România literară, iulie-septembrie 1984 (Anul 17, nr. 27-39)

1984-07-05 / nr. 27

România literară DIRECTOR: George Ivașcu. Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Secretar : responsabil de reduclie $ Itogex Câmp­fc­peanu * Iii i $Rffj I­i v* E I ?f DIN 7 ÎN 7 ZILE O sursă inepuizabilă a prestigiului României socialiste ClND se spune, şi se spune pe bună dreptate, că este o deosebire fundamentală intre situaţia economică a României de ieri şi cea de azi, între rudimentele meşteşugăreşti de odinioară şi actualele combinate industriale ultramoderne, intre arhaicul plugărit şi agricultura mecanizată şi chimizată a prezentului — absolut acelaşi lucru se poate spune si despre poziţia internaţională a ţării. Căreia, in trecut, unii ii căutau îndelung locul pe hartă, confundindu-i adeseori ca­pitala — in timp ce astăzi în toate capitalele lumii se vorbeşte cu respect şi stimă despre România. Despre România, despre preşedintele Republicii, des­pre tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pentru că există un grad de întrepătrundere mer­­gind pină la totală identificare între prestigiul pre­şedintelui şi renumele ţării pe care o conduce d­intre justeţea politicii promovate şi aprecierile internaţio­nale pe care le întruneşte. Concepţia marxistă despre rolul personalităţii în istorie, care se afirmă tocmai în măsura în care reuşeşte să exprime corect aspi­raţiile poporului, cerinţele progresului social î işi gă­seşte o validare superioară prin faptul că activitatea internaţională a României socialiste, a preşedintelui ei, întruchipînd interesele vitale ale poporului român, exprimă in acelaşi timp deziderate vitale ale întregii omeniri, imperative care se ridică in faţa umanităţii la scară planetară. ...LUNA iulie, în care am păşit, este luna aniversării Congresului al IX-lea al partidului, congres istoric, desfăşurat intr-o perioadă de profunde mutaţii in viaţa internaţionala. Era perioada in care începuseră să se topească gheţurile războiului rece, in care se contura îmbunătăţirea climatului politic mondial. Or, dacă se analizează sursele imensului prestigiu internaţional al preşedintelui Nicolae Ceauşescu, fără îndoială că printre acestea, la loc de frunte, se situează consecvenţa, pregnantă, cu care a militat in toţi aceşti ani pentru pace, înţelegere, securitate. Promovarea şi generalizarea noilor principii de relaţii internaţionale ; soluţionarea prin tratative a oricăror diferende şi litigii interstatale ; programe concrete, coerente şi realiste în domeniul dezarmării, măsuri pentru eliminarea efectivă a pericolului nuclear ; rea­lizarea securităţii europene ; crearea de zone denu­­clearizate ; interzicerea recurgerii la forţă şi la ame­ninţarea cu forţa ; creşterea rolului statelor mici şi mijlocii, participarea egală in drepturi a tuturor sta­telor de dezbatere şi soluţionarea problemelor mon­diale , lichidarea subdezvoltării, făurirea unei noi or­dini economice internaţionale — iată numai citeva din felurile şi atributele cu caracter permanent ale politicii externe româneşti, concepută, definită şi ma­terializată de preşedintele ţării. „Importanta contribuţie a preşedintelui Nicolae Ceauşescu la lupta pentru destindere pentru pace, pentru reducerea înarmărilor, şi in primul rînd a înar­mărilor nucleare, l-a consacrat drept una din cele mai importante personalităţi ale epocii noastre“ — sublinia primul ministru al Republicii Elene, Andreas Papan­dreu. „E­ste o satisfacţie pentru mine să aduc mul­ţumiri unei personalităţi ca preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru contribuţia atit de activă, construc­tivă şi energetică adusă in toate sferele de activitate ale O.N.U.