România literară, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 14-26)

1984-04-05 / nr. 14

*v r ■'< ' $ '-iWKR România literara | DIRECTOR! George Iviftil. Redactor­­et adjunct: G. Urial&Sanu. Secretar responsabil de tcdoc­ies Roger Cim­manu * mnBMi 011 ■■ DIN 7 ÎN 7 ZILE Noul dialog la nivel înalt româno-bulgar O NOUA şi semnificativă afirmare a tradiţionalelor raporturi de prietenie şi colaborare romăno-bulgare s-a concretizat in vizita de prietenie întreprinsă în ţara vecină de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in zilele de 29 şi 30 martie, la invitaţia tovarăşului Todor Jivkov, secretarul gene­ral al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Precum arată Comunicatul dat publicităţii la înche­ierea vizitei, cei doi conducători de partid şi de stat au constatat cu satisfacţie această dezvoltare in conti­nuă eflorescenţă a relaţiilor dintre două ţări vecine construind o nouă orinduire pe baza principiilor revo­luţionare îmbrăţişate de ambele popoare, in lumina egalităţii depline in drepturi, independenţei şi suvera­nităţii naţionale, a Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală din anul 1970. Relaţiile politice, economice şi culturale romăno-bulgare se dezvoltă activ, se amplifică contactele şi schimbul de experi­enţă pe linie de partid d­intre parlamente, ministere, organizaţii de masă şi obşteşti, precum şi conlucrarea celor două ţări pe arena internaţională. In cadrul recentului dialog, examinîndu-se hotărîrile adoptate privind adîncirea relaţiilor bilaterale econo­mice şi tehnico-ştiinţifice şi constatîndu-se că ele se dezvoltă dinamic in numeroase domenii, a fost subli­niată necesitatea aplicării mai largi a formelor noi, eficiente, de colaborare pe baza unor acorduri de lungă durată, pină in anul 1990, iar în unele domenii pină In anul 2000. Aceasta, în perspectiva unei dezvoltări substanţiale, cantitative şi calitative, a colaborării tehnico-ştiinţifice, a relaţiilor in domeniul producţiei şi comerţului între cele două ţări socialiste vecine. PRECUM arată acelaşi Comunicat, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov au avut un schimb de ve­deri cu privire la unele probleme actuale ale vieţii in­ternaţionale. Exprimindu-şi profunda lor îngrijorare in legătură cu înrăutăţirea fără precedent a situaţiei pe plan mondial şi îndeosebi in Europa, datorită esca­ladării cursei înarmărilor, cei doi conducători au rele­vat necesitatea intensificării eforturilor pentru oprirea acestui curs al evenimentelor, pentru a se pune capăt amplasării de noi rachete pustiitoare şi a se trece la dezarmare, fi in primul rind la cea nucleară, pentru a se evita pericolul unei catastrofe atomice, distrugerea vieţii pe planeta noastră. Ca atare, a fost subliniat im­perativul ca S.U.A. să-şi retragă rachetele nucleare cu rază medie de acţiune, să oprească amplasarea de noi asemenea rachete pe teritoriul unor ţări vest-europene şi, in acelaşi timp, U.R.S.S. să oprească, aşa cum a de­clarat deja, aplicarea măsurilor de răspuns şi, pe această bază, să se poată trece la reluarea negocierilor sovieto-americane, în vederea ajungerii la un acord corespunzător. Evocînd propunerile cuprinse în Decla­raţia politică a Comitetului Politic Consultativ al sta­telor participante la Tratatul de la Varşovia, adoptată la Consfătuirea de la Praga in ianuarie 1983 şi în De­claraţia comună a conducătorilor de partid şi de stat din unele ţări socialiste europene, adoptată la întiuni­­rea de la Moscova in iunie 1983 — România şi Bulgaria considerind că propunerile respective, precum şi noile Iniţiative ale acestor ţări reprezintă o bază solidă pen­tru rezolvarea problemelor dezarmării şi a altor pro­bleme internaţionale. Dată fiind însemnătatea deosebită a Conferinţei de la Stockholm pentru măsuri de încredere