România literară, iulie-septembrie 1984 (Anul 17, nr. 27-39)
1984-07-05 / nr. 27
România literară DIRECTOR: George Ivașcu. Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Secretar : responsabil de reduclie $ Itogex Câmpfcpeanu * Iii i $Rffj Ii v* E I ?f DIN 7 ÎN 7 ZILE O sursă inepuizabilă a prestigiului României socialiste ClND se spune, şi se spune pe bună dreptate, că este o deosebire fundamentală intre situaţia economică a României de ieri şi cea de azi, între rudimentele meşteşugăreşti de odinioară şi actualele combinate industriale ultramoderne, intre arhaicul plugărit şi agricultura mecanizată şi chimizată a prezentului — absolut acelaşi lucru se poate spune si despre poziţia internaţională a ţării. Căreia, in trecut, unii ii căutau îndelung locul pe hartă, confundindu-i adeseori capitala — in timp ce astăzi în toate capitalele lumii se vorbeşte cu respect şi stimă despre România. Despre România, despre preşedintele Republicii, despre tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pentru că există un grad de întrepătrundere mergind pină la totală identificare între prestigiul preşedintelui şi renumele ţării pe care o conduce dintre justeţea politicii promovate şi aprecierile internaţionale pe care le întruneşte. Concepţia marxistă despre rolul personalităţii în istorie, care se afirmă tocmai în măsura în care reuşeşte să exprime corect aspiraţiile poporului, cerinţele progresului social î işi găseşte o validare superioară prin faptul că activitatea internaţională a României socialiste, a preşedintelui ei, întruchipînd interesele vitale ale poporului român, exprimă in acelaşi timp deziderate vitale ale întregii omeniri, imperative care se ridică in faţa umanităţii la scară planetară. ...LUNA iulie, în care am păşit, este luna aniversării Congresului al IX-lea al partidului, congres istoric, desfăşurat intr-o perioadă de profunde mutaţii in viaţa internaţionala. Era perioada in care începuseră să se topească gheţurile războiului rece, in care se contura îmbunătăţirea climatului politic mondial. Or, dacă se analizează sursele imensului prestigiu internaţional al preşedintelui Nicolae Ceauşescu, fără îndoială că printre acestea, la loc de frunte, se situează consecvenţa, pregnantă, cu care a militat in toţi aceşti ani pentru pace, înţelegere, securitate. Promovarea şi generalizarea noilor principii de relaţii internaţionale ; soluţionarea prin tratative a oricăror diferende şi litigii interstatale ; programe concrete, coerente şi realiste în domeniul dezarmării, măsuri pentru eliminarea efectivă a pericolului nuclear ; realizarea securităţii europene ; crearea de zone denuclearizate ; interzicerea recurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa ; creşterea rolului statelor mici şi mijlocii, participarea egală in drepturi a tuturor statelor de dezbatere şi soluţionarea problemelor mondiale , lichidarea subdezvoltării, făurirea unei noi ordini economice internaţionale — iată numai citeva din felurile şi atributele cu caracter permanent ale politicii externe româneşti, concepută, definită şi materializată de preşedintele ţării. „Importanta contribuţie a preşedintelui Nicolae Ceauşescu la lupta pentru destindere pentru pace, pentru reducerea înarmărilor, şi in primul rînd a înarmărilor nucleare, l-a consacrat drept una din cele mai importante personalităţi ale epocii noastre“ — sublinia primul ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu. „Este o satisfacţie pentru mine să aduc mulţumiri unei personalităţi ca preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru contribuţia atit de activă, constructivă şi energetică adusă in toate sferele de activitate ale O.N.U.