“ — spunea Javier Perez de Cuellar, secre­tarul general al O.N.U. „Pacea in locul războiului, raţiunea în locul violenţei, consensul in locul constrin­­gerii, binele tuturor in locul egoismului fiecăruia, con­vieţuirea in armonie cu noile popoare eliberate de exploatare şi care se ridică pentru eliberarea totală de orice dominaţie. Aceasta este in esenţă gindirea, viaţa şi acţiunea unui om, a lui Nicolae Ceauşescu, preşedintele poporului român“ , se exprima plastic prof. dr. Giovanni Battista Bonelli, preşedintele Insti­tutului de Relaţii Internaţionale din Roma. „Admir foarte mult activitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu pe arena internaţională. Şeful statului român a făcut binecunoscute lumii poziţiile ţării sale. A făcut să răsune cu autoritate vocea unei naţiuni suverane“ — arăta dr. Rafael Caldera, senator, fost preşedinte al Venezuelei. DESIGUR, s-ar putea cita incă multe asemenea apre­cieri. Dar importantă este nu atît multiplicarea măr­turiilor, ci esenţa lor, numitorul lor comun, res­pectiv faptul că sunt aprecieri care au trecut proba practicii, au fost confirmate prin examenul vieţii. La a 40-a aniversare a zilei de 23 August 1944, poporul român poate trăi sentimentul tonic şi robust al mindriei pentru noul rol şi noua poziţie a ţării pe firmamentul mondial, cu satisfacţia că prestigiul Româ­niei creşte şi va continua să crească mereu, alimentat de un asemenea izvor generos şi inepuizabil ca pres­tigiul preşedintelui, secretarul general al partidului. A cărui realegere la Congresul al XIII-lea, cerută unanim de partid şi popor, reprezintă garanţia indu­bitabilă a viitoarelor noi şi noi valori adăugate idea­lului de pace promovat in lume de România socialistă. Este motivul pentru care Hotărîrea Plenarei C.C. privind propunerea de realegere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Congresul al XIII-lea, în funcţia su­premă de partid a avut un deosebit de larg ecou inter­naţional , fiind salutată cu însufleţire de toţi cei cărora le este scumpă cauza păcii, destinderii şi coope­rării internaţionale. Unanimei susţineri de către partid şi popor, unanimei aprobări pe plan intern i se adaugă astfel o nouă dimensiune, cu caracter internațional — dovadă vie a rolului nou al României in lumea con­temporană. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Şedinţa Biroului Uniunii Scriitorilor • Marţi, 3 iulie 1984, la Bucureşti a avut loc şedinţa de lucru a Biroului Uniunii Scri­itorilor. Au fost prezenţi tovarăşii Ion Ste­­fanescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Mihai Dulea, adjunct de şef de secţie la Comitetul Cen­tral al Partidului Comunist Român, şi Teodor Gheorghe din partea Comitetului Municipal Bucureşti al P.C.R. Ordinea de zi : Informare privind viaţa literară de la ultima şedinţă a Biroului ; Planuri de activitate ale Asociaţiilor de scriitori, dedicate celei de-a 40-a aniversări a Eliberării patriei ; Aprobarea propunerilor Asociaţiilor de scriitori pentru plecări în străinătate,­in cadrul Convenţiilor dintre uniuni de scriitori. In cadrul dezbaterilor au luat cuvintul tovarăşii : Anghel Dumbrăveanu, secre­tar al Asociaţiei scriitorilor din Ti­mişoara ; Letay Lajos, secretar al Uniunii Scriitorilor, din partea Asociaţiei scriitorilor din Cluj-Napoca ; Mircea Tomuş, se­cretar al Asociaţiei scriitorilor din