România literară, octombrie-decembrie 1985 (Anul 18, nr. 40-52)
1985-10-03 / nr. 40
România literară Director : George Ivaşcu. Redactor şti adjunţi : Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câmpeanu îvm.tv. DIN 7 ÎN 7 ZILE . înalt mesaj de pace către toate naţiunile lumii II viziunea generală a României socialiste asupra vieţii internaţionale, Organizaţia Naţiunilor Unite ocupă un loc deosebit. In repetate rînduri preşedintele României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat rolul O.N.U. ca unic şi cel mai cuprinzător for mondial de dezbatere a problemelor apărării păcii in lume. O.N.U. întruchipează speranţa omenirii în făurirea unei lumi a justiţiei şi înţelegerii, reprezentînd totodată instrumentul de acţiune pentru promovarea spiritului de dreptate şi legalitate internaţională. Atenţia stăruitoare şi importanţa acordate de România perfecţionării Organizaţiei Naţiunilor Unite reflectă cu fidelitate convingerea ţării noastre, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu in legitimitatea procesului de democratizare a vieţii internaţionale, O.N.U. constituind locul în care toate statele, toate naţiunile îşi pot face auzit cuvântul, ca participante active la evoluţia comunităţii mondiale. în acest sens, mesajul umanist de pace al României socialiste a răsunat din nou, viguros, la actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U., în cadrul dezbaterilor de politică generală. Din împuternicirea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, poziţia, aprecierile şi considerentele sale, ale României privind punctele înscrise pe ordinea de zi a sesiunii, au fost amplu prezentate în cuvîntul rostit de ministrul afacerilor externe al ţării noastre, Ştefan Andrei. Sunt considerente şi aprecieri care vădesc încă o dată rolul decisiv al preşedintelui ţării in elaborarea politicii externe româneşti, analiza aprofundată a proceselor dezvoltării mondiale, capacitatea deosebită de a decanta esenţialul, cerinţele-cheie şi obiectivele majore în vederea unei orientări convergente,in aceste direcţii, a eforturilor tuturor popoarelor. Aprecierile şi considerentele preşedintelui Nicolae Ceauşescu prezintă un interes cu atît mai viu cu cit exprimă atît poziţia României faţă de problematica extraordinar de complexă a vieţii internaţionale, cit şi învăţămintele reliefate de cei 40 de ani de activitate ai O.N.U. Căci, în viziunea României, caracterul jubiliar al sesiunii nu înseamnă un atribut festivist, ci, dimpotrivă, un impuls spre o examinare lucidă a evenimentelor pentru degajarea unor concluzii utile, pentru acţiune practică. în acest sens se relevă că — dacă cel de-al doilea război mondial a putut izbucni datorită lipsei de unitate a popoarelor, insuficientei lor fermităţi faţă de politica expansionistă a fascismului, — cerinţa unităţii de acţiune a tuturor popoarelor este infinit mai imperioasă astăzi, cînd un nou război mondial nu ar mai avea dimensiunile nici unui conflict consemnat în istorie, ci ar însemna însăşi lichidarea civilizaţiei umane şi a condiţiilor existenţei vieţii pe Terra. Se poate de altfel afirma că întreaga activitate a României socialiste, desfăşurată pe arena mondială şi înfăţişată succint în faţa Adunării Generale a O.N.U. are ca trăsătură definitorie preocuparea pentru realizarea unităţii de acţiune a popoarelor, dialogul internaţional amplu pentru cuprinderea şi antrenarea in lupta de apărare a păcii a celui mai larg şi