şi securitate şi pentru dezarmare in Europa, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov au subliniat că România şi Bulgaria vor acţiona pentru succesul acesteia şi reali­zarea de înţelegeri in finalitatea reducerii încordării, opririi cursei Înarmărilor şi trecerii la dezarmare, in primul rind la cea nucleară, în vederea întăririi păcii, colaborării pe continent. O atenţie specială a fost acordată, in cadrul dialogu­lui la inait nivel, dezvoltării in continuare a relaţiilor de colaborare bilaterală dintre statele balcanice in toate domeniile, precum şi a colaborării lor multilate­rale in domenii şi pe probleme de interes comun, ceea ce contribuie la consolidarea şi promovarea climatului de încredere şi înţelegere, la pacea şi securitatea in Balcani. Sprijinind crearea de zone denuclearizate in Europa, România şi Bulgaria au reafirmat voinţa lor de a conlucra activ pentru transformarea Balcanilor intr-o zonă liberă de arme nucleare, pentru întărirea securităţii, dezvoltarea încrederii, bunei vecinătăţi şi colaborării intre statele balcanice. Apreciind pozitiv rezultatele primei Conferinţe la nivel de experţi din ţările balcanice, care a avut loc la Atena, in ianuarie 1984, şi considerind că dialogul multilateral inceput urmează să continue in aceeaşi problemă ca o etapă pentru pregătirea intilnirii la nivel Înalt, in legătură cu aceasta, partea bulgară a reafirmat acordul său pentru ca următoarea conferinţă a experţilor din ţă­rile balcanice să aibă loc la Bucureşti. Se-nţelege că în cadrul dialogului la nivel Înalt au fost abordate şi alte aspecte importante ale actualităţii internaţionale — tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov subliniind necesitatea soluţionării problemelor litigioase şi a conflictelor existente numai şi numai pe calea paşnică a tratativelor. INTERESUL deosebit de viu In rindurile opiniei publice mondiale pentru vizita de prietenie a tovară­şului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Republica Populară Bulgaria continuă a se reflecta in presa scrisă şi radio-televizată, după cum numeroasele telegrame exprimind deplina şi profunda satisfacţie pentru rezultatele noului dialog la nivel inait dintre conducerile celor două ţări ve­cine şi prietene marchează vibranta stimă şi mîndria Întregii naţiuni pentru călăuzitorul iubit al destinelor româneşti. Cronicar 2 România literară Bucureşti , Ion Gheorghe şi Ion Mînzală, la cenaclul literar „Camil Petrescu“ din cadrul Academiei „Ştefan Gheor­­ghiu“, Edgar Papu, Adrian Petringenaru, George Tim­­eu, Nina Stănculescu, la U­­niversitatea cultural-ştiinţi­­fică Bucureşti (sala „Dallee"), cu ocazia lansării volumului „Izvoare şi cristalizări in ope­ra lui Brâncuşi“ de Nina Stăn­culescu, Alex. Ştefănescu, Const. Menagache, Victor Gh. Stan, Nicolae Sineşti, Petre Paulescu, Petru Marinescu, Mihai Antonescu, Emanoil Căţan, Elena Mirea, la cena­clul „Nichita Stănescu" din cadrul Bibliotecii municipale „M. Sadoveanu“, Daniela Crăsnaru, Dan Cristea, Cor­nelia Maria Savu, N. Prelip­­ceanu, la liceul minier, la librăria din Vatra Dornei şi la şcoala generală din Arini, judeţul Suceava. Neculai Chirica, la căminul cultural din comuna Topleţ, judeţul Hunedoara. Mircea Dinescu şi Mircea Iorgulescu la Li­ceul „N. Bălcescu“ din Bucu­reşti. Timişoara • Anghel Dumbrăveanu, Ion Marin Almajan, Ale­ Întîlniri cu cititorii­ xandru Jebeleanu, Ivo Mun­­nian, Maria Pongracz, Mir­cea Şerbănescu, Valentin Tu­dor, la şcoala interjudeţeană de partid din Timişoara. Ma­rian Odangiu, Bárány Pe­renc­.