“ — spunea Javier Perez de Cuellar, secretarul general al O.N.U. „Pacea in locul războiului, raţiunea în locul violenţei, consensul in locul constringerii, binele tuturor in locul egoismului fiecăruia, convieţuirea in armonie cu noile popoare eliberate de exploatare şi care se ridică pentru eliberarea totală de orice dominaţie. Aceasta este in esenţă gindirea, viaţa şi acţiunea unui om, a lui Nicolae Ceauşescu, preşedintele poporului român“ , se exprima plastic prof. dr. Giovanni Battista Bonelli, preşedintele Institutului de Relaţii Internaţionale din Roma. „Admir foarte mult activitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu pe arena internaţională. Şeful statului român a făcut binecunoscute lumii poziţiile ţării sale. A făcut să răsune cu autoritate vocea unei naţiuni suverane“ — arăta dr. Rafael Caldera, senator, fost preşedinte al Venezuelei. DESIGUR, s-ar putea cita incă multe asemenea aprecieri. Dar importantă este nu atît multiplicarea mărturiilor, ci esenţa lor, numitorul lor comun, respectiv faptul că sunt aprecieri care au trecut proba practicii, au fost confirmate prin examenul vieţii. La a 40-a aniversare a zilei de 23 August 1944, poporul român poate trăi sentimentul tonic şi robust al mindriei pentru noul rol şi noua poziţie a ţării pe firmamentul mondial, cu satisfacţia că prestigiul României creşte şi va continua să crească mereu, alimentat de un asemenea izvor generos şi inepuizabil ca prestigiul preşedintelui, secretarul general al partidului. A cărui realegere la Congresul al XIII-lea, cerută unanim de partid şi popor, reprezintă garanţia indubitabilă a viitoarelor noi şi noi valori adăugate idealului de pace promovat in lume de România socialistă. Este motivul pentru care Hotărîrea Plenarei C.C. privind propunerea de realegere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Congresul al XIII-lea, în funcţia supremă de partid a avut un deosebit de larg ecou internaţional , fiind salutată cu însufleţire de toţi cei cărora le este scumpă cauza păcii, destinderii şi cooperării internaţionale. Unanimei susţineri de către partid şi popor, unanimei aprobări pe plan intern i se adaugă astfel o nouă dimensiune, cu caracter internațional — dovadă vie a rolului nou al României in lumea contemporană. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Şedinţa Biroului Uniunii Scriitorilor • Marţi, 3 iulie 1984, la Bucureşti a avut loc şedinţa de lucru a Biroului Uniunii Scriitorilor. Au fost prezenţi tovarăşii Ion Stefanescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Mihai Dulea, adjunct de şef de secţie la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, şi Teodor Gheorghe din partea Comitetului Municipal Bucureşti al P.C.R. Ordinea de zi : Informare privind viaţa literară de la ultima şedinţă a Biroului ; Planuri de activitate ale Asociaţiilor de scriitori, dedicate celei de-a 40-a aniversări a Eliberării patriei ; Aprobarea propunerilor Asociaţiilor de scriitori pentru plecări în străinătate,in cadrul Convenţiilor dintre uniuni de scriitori. In cadrul dezbaterilor au luat cuvintul tovarăşii : Anghel Dumbrăveanu, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Timişoara ; Letay Lajos, secretar al Uniunii Scriitorilor, din partea Asociaţiei