România literară, octombrie-decembrie 1985 (Anul 18, nr. 40-52)

1985-10-03 / nr. 40

România literară Director : George Ivaşcu. Redactor şti adjunţi : Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câm­pean­u îvm­.tv. DIN 7 ÎN 7 ZILE . înalt mesaj de pace către toate naţiunile lumii II viziunea generală a României socialiste asupra vieţii internaţionale, Organizaţia Naţiunilor Unite ocupă un loc deosebit. In repetate rînduri preşedintele României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat rolul O.N.U. ca unic şi cel mai cuprinzător for mondial de dezbatere a problemelor apărării păcii in lume. O.N.U. întruchipează speranţa omeni­rii în făurirea unei lumi a justiţiei şi înţelegerii, reprezentînd totodată instrumentul de acţiune pentru promovarea spiritului de dreptate şi legalitate inter­naţională. Atenţia stăruitoare şi importanţa acordate de România perfecţionării Organizaţiei Naţiunilor Unite reflectă cu fidelitate convingerea ţării noastre, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu in legitimitatea procesului de democratizare a vieţii internaţionale, O.N.U. constituind locul în care toate statele, toate naţiunile îşi pot face auzit cuvântul, ca participante active la evoluţia comunităţii mondiale. în acest sens, mesajul umanist de pace al României socialiste a răsunat din nou, viguros, la actuala sesi­une a Adunării Generale a O.N.U., în cadrul dezba­terilor de politică generală. Din împuternicirea pre­şedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, poziţia, aprecierile şi consideren­tele sale, ale României privind punctele înscrise pe ordinea de zi a sesiunii, au fost amplu prezentate în cuvîntul rostit de ministrul afacerilor externe al ţă­rii noastre, Ştefan Andrei. Sunt considerente şi apre­cieri care vădesc încă o dată rolul decisiv al preşedin­telui ţării in elaborarea politicii externe româneşti, analiza aprofundată a proceselor dezvoltării mondia­le, capacitatea deosebită de a decanta esenţialul, cerinţele-cheie şi obiectivele majore în vederea unei orientări convergente,­in aceste direcţii, a eforturilor tuturor popoarelor. Aprecierile şi considerentele preşedintelui Nicolae Ceauşescu prezintă un interes cu atît mai viu cu cit exprimă atît poziţia României faţă de problematica extraordinar de complexă a vieţii internaţionale, cit şi învăţămintele reliefate de cei 40 de ani de activi­tate ai O.N.U. Căci, în viziunea României, caracterul jubiliar al sesiunii nu înseamnă un atribut festivist, ci, dimpotrivă, un impuls spre o examinare lucidă a evenimentelor pentru degajarea unor concluzii utile, pentru acţiune practică. în acest sens se relevă că — dacă cel de-al doilea război mondial a putut izbucni datorită lipsei de unitate a popoarelor, insuficientei lor fermităţi faţă de politica expansionistă a fascismului, — cerinţa unităţii de acţiune a tuturor popoarelor este infinit mai imperioasă astăzi, cînd un nou război mondial nu ar mai avea dimensiunile nici unui conflict consemnat în istorie, ci ar însemna însăşi lichidarea civilizaţiei umane şi a condiţiilor existenţei vieţii pe Terra. Se poate de altfel afirma că întreaga activitate a României socialiste, desfăşurată pe arena mondială şi înfăţişată succint în faţa Adunării Generale a O.N.U. are ca trăsătură definitorie preocuparea pen­tru realizarea unităţii de acţiune a popoarelor, dialo­gul internaţional amplu pentru cuprinderea şi antre­narea in lupta de apărare a păcii a celui mai larg şi divers evantai de state