­ Maria Pop Pongracz, Ildico Achimescu, Laurenţiu Cerneţ, la căminul cultural din Moşniţa Nouă, Illés Mi­hály, Sándor István, Balint Iszak László, Lelik Elemér, Albert Denes, Gulyas János, Uzbaritz Imre şi Mandics György, la cenaclul „Franyó Zoltán" al Asociaţiei Scriito­rilor din Timişoara, Joachim Wittstock, Otto Aczel, Wil­liam Török, Horst Schuler Angel, Angelica Ionaş, E­­duard Schneider, Balthazar Weitz, Hans Mokka, Horst Samson, la cenaclul „Adam Müller Guttenbrunn“ al Aso­ciaţiei Scriitorilor din Timi­şoara, Cluj-Napoca • Cercul literar „Albatros" de pe lingă şcoala generală nr. 17 din Cluj-Napoca a iniţiat o intilnire cu scriito­rul Vasile Sălăjan, redactorul şef al revistei „Tribuna“, cu prilejul apariţiei romanului acestuia intitulat „Rodeo“. Despre lucrările autorului cărţii şi despre problematica noului volum a vorbit prof. Hie Radu­ Nandra. Iaşi • l­a Casa personalului didactic din Iaşi, în cadrul „Zilelor Cronicii", a avut loc o dezbatere asupra romanu­lui românesc contemporan. După expunerile prezentate de Al. Călinescu şi Ioan Hei­ban, a urmat un recital de poezie la care şi-au dat concursul Paul Balahul, Emil Brumară, Vasile Constanti­­nescu, Ion Hurjui, Nicolae Turtureanu, Horia Zilieru. In comunele Trifeşti şi Poieni s-au desfăşurat dezbateri li­terare pe marginea volume­lor semnate de Horia Ziliciu şi Cătălin Ciolea. Oaspeţii au discutat, de asemenea, pe marginea noilor apariţii edi­toriale din domeniul poeziei. La „Casa cărţii" din Iaşi s-a organizat prezentarea roma­nului „Ruptura“ de Corne­­liu Ştefanache. Au luat cu­vântul, cu acest prilej, criticii literari Ioan Heiban şi Val. Condurache. Lucian Vasiliu şi Valeriu Stancu au fost prezenţi la liceul agroindus­trial din Miroslava, unde au fost lansate noile lor volume de versuri apărute in Editura „Junimea". Viaţa literară „Ţară vatră de eroi" Secţia de proză • Lucrările trimise pentru Concursul de proză scurtă iniţiat de Secţia de proză a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti au fost analizate de către un juriu format din critici şi prozatori. Scriitorul Mircea Nedelciu a cîştigat acest concurs cu povestirea: Călătorie in ju­rul satului natal. „Punctul" • Comitetul U.T.C. de la întreprinderea „Automatica“ din Capitală a organizat, la Casa de cultură a sectorului I din str. Slătineanu nr. 16, ediţia a doua a Colocviului de poezie „Daniel Turcea". La această manifestare au participat Ioan Alexandru, Paul Gherasim, Mihai Con­­stantinescu, Corneliu Cezar. Totodată, a fost lansat nr. 1­3 al revistei „Punctul“, care este tehnoredactată de calculatorul „M 18“, publica­ţie a cenaclului literar „Da­niel Turcea“. „Camil Petrescu - 90" • Luni, 9 aprilie 1984, ora 12, va avea loc, in Rotonda Muzeului Literaturii Româ­ne, vernisajul expoziţiei Ca­mil Petrescu — 20 de ani de la naştere. Expoziţia prezintă, prin intermediul documentelor originale aflate in arhiva Muzeului Literaturii Româ­ne, ipostazele activităţii scri­itorului. • Studioul cultural-ştiinţi­­fic „Gheorghe Şincai“ şi Cen­trul său de studii „Mihai Eminescu“, au organizat un concurs de poezie, proză şi teatru sub genericul „Ţară, Vatră de eroi“. Juriul, compus din Gheor­ghe Bulgăr, Dumitru Mură­­raşu, Emil Melian, Grigore Tănăsescu, Constantin Cio­­praga, Pan Vizirescu şi Au­rel Mărgineanu, preşedintele studioului, a atribuit premii şi menţiuni. Premiul special „Emines­cu“ a fost obţinut de Rodica Dumitrescu, Rodica Ciocîr­­del Teodorescu, Ion Odâţea­­nu şi Viorica Popescu. Festivalul de poezie „Lucian Blaga" ediţia a IV-a—Sebeş Alba—mai 1984 • Cea de a IV-a ediţie a Festivalului de poezie „Lu­cian Blaga“ se desfăşoară anul acesta între 10 şi 12 mai, în cadrul Festivalului naţio­nal „Cîntarea României“, şi este dedicată omagierii a 40 de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperia­­listă, celui de-al XIII-lea Congres al P.C.R. Manifes­tarea este organizată de Co­mitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, prin Casa orăşenească de cultură Sebeş, in colaborare cu U­­niunea Scriitorilor din R.S.R., Asociaţia Scriitorilor din Sibiu, revistele literare „Transilvania“, „Tribuna“, „Steaua", „România litera­ră", „Luceafărul“, Familia* şi „Astra", ziarul „Unirea“, Consiliul judeţean al sindica­telor, Biblioteca judeţeană, Comitetul judeţean al U.T.C. In cadrul Festivalului se vor organiza două concursuri: a) de creaţie literară ; b) de interpretare a crea­ţiei lui Lucian Blaga. Concursul de creaţie este deschis tuturor creatorilor care nu sunt membri ai Uni­unii Scriitorilor.