divers evantai de state şi forţe sociale. Prin această optică, România socialistă a chemat toate statele membre ale O.N.U. să acorde prioritate trecerii la înfăptuirea dezarmării, in primul rind a dezarmării nucleare, să acţioneze pentru oprirea amplasării rachetelor nucleare în Europa, pentru retragerea celor existente pină la eliminarea oricăror arme atomice de pe continent şi din întreaga lume, pentru încetarea experienţelor nucleare şi renunţarea la militarizarea Cosmosului, în acelaşi spirit constructiv au fost reafirmate poziţiile ţării noastre privind încetarea conflictelor existente. România socialistă adresînd o vibrantă chemare pentru trecerea la soluţionarea problemelor litigioase dintre toate statele numai pe calea tratativelor. Acesta este sensul demersului românesc privind înscrierea, din iniţiativa preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a unui punct distinct, cu caracter urgent, pe ordinea de zi a sesiunii — Apelul solemn către statele aflate in conflict de încetare a acţiunilor armate şi Angajamentul statelor membre ale O.N.U. privind abţinerea de la folosirea forţei şi soluţionarea pe cale politică a oricăror diferende. Pornind de la realitatea faptului că unul din factorii de încordare în lume il constituie nesoluţionarea unor acute probleme economice, exacerbate de persistenţa fenomenelor de criză, România a prezentat la O.N.U. un cuprinzător program de acţiune, preconizînd un ansamblu eficace de măsuri pentru rezolvarea problemei datoriilor externe care literalmente strivesc eforturile spre progres ale ţărilor în curs de dezvoltare, pentru eliminarea barierelor protecţioniste din comerţul mondial, stimularea transferului de tehnologie modernă către lumea a treia, lichidarea decalajelor şi făurirea unei noi ordini economice mondiale. Ceea ce se cuvine subliniat în mod deosebit este faptul că această prezentare de ansamblu a activităţii internaţionale a României in faţa reprezentanţilor quasi-totalităţii statelor lumii — s-ar putea spune „la scena deschisă“ a concertului naţiunilor — s-a bucurat de înalte şi unanime aprecieri pozitive, care fac să sporească şi mai mult prestigiul ţării. Este o confirmare elocventă a justeţii acestor poziţii, şi, totodată, un merit istoric incontestabil al făuritorului şi promotorului neobosit al politicii externe raţionale şi constructive româneşti, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cronicar 2 România literară Viaţa literară ..Zilele culturii • în ziua de 1 octombrie a.c. a avut loc, la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ din Bucureşti, o manifestare literară in cadrul „Zilelor culturii cehoslovace in R.S. România“. Despre literatura cehoslovacă contemporană şi despre relaţiile culturale româno-cehoslovace au vorbit Constantin Chiriţă, vicepreşedinta al Uniunii Scriitorilor din R.S. România, din Jozef Mravik, adjunct al ministrului culturii din Slovacia, Vladimir Reisen şi Pavel Vasak, membri ai dele cehoslovace” Naţiei Uniunii Scriitorilor din R.S. Cehoslovacă, în continuarea manifestării, actorii Lucia Mureşan, Ion Marinescu şi Gelu Niţu au susţinut un recital de poezie şi proză cehă şi slovacă. Au fost prezenţi Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, reprezentanţi ai Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, alţi membri ai delegaţiei cehoslovace, reprezentanţi ai Ambasadei R.S. Cehoslovace la Bucureşti, precum şi numeroşi scriitori, oameni de artă şi