Si­biu ; Constantin Toiu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti ; Janoshazy Gy­rgy, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Tg. Mureş ; Marin Sorescu, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Craiova ; Mircea Radu Iaco­­ban, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Iaşi ; Octavian Paler, Mihai Beniuc. Paul Everac Ion Brad. Valeriu Râpeanu. Mircea Ciobanu. Eugen Simion. Mihnea Gheorghiu. Ion Dodu Bălan. Eugen Jebe­­leanu. Virgil Teodorescu. Lucrările Biroului Uniunii au fost con­duse de Dumitru Radu Popescu, președin­tele Uniunii Scriitorilor din R.S. România. 23 AUGUST 1944 23 AUGUST 1964 Interferenţe • La­­cea de a IV-a ediţie a concursului interj­udeţean de creaţie literară „Interfe­renţe“ organizat de Comite­tul judeţean Ialomiţa pentru cultură şi educaţie socialis­tă şi dedicat celei de a 40-a aniversări a Revoluţiei de eliberare naţională şi socia­lă, antifascistă şi antiimpe­­rialistă din România, au fost acordate următoarele premii: Costel Bunoaica (Ialomiţa) : Premiul „Interferenţe“ şi premiul revistei „România literară“ pentru poezie ; Ion Dumbravă (Mureş) : premiul Uniunii Scriitorilor; Libia Butnaru (Ialomiţa) : premiul revistei „Luceafă­rul“ pentru proză ; Doina Moldoveanu (Vîlcea) , pre­miul revistei „Contempora­nul" ; Inculeţ Bilan (Ialo­miţa, poezie), C.C. Platon (Bihor, proză), Virgil Pleş­­can (Vrancea, poezie) şi Jea­­nine Vadislav (Vrancea, pro­ză) : premiile C.J.C.E.S. Ia­lomiţa. Întîlnire cu literatura poloneză • In cadrul „Zilelor cul­turii poloneze“, la Casa Scriitorilor „M. Sadoveanu“ din Capitală, în prezenţa a numeroşi poeţi, prozatori, dramaturgi, critici şi istorici literari, a avut loc o întîl­nire cu o delegaţie a oame­nilor de cultură din R. P. Polonă. După un cuvînt introductiv rostit de Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor,­­ din partea oaspeţilor Tadeusz Jasinski a prezentat orientările prozei contemporane poloneze. A urmat un festival de poezie poloneză în traduce­rea unor poeţi români, sus­ţinut de actorii Cristina Tacoi şi Mircea Albulescu Tabără de creaţie literară • Comitetul orăşenesc de partid şi Comitetul de cul­tură şi educaţie socialistă Fălticeni au organizat, in întîmpinarea zilei de 23 Au­gust, o tabără de creaţie li­terară. La deschiderea festivă au participat Nicolae Prelipcea­­nu, Denisa Comanescu, Al. Văduva și Adi Cusiu. „Zilele Liviu Rebreanu" • La Tg. Mureş, in întim­­pinarea zilei de 23 August, a avut loc a treia ediţie a „Zi­lelor Liviu Rebreanu“, mani­festare organizată din iniţia­tiva cenaclului literar ce poartă numele marelui scri­itor, cu sprijinul Comitetului judeţean de cultură şi edu­caţie socialistă Mureş, re­vistei „Vatra“ şi filiala So­cietăţii de ştiinţe filologice din ţara noastră. La deschiderea festivă a ma­nifestărilor au luat cuvintul Gidd­alvi Ildikó, preşedin­tele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socia­listă, criticul Dan Culcer, de la revista „Vatra“, prof. Alexandru Munteanu, din partea cenaclului literar, şi Vasile Netea, în prima zi, s-a desfăşurat un colocviu cu tema „Liviu Rebreanu după patru dece­nii“, condus de Niculae Ghe­­ran. Au participat : Puia Flo­­rica Rebreanu-Vasilescu, Mi­hai Gavril, Nicolae Crişan, Vasile Netea şi Nedeea Burcă. A fost deschisă o expoziţie omagială in cadrul căreia sunt prezentate docu­mente privitorre la viaţa şi activitatea lui Liviu Re­breanu. în cea de a doua zi, a avut loc o sesiune de comunicări cu tema „Valori şi semnifi­caţii multiple în