­­ Lucrările pentru concurs, un număr de maximum 10, vor fi trimise pină la data de 1 mai pe adresa : Casa orăşenească de cultură Sebeş, strada Lenin, nr. 42, cod 2575. Semnătura autorului, atît pe lucrări cit şi pe plic, se va înlocui cu un „motto“. Ală­turi de lucrări se mai intro­duce un plic închis, de di­mensiuni mai mici, pe care se trece acelaşi „motto“, în interiorul acestuia vor fi tre­cute numele şi prenumele, precum şi datele personale ale concurentului. La concursul de interpre­tare se pot prezenta recita­tori ce depăşesc virsta de 16 ani. La ambele concursuri se vor acorda premii şi menţiuni de către organizatorii festi­valului. ­V Concurs de scenarii cinematografice • Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste or­ganizează un concurs pentru scenarii de filme artistice de lung metraj axate pe problemele muncii şi vieţii tinerilor din patria noastră, cu următoarea tematică : — educarea comunistă, revoluţionară a tine­rei generaţii, sădirea sentimentelor de dragoste profundă pentru patria socialistă, participarea tot mai activă a întregului tineret la înfăptuirea programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înain­tare a României spre comunism ; — educarea comunistă, prin muncă şi pen­tru muncă; participarea tinerei generaţii la realizarea sarcinilor de plan, a obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării ; parti­ciparea tinerilor, prin muncă patriotică, la activitatea desfăşurată pe marile şantiere ale patriei ; — rolul crescind al tineretului In Înfăptuirea noii revoluţii agrare , Implicarea tot mai pu­ternică a tinerilor la creşterea producţiei agri­cole, In ridicarea nivelului civilizaţiei mate­riale şi spirituale a localităţilor rurale ; — rolul organizaţiilor de partid, ale U.T.C. şi U.A.S.C.R. in­formarea tinerilor ca oameni de tip nou, înarmaţi cu concepţia revoluţionară despre lume şi viaţă, cu ideologia şi politica partidului nostru ; dezvoltarea in rindul tine­rilor a conştiinţei Înaintate, promovarea prin­cipiilor şi normelor eticii şi echităţii socialiste, a spiritului de solidaritate şi Întrajutorare tovă­răşească In muncă. In viaţă ,­­ activitatea elevilor şi studenţilor, pregă­tirea temeinică, multilaterala a viitorilor spe­­cialişti la nivelul cerinţelor societăţii noastre, al exigenţelor impuse de actuala revoluţie teh­­nico-ştiinţificâ ; — relaţiile de dragoste şi prietenie dintre tineri, bazate pe sentimente sincere, profunde ; problematica familiei tinere in ambianţa grijii deosebite din partea partidului şi statului pen­tru consolidarea, dezvoltarea şi înflorirea ei ; combaterea unor mentalităţi sau atitudini înapoiate In relaţiile afective, de familie, afir­marea puternică a principiilor moralei co­muniste , — vocaţia constructivă, umanistă a tinerei generaţii din patria noastră ; manifestarea sen­timentelor sale de solidaritate şi prietenie cu forţele progresiste şi democratice ale tineretu­lui din Întreaga lume in lupta pentru dezar­mare, pace şi progres social. Indiferent de mediul soci­o-profesional sau de categoria de tineri la care se vor referi — muncitori, ţărani, intelectuali, elevi, studenţi, militari — scenariile vor urmări promovarea unor personaje model, exemplare, in relaţiile de muncă, de familie, in viaţa socială. Concursul este deschis, atit scriitorilor de profesie, cit şi altor