scriitorilor din Cluj-Napoca ; Mircea Tomuş, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Sibiu ; Constantin Toiu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti ; Janoshazy Gyrgy, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Tg. Mureş ; Marin Sorescu, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Craiova ; Mircea Radu Iacoban, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Iaşi ; Octavian Paler, Mihai Beniuc. Paul Everac Ion Brad. Valeriu Râpeanu. Mircea Ciobanu. Eugen Simion. Mihnea Gheorghiu. Ion Dodu Bălan. Eugen Jebeleanu. Virgil Teodorescu. Lucrările Biroului Uniunii au fost conduse de Dumitru Radu Popescu, președintele Uniunii Scriitorilor din R.S. România. 23 AUGUST 1944 23 AUGUST 1964 Interferenţe • Lacea de a IV-a ediţie a concursului interjudeţean de creaţie literară „Interferenţe“ organizat de Comitetul judeţean Ialomiţa pentru cultură şi educaţie socialistă şi dedicat celei de a 40-a aniversări a Revoluţiei de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă din România, au fost acordate următoarele premii: Costel Bunoaica (Ialomiţa) : Premiul „Interferenţe“ şi premiul revistei „România literară“ pentru poezie ; Ion Dumbravă (Mureş) : premiul Uniunii Scriitorilor; Libia Butnaru (Ialomiţa) : premiul revistei „Luceafărul“ pentru proză ; Doina Moldoveanu (Vîlcea) , premiul revistei „Contemporanul" ; Inculeţ Bilan (Ialomiţa, poezie), C.C. Platon (Bihor, proză), Virgil Pleşcan (Vrancea, poezie) şi Jeanine Vadislav (Vrancea, proză) : premiile C.J.C.E.S. Ialomiţa. Întîlnire cu literatura poloneză • In cadrul „Zilelor culturii poloneze“, la Casa Scriitorilor „M. Sadoveanu“ din Capitală, în prezenţa a numeroşi poeţi, prozatori, dramaturgi, critici şi istorici literari, a avut loc o întîlnire cu o delegaţie a oamenilor de cultură din R. P. Polonă. După un cuvînt introductiv rostit de Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, din partea oaspeţilor Tadeusz Jasinski a prezentat orientările prozei contemporane poloneze. A urmat un festival de poezie poloneză în traducerea unor poeţi români, susţinut de actorii Cristina Tacoi şi Mircea Albulescu Tabără de creaţie literară • Comitetul orăşenesc de partid şi Comitetul de cultură şi educaţie socialistă Fălticeni au organizat, in întîmpinarea zilei de 23 August, o tabără de creaţie literară. La deschiderea festivă au participat Nicolae Prelipceanu, Denisa Comanescu, Al. Văduva și Adi Cusiu. „Zilele Liviu Rebreanu" • La Tg. Mureş, in întimpinarea zilei de 23 August, a avut loc a treia ediţie a „Zilelor Liviu Rebreanu“, manifestare organizată din iniţiativa cenaclului literar ce poartă numele marelui scriitor, cu sprijinul Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Mureş, revistei „Vatra“ şi filiala Societăţii de ştiinţe filologice din ţara noastră. La deschiderea festivă a manifestărilor au luat cuvintul Giddalvi Ildikó, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, criticul Dan Culcer, de la revista „Vatra“, prof. Alexandru Munteanu, din partea cenaclului literar, şi Vasile Netea, în prima zi, s-a desfăşurat un colocviu cu tema „Liviu Rebreanu după patru decenii“, condus de Niculae Gheran. Au participat : Puia Florica Rebreanu-Vasilescu, Mihai Gavril, Nicolae Crişan, Vasile Netea şi Nedeea Burcă. A fost deschisă o expoziţie omagială in cadrul căreia sunt prezentate documente privitorre la viaţa şi activitatea lui Liviu Rebreanu. în cea de a doua zi, a avut loc o sesiune de