cultură. Asociaţiile scriitorilor BUCUREŞTI . La Liceul din Mehadia şi la Şcoala generală din Băile Herculane au avut loc întîlniri ale scriitorilor cu cititorii, la care au participat: Maia Belciu, Toma George Maiorescu, Ion Florian Panduru, Sabin Opreanu, Titus Crisciu. Din partea Editurii Cartea Românească a luat parte Maria Graciov, redactor. • La biblioteca municipală „Mihail Sadoveanu“ din Capitală a fost lansat volumul de versuri Din herb moldav răsună lira de Veronica Russo. Au luat cuvîntul : Ion Ácsan, Petre Paulescu, Petru Marinescu, Ion Machidon, Octavian Ciucă, Gheorghe Iordache. Actorul Dan Niculescu a susţinut un recital din volumul prezentat. Din partea bibliotecii a luat parte Ion Hulea, director adjunct. • La librăria „Mihail Sadoveanu“ din Capitală a fost lansată lucrarea „Vadé mecura de psihiatrie“ de Constantin Gorgos. Au luat cuvîntul Exarhu Teodorescu, dr. Constantin Bogdan şi AI. Ianculescu, directorul Centrului de librării Bucureşti. • Elvira Bogdan s-a întîlnit cu cititorii la bibliotecile din Călimăneşti şi Căciulata şi cu elevi din taberele Cozia, Păuşa I şi Păuşa II. CRAIOVA • Cenaclul literar „Tudor Arghezi“ şi revista „Ramuri“ din Craiova au prezentat, la Baza judeţeană de aprovizionare tehnico-materială Dolj, o seară literară la care şi-au dat concursul George Niţă, Ioana Dinulescu, Floren Miu, Ştefan Tunsoiu, Ion Lascu, Ion Anastasia, Gheorghe Danieliuc, Ion Cioroianu. • In cadrul simpozionului organizat la Secţia de artă a Complexului muzeal judeţean Dolj, sub egida Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, s-a desfăşurat simpozionul „Epoca Nicolae Ceauşescu — epoca de aur din istoria patriei“. Au prezentat referate Constanţa Lăzărescu, preşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Ilarie Ilinoveanu, directorul Editurii „Scrisul Românesc“. Luchian Deaconu, director al complexului muzeal judeţean. • Asociaţia scriitorilor din Craiova a iniţiat la Clubul regionalei C.F.R. o intîlnire cu Ilarie Ilinoveanu, Ştefan Rossum, Mircea Pospai şi Ion Prunoiu, care au citit din versurile lor şi au răspuns cititorilor la întrebările referitoare la şantierul de creaţie. TIMIŞOARA • La Tabăra de creaţie din Chevereşul Mare, judeţul Timiş. Asociaţia scriitorilor a iniţiat o manifestare literară condusă de prof. Vasile Stoica, vicepreşedinte al Consiliului judeţean Timiş al Organizaţiei pionierilor. A luat cuvîntul Mircea Şerbănescu, care a vorbit despre poezia patriotică şi proza inspirate din realităţile contemporane. Întîlniri • Muzeul literaturii române a organizat în cadrul „Laboratorului de creaţie“ o intîlnire cu urmaşi ai unor mari scriitori. Mitzura Arghezi, Marga Labiş, Gabriel Bacovia au relatat momente interesante din procesul de lucru al celor trei poeţi. A prezentat Aureliu Soci. • La Casa Armatei din Braşov şi la Şcoala generală nr. 3 din acest municipiu, ca şi la Şcoala generală nr. 81 şi Şcoala ..7 Noiembrie“ din Capitală, au avut loc întîlniri cu cititorii în cadrul cărora poetul şi cercetătorul Gh. Zarafu a vorbit despre lucrările destinate copiilor şi tineretului ce vor apărea in Editura „Ion Creangă" şi în alte edituri, în lunile următoare. • Numerele 110—111 şi 112 ale publicaţiei „Revista Noastră“ din Focşani, consacră o bună parte din spaţiu colecţionarilor de cărţi rare. Revista publică o con-, vorbire realizată de Petrache Dima, coordonatorul publicaţiei, cu Dumitru I. Grumăzescu, care, deşi nu a fost profesor aşa cum