activitatea lui Liviu Rebreanu“. Au pre­zentat referate : Vasile Ne­lea, Carmen András, Serafim Duicu, Zeno Fodor, Ion Ilie Mileşan, Valeriu Niţu, Te­reza Pereş-Chereji, Ioan Ra­­ţiu, Cecilia Szilagyi, Alexan­dru Toşa şi Silvia Urdea. în ultima zi a manifestă­rilor respective, s-a desfăşu­rat decernarea premiilor pri­mului concurs interjudeţean de creaţie literară. Au fost distinşi pentru poezie cu premiul I. — Ioan Bandilă- Mărceanu şi Ion Nistor, cu premiul II. — Martha Izsák şi Rázván Ducan, cu pre­miul III. — Nicolae Desanca Stoica. Proză : — premiul I. — Octavia Nuţiu, pre­miul II, — Laurenţiu Gră­dişte, premiul III, — Vasile Bogdan şi Pricop Zaharagiu. BUCUREŞTI • Şerban Ciaculescu, Al. Piru, Paul Cornea, Razvan Teodorescu, la Muzeul Litera­turii Române (Rotonda 13), cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Al. Odobescu , Ana Blan­­diana, Romulus Rusan, Gheorghe Dinică, la şcoala generală nr. 165 din Capi­tală ; Vasile Netea, Ion O­­chinciuc, Ioan Meitoiu, Ar­­cadie Donos, Ion Larian Pos­tsache, Petru Marinescu, Octav Sargeţiu, Arist­otel Pirvulescu, Ana Lungu, Oc­tavian Ciucă, la Casa de cultură „Friedrich Schiller“, în cadrul manifestării „La izvor de vers şi cîntec româ­nesc“ , Dan Smîntînescu, Constanţa Bădicel, Aurel D. Cîmneanu, Constantin Atana­­siu, Rodica Cioclidel, la cena­clul „Scrisul Românesc“ din sectorul şase al Capitalei. CLUJ-NAPOCA • în întîmpinarea zilei de 23 August şi a marilor eve­nimente ale patriei noastre din acest an. Asociaţia scrii­torilor din Cluj-Napoca a organizat în ultimele două săptămâni numeroase întâl­niri cu cititorii. Astfel, la întreprinderile „Clujana“, „Sinterom“, „Terapia“, „Tar­­niţa“ şi la clubul „Victoria“ din Cluj-Napoca au citit din creaţiile lor şi au răspuns întrebărilor cititorilor Petre Bucşa, Gabriel Pamfil, I. Ve­­dinaş, Const­­ămnescu, Ne­­goiţă Irimie, Mircea Vaida, Teohar Mihădaş, Doina Ce­tea, Tudor Dumitru Savu, Tudor Vlad, Viorel Ca­­coveanu, Ion Arcaş, Valen­tin Taşcu, Nicolae Prelip­­ceanu şi Vasile Sulijan. TG. MUREŞ • Dumitru Mureşan, Cor­nel Moraru­, Marko Béla, Nemess László, Tóth István, Bölöni Domokos, Nagy Pál, — la şezătorile organizate la întîmpinarea zilei de 23 Au­gust la şcolile generale nr. 3 şi 4, la liceele ,„Papiu Ila­ri­an“ şi „Forestier“ din Tg. Mureş şi la Biblioteca orăşenească din Tîrnăveni. IAŞI • Asociaţia scriitorilor din Iaşi a iniţiat, în cinstea zi­lei de 23 August, o seară literară la căminul cultural din comuna Schitu-Duca. în cadrul acestei mani­festări, Andi Andrieş, direc­torul Editurii „Junimea“, a vorbit despre „Problematica literaturii contemporane ro­mâneşti“ şi a prezentat cele mai importante lucrări bele­tristice ce urmează să apară în acest an, in editura res­pectivă. CRAIOVA • La căminul cultural din comuna Cioroiaşi, judeţul Dolj, În întîmpinarea zilei de 23 August, s-a desfăşu­rat un festival literar la care au participat Petre Ivancu. Niculae Băbâlău, Dan Lu­­pescu şi Nicolae Petre Vrin­­ceanu, care au citit din lu­crările lor consacrate mari­lor înfăptuiri, sub condu­cerea partidului, obţinute in ţara noastră, in ultimii 40 de ani. TIMIŞOARA • In cinstea zilei de 23 August, Asociaţia scriitori­lor din Timişoara a organi­zat, cu prilejul „Săptămînii culturale a comunei Lovrin“, o şezătoare literară la care au participat Anghel Dum­brăveanu, secretarul asocia­­­ţiei, Nikolaue Berwanger Alexandru Deal, Ildiko Achimescu, Marian Odan­­giu, Maria Pongracz, Horst Samson, Mircea Şerbănescu Petru Sfetea, Ion Dumitru Teodorescu şi