comunicări cu tema „Valori şi semnificaţii multiple în activitatea lui Liviu Rebreanu“. Au prezentat referate : Vasile Nelea, Carmen András, Serafim Duicu, Zeno Fodor, Ion Ilie Mileşan, Valeriu Niţu, Tereza Pereş-Chereji, Ioan Raţiu, Cecilia Szilagyi, Alexandru Toşa şi Silvia Urdea. în ultima zi a manifestărilor respective, s-a desfăşurat decernarea premiilor primului concurs interjudeţean de creaţie literară. Au fost distinşi pentru poezie cu premiul I. — Ioan Bandilă- Mărceanu şi Ion Nistor, cu premiul II. — Martha Izsák şi Rázván Ducan, cu premiul III. — Nicolae Desanca Stoica. Proză : — premiul I. — Octavia Nuţiu, premiul II, — Laurenţiu Grădişte, premiul III, — Vasile Bogdan şi Pricop Zaharagiu. BUCUREŞTI • Şerban Ciaculescu, Al. Piru, Paul Cornea, Razvan Teodorescu, la Muzeul Literaturii Române (Rotonda 13), cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Al. Odobescu , Ana Blandiana, Romulus Rusan, Gheorghe Dinică, la şcoala generală nr. 165 din Capitală ; Vasile Netea, Ion Ochinciuc, Ioan Meitoiu, Arcadie Donos, Ion Larian Postsache, Petru Marinescu, Octav Sargeţiu, Aristotel Pirvulescu, Ana Lungu, Octavian Ciucă, la Casa de cultură „Friedrich Schiller“, în cadrul manifestării „La izvor de vers şi cîntec românesc“ , Dan Smîntînescu, Constanţa Bădicel, Aurel D. Cîmneanu, Constantin Atanasiu, Rodica Cioclidel, la cenaclul „Scrisul Românesc“ din sectorul şase al Capitalei. CLUJ-NAPOCA • în întîmpinarea zilei de 23 August şi a marilor evenimente ale patriei noastre din acest an. Asociaţia scriitorilor din Cluj-Napoca a organizat în ultimele două săptămâni numeroase întâlniri cu cititorii. Astfel, la întreprinderile „Clujana“, „Sinterom“, „Terapia“, „Tarniţa“ şi la clubul „Victoria“ din Cluj-Napoca au citit din creaţiile lor şi au răspuns întrebărilor cititorilor Petre Bucşa, Gabriel Pamfil, I. Vedinaş, Constămnescu, Negoiţă Irimie, Mircea Vaida, Teohar Mihădaş, Doina Cetea, Tudor Dumitru Savu, Tudor Vlad, Viorel Cacoveanu, Ion Arcaş, Valentin Taşcu, Nicolae Prelipceanu şi Vasile Sulijan. TG. MUREŞ • Dumitru Mureşan, Cornel Moraru, Marko Béla, Nemess László, Tóth István, Bölöni Domokos, Nagy Pál, — la şezătorile organizate la întîmpinarea zilei de 23 August la şcolile generale nr. 3 şi 4, la liceele ,„Papiu Ilarian“ şi „Forestier“ din Tg. Mureş şi la Biblioteca orăşenească din Tîrnăveni. IAŞI • Asociaţia scriitorilor din Iaşi a iniţiat, în cinstea zilei de 23 August, o seară literară la căminul cultural din comuna Schitu-Duca. în cadrul acestei manifestări, Andi Andrieş, directorul Editurii „Junimea“, a vorbit despre „Problematica literaturii contemporane româneşti“ şi a prezentat cele mai importante lucrări beletristice ce urmează să apară în acest an, in editura respectivă. CRAIOVA • La căminul cultural din comuna Cioroiaşi, judeţul Dolj, În întîmpinarea zilei de 23 August, s-a desfăşurat un festival literar la care au participat Petre Ivancu. Niculae Băbâlău, Dan Lupescu şi Nicolae Petre Vrinceanu, care au citit din lucrările lor consacrate marilor înfăptuiri, sub conducerea partidului, obţinute in ţara noastră, in ultimii 40 de ani. TIMIŞOARA • In cinstea zilei de 23 August, Asociaţia scriitorilor din Timişoara a organizat, cu prilejul „Săptămînii culturale a comunei Lovrin“, o şezătoare literară la care au participat Anghel Dumbrăveanu, secretarul asociaţiei, Nikolaue Berwanger Alexandru Deal, Ildiko Achimescu, Marian Odangiu, Maria Pongracz, Horst Samson, Mircea Şerbănescu