România literară, aprilie-iunie 1986 (Anul 19, nr. 14-26)
1986-04-03 / nr. 14
• In zilele de 28—29 martie 1986, Uniunea Scriitorilor a deschis seria de manifestări culturale, politico-educative consacrate aniversării a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român. Comitetul judeţean Buzău al P.C.R. şi Uniunea Scriitorilor din R.S. România au organizat, în ziua de 28 martie 1986, manifestări culturale la liceele: „Mihai Eminescu", „Bogdan Petriceicu Hasdeu“, Liceul pedagogic „Spiru C. Haret", Liceul industrial Nr. 1, Liceul industrial nr. 6 din Buzău. Un festival literar de amploare, consacrat Partidului Comunist Român, a avut loc in Sala Mare a Comitetului judeţean Buzău al P.C.R. In ziua de sîmbătă 29 martie a.c. au fost organizate manifestări in judeţul Buzău, la Rimnicu-Sărat, la Liceul industrial Pogoanele, Căminul Cultural Smeeni, Căminul cultural Pîrscov (localitatea de naştere a marelui scriitor V. Voiculescu) şi la Căminul cultural din comuna Stilpu. Manifestările care s-au desfăşurat au avut tema : „Literatura română — angajată plenar in opera de formare a omului nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă". • Sub egida Consiliului municipal Petroşani s-a organizat o tabără de documentare şi creaţie, in cinstea aniversării a 65 de ani de la făurirea Partidului. Au participat poeţi, prozatori, critici literari din cadrul asociaţiilor de scriitori din Cluj-Napoca, Braşov şi Craiova : Ion Lungu, Teohar Mihadaş, Romulus Diaconescu, Petre Bucşa, Ion Itu, Dumitru Dem. Ionaşcu, Eduard Haidan. • La Liceul economic din Craiova s-a desfășurat o manifestare literară dedicată aniversării partidului la care au participat : Marin Sorescu, Romulus Diaconescu, Gabriel Chifu, Marius Ghica, Petrei Berceanu şi George Popescu. Actorul Ion Colan de la Teatrul Naţional din Craiova a susţinut un recital de poezie dedicat patriei, partidului. • In sala Studioului experimental al Teatrului Naţional din Craiova s-a desfăşurat, în cinstea aceluiaşi mare eveniment, primul spectacol al „Studioului de poezie", organizat de revista „Ramuri“ şi Teatrul Naţional din Craiova, spectacolul respectiv fiind o incursiune în opera lui Marin Sorescu. Au luat cuvîntul, cu acest prilej, Literatura şi angajare A fost vizitată localitatea balneară Monteoru. Au participat : Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Ioan Adam, Ion Băieşu, Radu Cârneci, Florin Costinescu, Dinu Flămând, Ion Gheorghe, Traian Iancu, director al Uniunii Scriitorilor, Gheorghe Istrate, Florin Muscalu, Gheorghe Pituţ, Florentin Popescu, Dumitru Pricop, A.I. Zăinescu, precum şi poeţii buzoieni: Puiu Cristea, Dumitru Ion Dincă, Andrei Gheorghe, Nicolae Iordache, Aurelian Mareş, Constantin Petcu, Ion Stanciu. Scriitorii au fost primiţi de tovarăşul Catolică Vasile, prim secretar al Comitetului judeţean Buzău al P.C.R., care a prezentat realizările în economie, ştiinţă şi cultură ale judeţului, ponderea pe care judeţul o ocupă în economia naţională ca urmare a marilor investiţii efectuate, ca în toate zonele ţării, in anii pe care, cu înaltă şi justificată mîndrie patriotică, poporul ii numeşte „Epoca Nicolae Ceauşescu". Au fost prezentate, de asemenea, sarcinile şi obiectivele economice din actualul cincinal, precum şi direcţiile de ansamblu ale dezvoltării economico-sociale a judeţului, din perspectiva sfîrşitului de secol, ca urmare a hotăririlor şi programelor a- Alte manifestări Patrel Berceanu, Const. Barbu. Au recitat din creaţia lui Marin Sorescu actorii : Mirela Cioabă, Tania Filip, Tamara Popescu, Emil Boroghină, Ion Colan, Hie Gheorghe, Tudor Gheorghe, Ştefan Mirea, Mihai Peniuc şi Tudorel Popescu. • La invitaţia Comitetului comunal de partid Verneşti, judeţul Buzău, scriitorii Constantin Petcu şi Gheorghe Andrei s-au întîlnit cu elevi, cadre didactice şi alţi oameni ai muncii din această comună, în cadrul unei manifestări literare. Oaspeţii au citit pagini despre luptele comuniştilor în ilegalitate, despre activitatea partidului în anii glorioşi ai construcţiei socialiste, după care au prezentat secvenţe din creaţia lor literară şi au purtat un viu dialog în probleme de literatură cu cei prezenţi. La această şezătoare au participat şi membri ai cenaclului literar „Al. Sahia“ din Buzău, printre care Mihai Macovei, Dumitru Pană, Gh. Lixandru, Ion Iacob, Marin Krim. • In cinstea aniversării a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, la Liceul industrial textil