categorii de oameni ai muncii. Lucrările, cuprinzind 60—*» pagini dactilogra­­fiate, vor fi expediate pe adresa Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Piaţa Scinteii nr. 1, Bucureşti, cu menţiunea „Pentru con­cursul de scenarii cinematografice“, pină la data de ÎS august 1964, data poştei. Lucrările nu vor fi semnate. EU« vor purta un motto şi vor fi Însoţite de un plic Închis, pe care se va Înscrie acelaşi motto, iar in plic se vor Introduce numele şi adresa autoru­lui. Cele mai valoroase lucrări, selecţionate de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, vor fi repartizate caselor de filme In vederea trans­punerii lor cinematografice. Precizări suplimentare referitoare la tehnica de elaborare a scenariilor se vor publica in numărul din luna aprilie 11H al revistei „Cinema“. • Ion Neculce — LETOPISEŢUL TARII MOLDOVEI PRECEDAT DE O SAMA DE CU­VINTE. Antologie (in colecţia „Texte comen­tate“), tabel cronologic, prefaţă, note, referinţe critice şi bibliografice de Ion Dianu. (Editura Al­batros, 1984, LX + 160 p. 9,25 Ioi). • I. Heliade Rădules­­cu — SCRIERI ALESE. Ediţie îngrijită de Vladi­mir Drimba, postfaţă şi cronologie de Constantin Măciucă. (Editura Alba­tros, 1984, 264 p., 17 lei). • Panait Istrati — MOŞ ANGHEL. CODIN. Ediţie in seria „Arcade“, postfaţă şi bibliografie de Mircea Iorgulescu. (Edi­tura Minerva, 1984, 249 p. 11.50 Iei). • Liviu Rebreanu — GOLANII. Sub acest titlu apare o selecţie din nuvelele şi schiţele scrii­torului, antologie, post­faţă şi cronologie de Niculae Gheran. (Editura Albatros, 1984, 398 p. 18 Iei). • Dominic Stanea — UN CEAS DE HIRTIE. Versuri in colecţia „Poeţi români contemporani“, într­-o ediţie îngrijită de Sorana Coroamă-Stanca şi Doina Uricariu, prefa­ţă şi note de Doina Uri­cariu. (Editura Emines­cu, 1984, LIV + 686 pe 44 lei). • H. Bonciu — PEN­SIUNEA DOAMNEI PI­PERSBERG. Ediţie îngri­jită, prefaţă şi note de Mioara Apolzan in seria „Restituiri“. (Editura Da­cia, 1984, 290 p„ 8 lei). • Dan Laurenţiu — PRIVIREA LUI ORFEU. Poeme. (Editura Cartea Românească, 1984, 94 p„ 9 lei). • Valeriu Anania — ANAMNEZE. Volum de versuri. (Editura Emines­cu, 1984, 132 p.. 11 Iei). • Ni­cuţă Tănase — NU AM FĂCUT... TATA MARE. 12 august 1982 — 31 august 1982 este pe­rioada inserată în acest „fel de jurnal“, cum este subintitulat volumul re­cent. (Editura Albatros, 1984, 142 pe 8,30 lei). • Viorica Farcaș Mun­­teanu — TRESTIA DE IVORIU. Versuri urmind volumelor: Silex înflorit (1979), Audibile (1980), Adieri (1982). (Editura Albatros, 1984, 76 p„ 8 lei). • Elena Stupiur — COPILĂRIA MEA PE-UN AMBALAJ DE CIOCO­LATA. Proze (Editura Albatros, 1981, 128 p„ 4,75 lei). • Ana Mureșanu — A­­MIAZA LA MARGINI. Versuri. (Editura Cartea Românească, 1884, 52 p„ 6 lei). • Petru Domşa — CO­RĂBII IN INIMA DO­­BROGEI. Reportaje des­pre construirea Canalu­lui Dunăre-Marea Nea­gră. (Editura Albatros, 1984, 234 p. 10,50 lei). • Emil Nicolae — STU­DII, CONFESIUNI, CA­PRICII. Poeme (Editura Junimea, 1983, 62 p. 7,25 lei). • LITERATURA RO­MANA. GHID BIBLIO­GRAFIC. Partea a II-a ( SCRIITORI (M—Z). Vo­lumul al II-lea dintr-o amplă lucrare care cu­prinde cele mai impor­tante referinţee bio-biblio­­grafice asupra a 669 de scriitori, istorici şi critici literari din România, de la cronicari pină în pre­zent. Ghidul a fost alcă­tuit in cadrul Serviciului bibliografic de un colectiv condus de Anca Podgo­­reanu. Coordonator : dr. Ion Stoica. (Biblioteca Centrală Universitari din București, 1983, XI + 46S, p., 44 lei). • Andrei Gulesski — CASA CU SCARA DE MAHON. Romanul scrii­torului bulgar este tradus de Tiberiu Iovan (Editura Dacia, 1984, 319 p., 17,59 lei). LECTOR • Pentru a şi mai promptă reflectare in cadrul acestei rubrici a ultimelor apariţii, ru­găm editurile şi autorii să ne trimită exemplare de semnal.

Next