Petru Sfetea, Ion Dumitru Teodorescu şi Nicolae Ţirioi. Manifestarea a fost prefaţată de o masă rotundă desfăşurată sub genericul „Ziua de 23 August 1944 la Timişoara şi în Banat“. Discuţiile au fost coordonate de prof. dr. Wiliam Marin, de la Universitatea din Timişoara, • în contextul manifestărilor dedicate celei de a 40-a aniversări ■ a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, la Arad s-a desfăşurat un „Cenaclu al cenaclurilor“ la care au citit din creaţiile lor: Anghel Dumbrăveanu, Vasile Dan, Lucilia Dinescu Ban, Lucian Emandi, Ondrej Stefanko, Ivan Miroslav Ambrus, precum şi numeroşi membri ai cenaclurilor literare prezente la această acţiune, întilniri cu cititorii SEMNAL 1. ..&lbCvlv. • Vasile Alecsandri — PROZA. Cele două volume apărute în colecţia „Biblioteca pentru toţi“ cuprind Călătorie în Africa şi Dridrn, text ales, stabilit şi note de Georgeta Rădulescu-Lemnaru; prefaţă şi tabel cronologic de Cornel Regman. (Editura Minerva, 328+ 336 p, 16 lei). • Vasile Voiculescu — RÉCITS. Antologie, traducere în limba franceză, note şi postfaţă de Irina Bădescu. (Editura Univers, 230 p., 21 lei). • Edgar Papu, Marin Mihalache — BOB BULGARU. Album in colecţia „Artişti români“. (Editura Meridiane, 42 p. + reproduceri, 25 lei). • Mircea Scarlat — ISTORIA POEZIEI ROMÂNEŞTI. II. Este prezentată dezvoltarea poeziei româneşti de la constituirea societăţii „Junimea“ pină la apogeul simbolismului. Cele mai ample analize sânt dedicate lui Eminescu, Macedonski şi Bacovia. (Editura Minerva, 386 p. 17,50 lei). • * * * — CERES ŞI PAN. Antologie de poezie bucolică românească. Ediţie şi studiu introductiv (Disocieri privind spiritul bucolic in poezia românească) de Gabriela Dantiş; lirica bucolică de la începuturi pină la poeţi contemporani este grupată in capitolele tematice: Peisaje, Primăvară, primăvară... Pastorală, Bestiar domestic, Georgicon, Chiotele firii, Invocaţii, Cîntecul lăpturii, Fructele pămintului, Sufletul satului. Sub tegmine fagi, îngemănat cu glia, Somnul pămintului, Jocul iubirii, Cintec de petrecere, Instanţe simple, Trim pierdut. Et in Arcadia ego. (Editura Minerva, L + 932 p„ 52 lei).• Ghiță Floren — Gill. I. MIHAESCU. Monografie. (Editura Minerva, 392 p„ 21 lei). • Vasile Radu — FRATELE MEU, ABEL. Al doilea roman al autorului. după Victorie minus unu (1983). (Editura Eminescu, 254 p. 12 Iei). • Petru Demetru Ponescu — TRIMISUL LUI BRANCOVEANU. Roman în colecţia „Clepsidra“. (Editura Eminescu, 326 p., Irt.50 lei). • Vasile Dan — INTAMPLARI CREPUSCULARE SI ALTE POEME. Al cincilea volum de versuri al autorului după Priveliştile — 1977. Nori luminaţi — 1979, Scara interioară — 1980. Arbore genealogic — 1981. (Editura Eminescu, 70 p., 8,50 lei). • Mircea Herivan — NOUA MITOLOGIE A UNIVERSURILOR DESCHISE. Schiţa unei Istorii paralele şi interferenţe a Cunoaşterii contemporane prin Ştiinţă, Artă şi Tehnologie. (Editura Eminescu, 224 p., 13 lei). • Ioan Viorel Boldureanu, Florian Copcea, Dan Florică-Seracin — POVESTIRI DE LA MARGINEA CIMPIEI. Volum colectiv de debut apărut in colecţia „Proză scurtă contemporană“. (Editura Fada, 264 p., 9,50 lei). • Vicente Blasco Iba- Bez — CĂLĂTORIA UNUI ROMANCIER IN JURUL LUMII. III. Volumul cuprinde însemnări din India, Ceylon, Sudan, Nubia, Egipt. (Editura Sport-Turism, 288 p., 26 Iei). LECTOR • Pentru • şi mai promptă reflectare in cadrul acestei rubrici a ultimelor apariţii rugăm editurile şi autorii si ne trimită exemplare de semnal.