şi forţe sociale. Prin această optică, România socialistă a chemat toate statele membre ale O.N.U. să acorde prioritate trecerii la înfăptuirea dezarmării, in primul rind a dezarmării nucleare, să acţioneze pentru oprirea amplasării rachetelor nucleare în Europa, pentru re­tragerea celor existente pină la eliminarea oricăror arme atomice de pe continent şi din întreaga lume, pentru încetarea experienţelor nucleare şi renunţarea la militarizarea Cosmosului, în acelaşi spirit construc­tiv au fost reafirmate poziţiile ţării noastre privind încetarea conflictelor existente. România socialistă adresînd o vibrantă chemare pentru trecerea la solu­ţionarea problemelor litigioase dintre toate statele numai pe calea tratativelor. Acesta este sensul de­mersului românesc privind înscrierea, din iniţiativa preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a unui punct distinct, cu caracter urgent, pe ordinea de zi a sesiunii — Apelul solemn către statele aflate in conflict de înce­tare a acţiunilor armate şi Angajamentul statelor membre ale O.N.U. privind abţinerea de la folosirea forţei şi soluţionarea pe cale politică a oricăror dife­rende. Pornind de la realitatea faptului că unul din fac­torii de încordare în lume il constituie nesoluţionarea unor acute probleme economice, exacerbate de per­sistenţa fenomenelor de criză, România a prezentat la O.N.U. un cuprinzător program de acţiune, preco­­nizînd un ansamblu eficace de măsuri pentru rezol­varea problemei datoriilor externe care literalmente strivesc eforturile spre progres ale ţărilor în curs de dezvoltare, pentru eliminarea barierelor protecţioniste din comerţul mondial, stimularea transferului de teh­nologie modernă către lumea a treia, lichidarea deca­lajelor şi făurirea unei noi ordini economice mondiale. Ceea ce se cuvine subliniat în mod deosebit este faptul că această prezentare de ansamblu a activităţii internaţionale a României in faţa reprezentanţilor quasi-totalităţii statelor lumii — s-ar putea spune „la scena deschisă“ a concertului naţiunilor — s-a bucurat de înalte şi unanime aprecieri pozitive, care fac să sporească şi mai mult prestigiul ţării. Este o confirmare elocventă a justeţii acestor po­ziţii, şi, totodată, un merit istoric incontestabil al făuritorului şi promotorului neobosit al politicii exter­ne raţionale şi constructive româneşti, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cronicar 2 România literară Viaţa literară ..Zilele culturii • în ziua de 1 octombrie a.c. a avut loc, la Casa Scriitorilor „Mihail Sado­veanu“ din Bucureşti, o ma­nifestare literară in cadrul „Zilelor culturii cehoslovace in R.S. România“. Despre literatura ceho­slovacă contemporană şi despre relaţiile culturale româno-cehoslovace au vor­bit Constantin Chiriţă, vice­preşedinta al Uniunii Scrii­torilor din R.S. România, din Jozef Mravik, adjunct al mi­nistrului culturii din Slova­cia, Vladimir Reisen şi Pa­vel Vasak, membri ai dele­ cehoslovace” Naţiei Uniunii Scriitorilor din R.S. Cehoslovacă, în continuarea manifestă­rii, actorii Lucia Mure­­şan, Ion Marinescu şi Gelu Niţu au susţinut un recital de poezie şi proză cehă şi slovacă. Au fost prezenţi Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, repre­zentanţi ai Consiliului Cul­turii şi Educaţiei Socialiste, alţi membri ai delegaţiei ce­hoslovace, reprezentanţi ai Ambasadei R.S. Cehoslovace la Bucureşti, precum şi nu­meroşi scriitori, oameni de artă şi cultură. Asociaţiile scriitorilor BUCUREŞTI . La Liceul