s-ar crede, ci fotograf, desenator, operator şi tehnician, in industria grea, a reuşit să adune pină acum peste 5 000 de exponate „Revista Noastră" cu privire la viaţa şi opere lui Eminescu. El a organizat în ultimii ani zeci de expoziţii cu aceste rarităţi, prin şcoli, cluburi, cămine culturale, şi a relatat ascultătorilor istoria procurării unui exponat. Un alt colecţionar, Ion Rogojan, a reuşit să adune, la rindu-i, 4 000 de exponate. Cu prilejul „Salonului Dragosloveni“, care va avea loc în acest an, cei doi colecţionari vor prezenta cele mai deosebite rarităţi intr-o expoziţie comună la Liceul „Unirea“ din Focşani. „Revista noastră" mai publică un amplu articol despre Blaga (cu desene de Silvan), rememorare scrisă de Ion Marian Postolache, căruia i se adaugă o pagină informativă cu privire la arhiva Lucian Blaga existentă la „Muzeul Literaturii Române“, în sfîrşit, merită menţionat uri „Jurnal literar" inedit datorat lui Perpessicius şi comunicat revistei de Marcel Crihană. Revista revistelor ,Cahiers roumains d eludes littéraires' ■ ACEST nou număr din publicaţia Editurii Univers îşi propune să urmărească relaţia dintre scriitură şi reflexie critică. Grupajul de studii coordonat de Alexandru Duţu îmbrăţişează analize ale unor opere literare, precum romanul lui Filimon (Alexandru Călinescu), ale unor basme (Anca Manolescu), dar şi ale unor scrieri care au susţinut dezvoltarea spiritului critic (Cătălina Velculescu) sau cristalizarea discursului patriotic în cultura română (Ştefan Lemny). Despre şcoala critică românească scrie Alexandru Zub, in timp ce Odalis G. Pérez se ocupă de contribuţia lui Mircea Eliade la studiul ideilor religioase în spaţiul balcanic, iar Francisca Iova surprinde legături dintre opera lui Azorin şi pictura lui Andreescu. La „perspective şi confluenţe" întilnim consideraţiile lui Liviu Cotrău despre discursul „fără centru", ale lui Andrei Corbea despre teoriile lui Jauss, ale Ioanei Petrescu despre contextualismul lui Murray Krieger ; deosebit de interesante sunt comentariile Vioricăi Nişcov în marginea tratatului de literatură comparată al lui Hugo Dyserinck, aplecate cu precădere asupra babelor teoretice ale cercetării comparate a literaturilor naţionale. Cronica traducerilor semnalează Antologia de poezie română şi contemporană realizată de Brenda Walker şi Andreea Deletani, apărută la Londra, precum şi un scurt bilanţ al traducerilor din română tipărite în anii din urmă în Anglia, întocmit de profesorul de la Universitatea din Londra, Dennis Deletant. La recenzii întilnim cărţi despre evoluţia scrisului, despre memoria artificială, precum şi lucrări semnate de Tatiana Slama Cazacu, Dan C. Mihăilescu şi ediţia Paliei de la Orăştie. De la caleidoscopul destul de bogat reţinem cronica colocviului Diderot de la Bucureşti, cronica unui simpozion deistoria mentalităţilor din Belgia şi o relatare despre vizita unor oaspeţi de seamă — Umberto Eco, Vittorio Branca, Bianca Valuta —I la Uniunea Scriitorilor. Un număr care merită citit, de la primul articol (al lui Alexandru Duțu despre preschimbările operate în literatură de expansiunea tiparului) și pină la ultima cronică. *... Salon de carte • La Salonul de carte de la Băile Herculane, ediţia a VI-a (23—27.IX.1935), în prezenţa autorilor, au fost lansate următoarele cărţi : „Dionis Sărmanu“ — de Maia Belciu; „Răstimp între cuvinte“ — de Toma George Maiorescu; „Barai“ — de Marcu Mihai Deleanu; „întoarcerea