescu şi Ion Caramitru, dar şi cu cele mai însemnate ediţii ale poeziilor eminesciene, traduceri, comentarii de critică şi istorie literară. La sfîrşitul lunii noiembrie, Biblioteca Centrală Universitară a sărbătorit într-un cadru solemn împlinirea a 65 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Insulă, prof. dr. Ion Ardeleanu a ţinut o conferinţă asupra luptei românilor, de-a lungul istoriei, pentru realizarea unirii statale, un colectiv de actori de la Teatrul „C. I. Nottara“ a susţinut un montaj literar dedicat momentului, urmat de un recital muzical interpretat de două cvartete ale Conservatorului „C. Porumbescu“. Holul Aulei a găzduit vreme de două săptămîni o mare expoziţie, alcătuită din 500 de cărţi şi reviste din colecţiile B.C.U. (multe — ediţii vechi şi foarte rare) şi organizată pe trei mari secţiuni — Gindul, Fapta, Urmaşii — care urmăresc dezvoltarea ideii de unitate In conştiinţa românilor, principalele momente istorice care au condus la înfăptuirea marelui act de la 1 Decembrie 1918 şi realizările poporului nostru, cu deosebire cele din anii construcţiei socialiste. In lunile ce vor urma, Ateneele cărţii vor prilejui noi manifestări de amploare ocazionate de semnificative momente politice, celebrate de întreaga ţară, precum şi expoziţii de carte, însoţite de conferinţe, pe diferite teme: un deceniu de existenţă a Editurii didactice şi pedagogice, lucrări de fizică şi matematică din bibliotecile bucureştene, enciclopedii şi dicţionare, apariţiile din ultimii ani de la editurile Kluwer şi Pergamon Press, cartea politică pentru tineret, întîlniri cu editori, critici şi istorici literari, lansări de cărţi. Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti doreşte ca toate aceste acţiuni — găzduite de cadrul generos al Ateneelor cărţii şi desfăşurate sub genericul Festivalului naţional „Cîntarea României“ — să constituie momente de referinţă în viaţa universitară a Capitalei, dovedind încă o dată, plenar, vocaţia patriotică şi militantă a cuvîntului scris şi a bibliotecii — tezaur şi focar de cultură socialistă. t.b. semnal e — ANTOLOGIA UNIRII 1918—1983. Versuri. Volum alcătuit de un colectiv în cadrul secţiei de poezie a Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti. Cuprinde versuri ale autorilor români clasici şi contemporani. In nota editorială se precizează : „George Muntean s-a ocupat de poezia noastră veche, Gheorghe Bulgăr de epoca lui Eminescu pînă la Unire, Romulus Vulpescu de poezia dintre cele două războaie, Ion Horea şi Mircea Scarlat de poezia contemporană“. (Editura Cartea Românească, 416 pe 24 lei). • Cezar Bolliac — SCRIERI. Ediţie, note şi bibliografie de: Andrei Rusu. Prefă ţă de Mircea Scarlat. Cele două volume oferă o imagine de ansamblu asupra activităţii scriitoriceşti a lui Bolliac. Primul cuprinde Meditaţiile (1835) şi Poeziile autorului, în timp ce volumul al doilea conţine articole literare, cronici dramatice, articole politice şi studii de arheologie. Colecţia „Restitutio". (Editura Minerva, LXXVII + 278 + 553 p., 48 lei). • AL Zub — PE URMELE LUI VASILE PARVAN. (Editura Sport- Turism, 384 p., 23,50 lei). • Vasile G. Popa — FOLCLOR DIN ŢARA DE SUS. Ediţie îngrijită şi prefaţă de Maria Luiza Ungureanu (Intre culegători. poetul Nicolae Labiş). (Editura Minerva, 878 p., 57 lei). • Nikolaus Berwanger — MARTOR OCULAR. Versuri. In româneşte de Anton Palfi şi Nikolaus Berwanger. (Editura Eminescu, 68 p„ 7,75 lei). • Vasile Sălăjan — RODEO. Roman (Editura Dacia, 356 p„ 21 iei). • Ion Pop — LECTURI FRAGMENTARE. Studii şi articole despre autori români şi străini, clasici şi contemporani. (Editura Eminescu, 300 p., 12,50 lei). • Iustin Moraru — PĂRINŢII ABSTRACŢI. Al doilea roman al scriitorului se adaugă unor trei volume de versuri, (Editura Albatros, 336 p., 16,50 lei). • A . Ioaneta Apostol — NINSOAREA IREVERSIBILA. Versuri urmind celor din Scrisori dintr-un concert de iarbă, Fîntîni in aer si Ceasul de frunze. (Editura Cartea Românească, 78 p„ 8.25 Iei). • Dumitru D. Ifrim — O FUGĂ A MELANCOLIEI. Versuri. (Editura Albatros, 106 p. 9,50 lei). • Silvia Kerim — FEREASTRA DE LA VENEŢIA. Impresii de călătorie în colecţia „Cartea de vacanţă“ (Editura Sport-Turism, 238 p., 9,75 lei). LECTOR