din Mehadia şi la Şcoala generală din Băile Herculane au avut loc întîlniri ale scriitorilor cu cititorii, la care au partici­pat: Maia Belciu, Toma George Maiorescu, Ion Flo­rian Panduru, Sabin Oprea­­nu, Titus Crisciu. Din partea Editurii Cartea Românească a luat parte Maria Graciov, redactor. • La biblioteca munici­pală „Mihail Sadoveanu“ din Capitală a fost lansat vo­lumul de versuri Din herb moldav răsună lira de Ve­ronica Russo. Au luat cuvîntul : Ion Ác­san, Petre Paulescu, Petru Marinescu, Ion Machidon, Octavian Ciucă, Gheorghe Iordache. Actorul Dan Niculescu a susţinut un recital din volu­mul prezentat. Din partea bibliotecii a luat parte Ion Hulea, director adjunct. • La librăria „Mihail Sa­doveanu“ din Capitală a fost lansată lucrarea „Vadé me­­cura de psihiatrie“ de Con­stantin Gorgos. Au luat cu­vîntul Exarhu Teodorescu, dr. Constantin Bogdan şi AI. Ianculescu, directorul Cen­trului de librării Bucureşti. • Elvira Bogdan s-a în­­tîlnit cu cititorii la­ bibliote­cile din Călimăneşti şi Că­­ciulata şi cu elevi din ta­berele Cozia, Păuşa I şi Păuşa II. CRAIOVA • Cenaclul literar „Tudor Arghezi“ şi revista „Ramuri“ din Craiova au prezentat, la Baza judeţeană de aprovi­zionare tehnico-materială Dolj, o seară literară la care şi-au dat concursul George Niţă, Ioana Dinulescu, Flo­ren Miu, Ştefan Tunsoiu, Ion Lascu, Ion Anastasia, Gheorghe Danieliuc, Ion Cioroianu. • In cadrul simpozionului organizat la Secţia de artă a Complexului muzeal jude­ţean Dolj, sub egida Comi­tetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, s-a desfăşurat simpozionul „E­­poca Nicolae Ceauşescu — epoca de aur din istoria pa­triei“. Au prezentat referate Constanţa Lăzărescu, pre­şedinte al Comitetului jude­ţean de cultură şi educaţie socialistă. Ilarie Ilinoveanu, directorul Editurii „Scrisul Românesc“. Luchian Dea­­conu, director al complexu­lui muzeal judeţean. • Asociaţia scriitorilor din Craiova a iniţiat la Clubul regionalei C.F.R. o intîlnire cu Ilarie Ilinoveanu, Ştefan Rossum, Mircea Pospai şi Ion Prunoiu, care au citit din versurile lor şi au răs­puns cititorilor la întrebă­rile referitoare la şantierul de creaţie. TIMIŞOARA • La Tabăra de creaţie din Chevereşul Mare, jude­ţul Timiş. Asociaţia scrii­torilor a iniţiat o manifes­tare literară condusă de prof. Vasile Stoica, vicepre­şedinte al Consiliului jude­ţean Timiş al Organizaţiei pionierilor. A luat cuvîntul Mircea Şerbănescu, care a vorbit despre poezia patriotică şi proza inspirate din realită­ţile contemporane. Întîlniri • Muzeul literaturii ro­mâne a organizat în cadrul „Laboratorului de creaţie“ o intîlnire cu urmaşi ai unor mari scriitori. Mitzura Arghezi, Marga Labiş, Ga­briel Bacovia au relatat mo­mente interesante din pro­cesul de lucru al celor trei poeţi. A prezentat Aureliu Soci. • La Casa Armatei din Braşov şi la Şcoala generală nr. 3 din acest municipiu, ca şi la Şcoala generală nr. 81 şi Şcoala ..7 Noiem­brie“ din Capitală, au avut loc întîlniri cu cititorii în cadrul cărora poetul şi cercetătorul Gh. Zarafu a vorbit despre lucrările desti­nate copiilor şi tineretului ce vor apărea in Editura „Ion Creangă" şi în alte edituri, în lunile următoare. • Numerele 110—111 şi 112 ale publicaţiei „Revista Noastră“ din Focşani, con­sacră o bună parte din spa­ţiu colecţionarilor de cărţi rare. Revista publică o con-, vorbire realizată de Petrache Dima, coordonatorul publi­caţiei, cu Dumitru I. Grumă­­zescu, care, deşi nu a fost profesor aşa cum s-ar crede, ci