spre asfinţituri“ — de Ion Marin Almăjan; „Calul de lingă nouri“ — de Ion Florian Pandurul „Metafore ale graiurilor din Banat“ — de Vasile Ioniţă ; „Geneza luminii“ — de Ion Văduva-Poenaru; „Platoşă de lumină“ — de Gheorghe Zincescu; „Naşterea zilei de azi“ — de Titus Crisciu; „Dăruit eternităţii de fereastră" — de Dinu Olăraşu ; „20 de ani de diplomaţie multilaterală“ — de Constantin Ene, Romulus Neagu şi Radu Bogdan. Volumele au fost prezentate de Adrian Anghelescu, redactor şef, şi Nelu Oancea (Editura Eminescu); Ion Marin Almajan, director, şi Eugen Dorcescu (Editura Facla) ; Maria Graciov (Editura Cartea Românească); Radu Bogdan (Editura Politică) ; Virgil Bulat (Editura Dacia); Ion Acsan (Editura Albatros). SEMNAL • Iancu Văcărescu — OPERE. Ediţie critică, studiu introductiv, note, glosar, bibliografie şi indice de Cornel Cîrstoiu. (Editura Minerva, 1184 n„ 1? lei). • Profira Sadoveanu — FOC DE ARTIFICII. „Aveam de mult în plan să scriu un album de familie... —‘ mărturiseşte autoarea. Materialiul era gata să deie la lumină aspecte şi obiceiuri mai puţin ştiute ale tatălui meu, precum şi lucruri ce i-au stat în preajmă şi i-au atins fiinţa". (Editură Ion Creangă, 104 p„ 8,30 lei). • Mircea Albulescu — VIZITE. Versuri grupate în ciclurile : Vizite naive, Alte vizite, Vizite neaşteptate, Alte, alte vizite. (Editura Cartea Românească, 166 p., 17 Iei). • Monica Teiuşan Zvirjinschi — AH, ACEASTA VIATA CA LA HOLLYWOOD. Povestiri. (Editura Albatros, 224 p„ 11 lei). • Ilie Purcaru — VORBESC ŢĂRANII. Reportaje. (Editura Eminescu, 288 p„ 12,50 Iei). • Nicolae Boboc — MOTIVUL PREMIORITIC ÎN LUMEA COLINDELOR. Studii și interpretări. (Editura Faela, 248 p„ 18 Iei). • Tudor Manta — PĂPUŞI DE LUT. Roman. (Editura Albatros, 352 p„ 15,50 lei). • Dumitru Badea — ŞALUPA. Roman. (Editura Albatros, 168 p„ 6,73 lei). • Horia Barbu Oprişan — DIN OAS LA MARE. Publicistică. (E- Ditura Albatros, 220 p., 10.50 Iei). • Mihai Teelu — CLAR. Versuri urmind celor din Cîntecele (1970) și eseului Cântul celui din urmă figurant sau, mai simplu, Cantul (1980). (Editura Eminescu, 86 p. 9,25 lei). • Corneliu Tămaş — DOUA JOCURI. Povestiri pentru cei mici cu ilustrații de Eugen Tatu. (Editura Ion Creangă, 84 p„ 6,25 lei). • Antoine de Saint- Exupéry — GlNDUKI. Culegere, prezentare și comentarii de Anghel Ghițulescu, în colecția „Cogito". (Editura Albatros, 210 p„ 8,50 Iei). • Bulat Okudjava — CĂLĂTORIA DILETANŢILOR. Romanul scriitorului sovietic este tradus de Nicolae Iliescu , postfaţă de Ion Vasile Şerban. (Editura Univers, 614 pe 32 lei). LECTOR • Pentru o şi mai promptă reflectare a ultimelor apariţii editoriale, rugăm editurile şi autorii să ne trimită exemplare de semnal. Concurs • In cadrul tradiţionalelor zile Sadoveanu care vor avea loc la Iaşi in prima decadă a lunii noiembrie 1985, Matineul de proză al Cenaclului „M. Sadoveanu" organizează un concurs de proză scurtă. Pot participa autori care nu au depăşit vîrsta de 35 de ani, nedebutaţi in volum. Manuscrisele, dactilografiate in două exemplare, nu vor depăşi 15 pagini şi vor fi însoţite de o scurtă prezentare a activităţii literare (dacă este cazul) şi de date biografice (numele, localitatea şi data naşterii, adresa şi locul de muncă). Textele vor fi expediate pină la data de 15 octombrie a.c. pe adresa : Casa memorială : „M. Sadoveanu“ , Aleea Sadoveanu nr. 12 , 3600 — Iaşi (Telefon 981/4 0574) , cu mențiunea „Matineul de proză". (Pentru Val Condurache)