Nicolae Ţirioi. Manifestarea a fost prefaţată de o masă rotundă desfăşu­rată sub genericul „Ziua de 23 August 1944 la Timişoara şi în Banat“. Discuţiile au fost coordonate de prof. dr. Wiliam Marin, de la Uni­versitatea din Timişoara, • în contextul manifestă­rilor dedicate celei de a 40-a aniversări ■ a revoluţiei de eliberare socială şi na­ţională, antifascistă şi an­­tiimperialistă, la Arad s-a desfăşurat un „Cenaclu al cenaclurilor“ la care au citit din creaţiile lor: Anghel Dumbrăveanu, Vasile Dan, Lucilia Dinescu Ban, Lucian Emandi, Ondrej Stefanko, Ivan Miroslav Ambrus, pre­cum şi numeroşi membri ai cenaclurilor literare prezente la această acţiune, întilniri cu cititorii SEMNAL 1­. .­.&lbCvlv. • Vasile Alecsandri — PROZA. Cele două volu­me apărute în colecţia „Biblioteca pentru toţi“ cuprind Călătorie în A­­frica şi Dridrn, text ales, stabilit şi note de Geor­­geta Rădulescu-Lemnaru; prefaţă şi tabel crono­logic de Cornel Regman. (Editura Minerva, 328+ 336 p, 16 lei). • Vasile Voiculescu — RÉCITS. Antologie, tra­ducere în limba france­ză, note şi postfaţă de Irina Bădescu. (Editura Univers, 230 p., 21 lei). • Edgar Papu, Marin Mihalache — BOB BULGARU. Album in colecţia „Artişti români“. (Editura Meridiane, 42 p. + reproduceri, 25 lei).­­ • Mircea Scarlat — ISTORIA POEZIEI RO­MÂNEŞTI. II. Este pre­zentată dezvoltarea poe­ziei româneşti de la constituirea societăţii „Junimea“ pină la apo­geul simbolismului. Cele mai ample analize sânt dedicate lui Eminescu, Macedonski şi Bacovia. (Editura Minerva, 386 p. 17,50 lei). • * * * — CERES ŞI PAN. Antologie de poezie bucolică românească. Edi­ţie şi studiu introductiv (Disocieri privind spiritul bucolic in poezia româ­nească) de Gabriela Dan­­tiş; lirica bucolică de la începuturi pină la poeţi contemporani este grupa­tă in capitolele tematice: Peisaje, Primăvară, pri­măvară... Pastorală, Bes­­tiar domestic, Georgicon, Chiotele firii, Invocaţii, Cîntecul lăpturii, Fructe­le pămintului, Sufletul satului. Sub tegmine fagi, îngemănat cu glia, Som­nul pămintului, Jocul iu­birii, Cintec de petrecere, In­stanţe simple, Trim pierdut. Et in Arcadia ego. (Editura Minerva, L + 932 p„ 52 lei).­­­• Ghiță Floren — Gill. I. MIHAESCU. Monogra­fie. (Editura Minerva, 392 p„ 21 lei). • Vasile Radu — FRA­TELE MEU, ABEL. Al doilea roman al autoru­lui. după Victorie minus unu (1983). (Editura E­­minescu, 254 p. 12 Iei). • Petru Demetru Po­­nescu — TRIMISUL LUI BRANCOVEANU. Roman în colecţia „Clepsidra“. (Editura Eminescu, 326 p., Irt.50 lei). • Vasile Dan — IN­­TAMPLARI CREPUSCU­LARE SI ALTE POEME. Al cincilea volum de ver­suri al autorului după Priveliştile — 1977. Nori luminaţi — 1979, Scara interioară — 1980. Arbore genealogic — 1981. (Edi­tura Eminescu, 70 p., 8,50 lei). • Mircea Herivan — NOUA MITOLOGIE A UNIVERSURILOR DES­CHISE. Schiţa unei Isto­rii paralele şi interferen­ţe a Cunoaşterii contem­porane prin Ştiinţă, Artă şi Tehnologie. (Editura Eminescu, 224 p., 13 lei). • Ioan Viorel Boldu­­reanu, Florian Copcea, Dan Florică-Seracin — POVESTIRI DE LA MAR­GINEA CIMPIEI. Volum colectiv de debut apărut in colecţia „Proză scurtă contemporană“. (Editura Fada, 264 p., 9,50 lei). • Vicente Blasco Iba- Bez — CĂLĂTORIA UNUI ROMANCIER IN JURUL LUMII. III. Vo­lumul cuprinde însem­nări din India, Ceylon, Sudan, Nubia, Egipt. (Editura Sport-Turism, 288 p., 26 Iei). LECTOR • Pentru • şi mai promptă reflectare in ca­drul acestei rubrici a ul­timelor apariţii rugăm editurile şi autorii si ne trimită exemplare de semnal.

Next