fotograf, desenator, opera­tor şi tehnician, in industria grea, a reuşit să adune pină acum peste 5 000 de exponate „Revista Noastră" cu privire la viaţa şi opere­ lui Eminescu. El a organizat în ultimii ani zeci de expoziţii cu a­­ceste rarităţi, prin şcoli, clu­buri, cămine culturale, şi a relatat ascultătorilor istoria procurării unui exponat. Un alt colecţionar, Ion Rogojan, a reuşit să adune, la rindu-i, 4 000 de exponate. Cu prilejul „Salonului Dra­­gosloveni“, care va avea loc în acest an, cei doi colecţio­nari vor prezenta cele mai deosebite rarităţi intr-o ex­poziţie comună la Liceul „Unirea“ din Focşani. „Revista noastră" mai pu­blică un amplu articol despre Blaga (cu desene de Silvan), rememorare scrisă de Ion M­arian Postolache, căruia i se adaugă o pagină infor­mativă cu privire la arhiva Lucian Blaga existentă la „Muzeul Literaturii Româ­ne“, în sfîrşit, merită men­ţionat uri „Jurnal literar" inedit datorat lui Perpessi­­cius şi comunicat revistei de Marcel Crihană. Revista revistelor ,Cahiers roumains d eludes littéraires' ■ ACEST nou număr din publicaţia Edi­turii Univers îşi propune să urmărească re­laţia dintre scriitură şi reflexie critică. Gru­pajul de studii coordonat de Alexandru Duţu îmbrăţişează analize ale unor opere literare, precum romanul lui Filimon (Alexandru Că­­linescu), ale unor basme (Anca Manolescu), dar şi ale unor scrieri care au susţinut dez­voltarea spiritului critic (Cătălina Velcu­­lescu) sau cristalizarea discursului patriotic în cultura română (Ştefan Lemny). Despre şcoala critică românească scrie Alexandru Zub, in timp ce Odalis G. Pérez se ocupă de contribuţia lui Mircea Eliade la studiul ideilor religioase în spaţiul balcanic, iar Francisca Iova surprinde legături dintre opera lui Azorin şi pictura lui Andreescu. La „perspective şi confluenţe" întilnim consideraţiile lui Liviu Cotrău despre dis­cursul „fără centru", ale lui Andrei Corbea despre teoriile lui Jauss, ale Ioanei Petrescu despre contextualismul lui Murray Krieger ; deosebit de interesante sunt comentariile Vioricăi Nişcov în marginea tratatului de literatură comparată al lui Hugo Dyserinck, aplecate cu precădere asupra babelor teo­retice ale cercetării comparate a literatu­rilor naţionale. Cronica traducerilor semnalează Antologia de poezie română şi contemporană realizată de Brenda Walker şi Andreea Deletani, apă­rută la Londra, precum şi un scurt bilanţ al traducerilor din română tipărite în anii din urmă în Anglia, întocmit de profesorul de la Universitatea din Londra, Dennis Dele­­tant. La recenzii întilnim cărţi despre evo­luţia scrisului, despre memoria artificială, precum şi lucrări semnate de Tatiana Slama Cazacu, Dan C. Mihăilescu şi ediţia Paliei de la Orăştie. De la caleidoscopul destul de bogat reţinem cronica colocviului Diderot de la Bucureşti, cronica unui simpozion de­­istoria mentalităţilor din Belgia şi o relatare despre vizita unor oaspeţi de seamă — Um­berto Eco, Vittorio Branca, Bianca Valuta —I la Uniunea Scriitorilor. Un număr care merită citit, de la primul articol (al lui Alexandru Duțu despre preschimbările ope­rate în literatură de expansiunea tiparului) și pină la ultima cronică. *... Salon de carte • La Salonul de carte de la Băile Herculane, ediţia a VI-a (23—27.IX.1935), în prezenţa autorilor, au fost lansate următoarele cărţi : „Dionis Sărmanu“ — de Maia Belciu; „Răstimp între cuvinte“ — de Tom­a George Maiorescu; „Barai“ — de Marcu Mihai Deleanu; „în­toarcerea spre asfinţituri“ — de Ion Marin Almăjan; „Ca­lul de lingă nouri“ — de Ion Florian Pandurul „Me­tafore ale graiurilor din Ba­nat“ — de Vasile Ioniţă ; „Geneza luminii“ — de Ion Văduva-Poenaru; „Platoşă de lumină“ — de Gheorghe Zincescu; „Naşterea zilei de azi“ — de Titus Crisciu; „Dăruit eternităţii de fe­reastră" — de Dinu Olăra­şu ; „20 de ani de diploma­ţie multilaterală“ — de Constantin Ene, Romulus Neagu şi Radu Bogdan. Volumele au fost prezen­tate de Adrian Anghelescu, redactor şef, şi Nelu Oancea (Editura Eminescu); Ion Marin Almajan, director, şi Eugen Dorcescu (Editura Facla) ; Maria Graciov (Edi­tura Cartea Românească); Radu Bogdan (Editura Poli­tică) ; Virgil Bulat (Editura Dacia); Ion Acsan (Editura Albatros). SEMNAL • Iancu Văcărescu — OPERE. Ediţie critică, studiu introductiv, note, glosar, bibliografie şi in­dice de Cornel Cîrstoiu. (Editura Minerva, 1184 n„ 1? lei). • Profira Sadoveanu — FOC DE ARTIFICII. „Aveam de mult în plan să scriu un album de fa­milie... —‘ mărturiseşte autoarea. Materialiul era gata să deie la lumină aspecte şi obiceiuri mai puţin ştiute ale tatălui meu, precum şi lucruri ce i-au stat în preajmă şi i-au atins fiinţa". (Edi­tură Ion Creangă, 104 p„ 8,30 lei). • Mircea Albulescu — VIZITE. Versuri grupate în ciclurile : Vizite naive, Alte vizite, Vizite neaş­teptate, Alte, alte vizite. (Editura Cartea Româ­nească, 166 p., 17 Iei). • Monica Teiuşan Zvir­­jinschi — AH, ACEASTA VIATA CA LA HOLLY­WOOD. Povestiri. (Edi­tura Albatros, 224 p„ 11 lei). • Ilie Purcaru — VOR­BESC ŢĂRANII. Repor­taje. (Editura Eminescu, 288 p„ 12,50 Iei). • Nicolae Boboc — MOTIVUL PREMIORITIC ÎN LUMEA COLINDE­LOR. Studii și interpre­tări. (Editura Faela, 248 p„ 18 Iei). • Tudor Manta — PĂ­PUŞI DE LUT. Roman. (Editura Albatros, 352 p„ 15,50 lei). • Dumitru Badea — ŞALUPA. Roman. (Edi­tura Albatros, 168 p„ 6,73 lei). • Horia Barbu Opri­­şan — DIN OAS LA MARE. Publicistică. (E- D­it­ura Albatros, 220 p., 10.50 Iei). • Mihai Teelu — CLAR. Versuri urmind celor din Cîntecele (1970) și eseului Cântul celui din urmă figurant sau, mai simplu, Cantul (1980). (Editura Eminescu, 86 p. 9,25 lei). • Corneliu­ Tămaş — DOUA JOCURI. Poves­tiri pentru cei mici cu ilustrații de Eugen Tatu. (Editura Ion Creangă, 84­­ p„ 6,25 lei). • Antoine de Saint- Exupéry — GlNDUKI. Culegere, prezentare și comentarii de Anghel Ghițulescu, în colecția „Cogito". (Editura Alba­tros, 210 p„ 8,50 Iei). • Bulat Okudjava — CĂLĂTORIA DILETAN­ŢILOR. Romanul scriito­rului sovietic este tradus de Nicolae Iliescu , post­faţă de Ion Vasile Şer­­ban. (Editura Univers, 614 pe 32 lei). LECTOR • Pentru o şi mai promptă reflectare a ulti­melor apariţii editoriale, rugăm editurile şi autorii să ne trimită exemplare de semnal. Concurs • In cadrul tradiţio­nalelor zile Sadoveanu care vor avea loc la Iaşi in prima decadă a lunii noiembrie 1985, Matineul de proză al Cenaclului „M. Sadoveanu" organi­zează un concurs de pro­ză scurtă. Pot participa autori care nu au depă­şit vîrsta de 35 de ani, nedebutaţi in volum. Ma­nuscrisele, dactilografiate in două exemplare, nu vor depăşi 15 pagini şi vor fi însoţite de o scurtă prezentare a activităţii literare (dacă este cazul) şi de date biografice (nu­mele, localitatea şi data naşterii, adresa şi locul de muncă). Textele vor fi expe­diate pină la data de 15 octombrie a.c. pe adresa : Casa memoria­lă : „M. Sadoveanu“ , Aleea Sadoveanu nr. 12 , 3600 — Iaşi (Telefon 981/4 05­74) , cu mențiu­nea „Matineul de proză". (Pentru Val Condurache)

Next