din Lugoj, Asociaţia scriitorilor din Timişoara a iniţiat o dezbatere în leg adoptate de cel de al XIII-lea Congres al P.C.R. Au asistat tovarăşii : Stela Chioreanu, secretar al Comitetului judeţean Buzău al P.C.R., Victor Andreica, şef de secţie la Comitetul judeţean Buzău al P.C.R., Maria Lazăr, prim-vicepreşedinte al Consiliului Popular al judeţului Buzău, Ion Nae, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Buzău, Georgeta Nicolescu, inspector general al inspectoratului şcolar judeţean Buzău, şi Mihai Bâzu, redactor şef al ziarului „Viaţa Buzăului“. Scriitorii au fost însoţiţi de Victor Andreica, şef de secţie la Comitetul judeţean Buzău al P.C.R., de Ion Nae, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Buzău, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat Au fost organizate expoziţii de carte, iar în licee, şcoli, cămine culturale au fost recitate, de către elevi, poezii ale poeţilor participanţi la manifestări. Manifestările culturale consacrate marelui jubileu al Partidului Comunist Român au fost conduse de Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, tură cu problemele prozei româneşti contemporane. La clubul tineretului din acest oraş s-a desfăşurat o masă rotundă la care au participat Livius Ciocârlie, Mircea Nedelciu şi Sorin Preda. La dezbaterea cu tema „Direcţii şi autori în proza actuală" au participat criticii literari Cornel Ungureanu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş. • In cadrul omagierii marii aniversări, la librăria „Mihai Eminescu" din Timişoara a fost lansat volumul colectiv de debut „Argonauţii", avînd ca autori pe Nicolae Aniţei, Gheorghe Baş, Ion Chichera, Ioan Dragoş, Gheorghe Mocuţa, Nicolae Roşianu, Marcel Tolcea. Au luat cuvîntul Ion Marin Alină-jan, directorul Editurii „Facla", şi Eugen Dorcescu, redactorul şef al editurii. La Casa tineretului din Timişoara a avut loc o masă rotundă în cadrul căreia s-a discutat despre acelaşi volum. • „Scriitorii şi limba literară" a fost tema simpozionului susţinut la Inspectoratul şcolar din Slobozia şi la „Casa Corpului Didactic“ din Capitală, în întâmpinarea jubileului partidului, de Gh. Bulgăr, Dumitru Săvulescu şi George Mirea. Din 7 în 7 zile 0 chemare la acţiuni concrete pentru pace. DECLARAJIA-APEL a F.D.U.S. FAPTELE, realităţile arată că 1986, proclamat ca An Internaţional al Păcii, tinde să ocupe un loc aparte in cronologia vieţii politice, in evoluţiile istorice de pe planeta noastră. In legătură cu această deviză, devine din ce in ce mai evidentă conturarea şi dezvoltarea a două tendinţe, contrapuse şi antagoniste intre ele : pe de o parte, afirmarea tot mai pregnantă a voinţei popoarelor ca Anul Internaţional al Păcii să marcheze intr-adevăr un moment de răscruce în trecerea de la politica de înarmări şi agresiune la o nouă politică, constructivă, de înţelegere şi dezarmare, iar, pe de altă parte, tendinţa de a se ignora acest deziderat al umanităţii, de a se continua, neschimbat, cursul vechilor manifestări care au adus omenirea atît de aproape, din ce în ce mai aproape, de prăpastia unei conflagraţii atotnimicitoare. Sunt două tendinţe care se materializează pregnant prin multiplicarea concomitentă a unor acte şi acţiuni profund contradictorii — creşterea şi diversificarea mişcărilor sociale pacifiste, intensificarea luărilor de poziţie şi eforturile consacrate păcii — dar, din păcate, şi înmulţirea incidentelor armate, a focarelor de conflict şi a manifestărilor politicii de forţă, atit de primejdioase pe o planetă supraînarmată, transformată intr-un depozit de material incendiar. In confruntarea dintre aceste două tendinţe, glasul României socialiste s-a făcut din nou auzit cu putere, in aceste zile, prin cuvîntul celui mai autorizat exponent, preşedintele Nicolae Ceauşescu, care a lansat un nou şi vibrant apel de pace spre toate meridianele lumii. încă o dată, intr-un context deosebit de complex, de resuscitare a încordării, România socialistă îşi exprimă viguros vocaţia de pace şi aduce o substanţială şi valoroasă contribuţie la promovarea destinderii şi înţelegerii internaţionale. Ideea de bază, cristalizată in cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, este aceea că prilejul oferit de instituirea Anului Internaţional al Păcii nu trebuie ratat, ci, dimpotrivă, folosit la maximum pentru a se obţine — dacă nu o rezolvare efectivă a uriaşelor probleme acumulate în lume — cel puţin trecerea spre o politică nouă, crearea unor premise robuste pentru soluţionarea prin tratative a problemelor, pentru progrese reale spre înfăptuirea dezarmării. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, programul de acţiuni adoptat, Declaraţia- Apel — toate oglindesc voinţa fermă ca Anul Internaţional al Păcii să nu rămînă o Inimoasă şi amăgitoare declaraţie de intenţii, să nu capete un caracter formal sau să fie considerat doar o etichetă decorativă, aplicată unor realităţi contrarii, ci să dobindească un conţinut concret foi practic, de lucru, să se soldeze cu un aport efectiv la consolidarea păcii. „Noi considerăm — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S. — că Anul Internaţional al Păcii trebuie să determine acţiuni şi înţelegeri concrete, reale, în direcţia opririi cursei Înarmării, a dezarmării şi asigurarea păcii ! Numaiaşa se va răspunde însemnătăţii acestui An, voinţei popoarelor ! Numai aşa vom face ca, intr-adevăr, acest An să marcheze un început spre dezarmare, spre încetarea confruntărilor şi trecerea pe calea colaborării paşnice, spre dezarmare, spre o lume a păcii, fără nici un fel de arme !“. In această privinţă, este reliefată ca „prioritate a priorităţilor" înfăptuirea unor progrese reale pe calea reducerii şi eliminării pericolului nuclear. ■ Pornind tocmai de la această prioritate ţara noastră a salutat noile propuneri formulate de secretarul general al C.C. al P.C.U.S., tovarăşul Mihail Gorbaciov, care a arătat că U.R.S.S. este hotărîtă să continue moratoriul instituit unilateral pină la sfîrşitul lunii martie şi să nu efectueze, chiar după această dată, explozii nucleare dacă şi S.U.A. vor proceda la fel. In acelaşi context, România şi-a exprimat deplinul său sprijin faţă de propunerea unei noi întîlniri sovieto-americane la nivel înalt, într-o capitală europeană, destinată pregătirii unui acord în problema încetării experienţelor nucleare. De altfel, în această direcţie converg chemările cuprinse în Declaraţia-Apel a F.D.U.S., adresată partidelor şi organizaţiilor democratice, guvernelor, tuturor popoarelor din ţările europene, din S.U.A. şi Canada, de pe alte continente. Efectiv, cuvintarea şi Declaraţia-Apel se constituie intr-un cuprinzător program de acţiune, incluzînd obiective de însemnătate decisivă pentru soarta păcii în lume — de la lichidarea rachetelor din Europa şi eliminarea armelor nucleare de pe toate continentele, pină la reducerea substanţială a armamentelor clasice, şi de la încetarea manevrelor militare de orice fel, inclusiv maritime, la crearea de zone denuclearizate şi fără arme chimice, la''reducerea cheltuielilor militare şi folosirea fondurilor economisite pentru progresul economico-social al tuturor naţiunilor. Este un program realist şi eficient, care întruneşte acordul unanim al oamenilor muncii din ţara noastră, are girul adeziunii întregului popor — aşa cum atestă elocvent multiplele luări de atitudine, declaraţiile şiscrisorile trimise de cetăţeni din toate colţurile ţării. Şi este neîndoielnic că un asemenea program — îzvorît din spiritul de înaltă responsabilitate, din încrederea în primatul raţiunii, din receptivitatea faţă de aspiraţiile vitale ale întregii umanităţi, atribute specifice gîndirii politice şi acţiunii practice a preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu poate decit să întrunească o largă adeziune internaţională, sporind prestigiul ţării pe toate meridianele globului. Cronicar 2 România literară România literară Director : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câmpeanu. • Anul acesta, prietenii lui Nichita Stănescu s-au întilnit din nou, cu prilejul zilei de naştere a poetului. Luni, 31 martie, Muzeul Literaturii Române a organizat, in aula Liceului „Nicolae Bălcescu“ din str. Nuferilor, o manifestare la care au participat : Constantin Chiriţă, Maria Luiza-Cristescu, Adam Puslojic, Constantin Crişan, Anghel Dumbrăveanu, Mircea Tomuş, Sorin Dumitrescu, Mircea Micu, Damian Necula. Studenţii din anul II al I.A.T.C. au recitat din creaţia poetului. A fost prezentat filmul „Spirit de vînt“ realizat de studenţii Valentin Vasilescu şi Horia Lapteş, iar Augustin Frăţilă şi Mircea Vintilă au interpretat melodii pe versuri de Nichita Stănescu. • Manifestările iniţiate de „Muzeul Literaturii Române“ cu prilejul centenarului „G. Topîrceanu“, în colaborare cu B.C.U., se vor încheia în ziua de 11 aprilie, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare din Capitală. Acţiunile debutează cu vernisajul Expoziţiei omagiale (manuscrise, volume princeps, corespondenţă, fotografii, obiecte etc.). Simpozionul „Actualitatea lirică a lui Topîrceanu“ va fi susţinut de acad. Şerban Cioculescu, dr. Al. Săndulescu, editorul scriitorului omagiat, lector univ. dr. George Sanda. De asemenea, va avea loc un recital de poezie şi muzică la care îşi vor da concursul soprana Georgeta Stolen, pianista Aurora Jenei şi violonistul Andrei Roşianu. La Muzeul Literaturii Române Viaţa literară Sub semnul omagierii P.C.R. Luna cârjii în întreprinderi şi • Sub genericul „Cartea — factor activ al făuririi culturii umanist-ştiinţifice, al perfecţionării pregătirii profesionale, al educării revoluţionarpatriotice a oamenilor muncii“, de la 1 aprilie se vor desfăşura, în Capitală şi în ţară, acţiunile culturale cuprinse în cea de-a Xl-a ediţie a tradiţionalei manifestări „Luna cărţii in întreprinderi şi instituţii". Organizată in cadrul celei de-a Vl-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României" de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Central al U.G.S.R. şi Uniunea Scriitorilor, prestigioasa manifestare anuală „Luna cărţii in întreprinderi şi instituţii" îşi va desfăşura acţiunile sub semnul omagierii celor 65 de ani care s-au împlinit de la făurirea Partidului Comunist Român. Amplă acţiune cultural-educativă cu pronunţat caracter de masă. „Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii“ şi-a afirmat şi îşi afirmă, de la o ediţie la alta, generoasa misiune de a oferi cel mai larg şi democratic cadru de desfăşurare a dialogului oamenilor muncii, la chiar locul lor de muncă (în întreprinderi, instituţii, cluburi muncitoreşti, pe marile platforme industriale, case de cultură), cu scriitori, redactori şi directori de edituri, cu factori de răspundere in domeniul politicii editoriale, in scopul popularizării cărţii, al înregistrării exigenţelor oamenilor muncii, în acest domeniu, al sporirii eficienţei activităţii editoriale din ţara noastră. Cuprinzînd acţiuni diverse ce acoperă tematic principalele domenii de activitate şi principalele obiective ale muncii cultural-educative cuprinse în politica noastră editorială. „Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii" reprezintă, prin diversitatea acţiunilor ca şi prin continuitatea lor, un permanent sondaj in rîndul oamenilor muncii in scopul de a veni în intimpinarea cerinţelor lor de lectură profesională şi culturală, ca şi o permanentă „propunere" a informaţiilor şi volumelor nou apărute, în principalele domenii de interes ale momentului actual. Un loc de frunte în agenda acestor manifestări, marcat şi de expunerile ce le-a deschis la nivel republican, in ziua de 1 aprilie la întreprinderea „Electronica" din Capitală şi la Casa de cultură a sindicatelor din Botoşani, îl reprezintă acţiunile referitoare la rolul P.C.R. în marile transformări revoluţionare ce au avut loc în ţara noastră şi al tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in definirea teoriei şi stabilirea practicii construcţiei socialismului in România. Cu această ocazie sunt prezentate şi difuzate lucrările tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU editate în seriile : „România pe drumul construi- institutu rii societăţii socialiste multilateral dezvoltate", „Din gîndirea social politică“, „Din gindirea filosofică", „Din gîndirea economică a preşedintelui României", precum şi cele trei volume din seria de „Opere alese" ale secretarului general al partidului. Intre 14 şi 20 aprilie vor fi organizate în mod special „Zilele cărţii tehnico-ştiinţifice", precum şi „Zile ale editurilor", acţiuni completate cu recitaluri de poezie, dezbateri, prezentări de cărţi, simpozioane, concursuri etc. Temele, interesante, atractive şi incitante ale dezbaterilor şi simpozioanelor reflectă caracterul deschis, constructiv şi totodată de lucru al acestor acţiuni. Realizări şi proiecte editoriale: „Literatura română contemporană în programul editurilor noastre", „Cartea ştiinţifică în procesul formării concepţiei înaintate, revoluţionare a oamenilor muncii“, „Cartea de istorie în programul Editurii Academiei", „Viaţa şi munca eroilor socialismului, izvor de inspiraţie pentru proza noastră contemporană", „Cartea social politică“, „Noutăţi ale Editurii Kriterion“, „Cartea cu şi despre tineret" etc., reprezintă o invitaţie directă la dezbateri active mobilizînd Interesul cititorilor spre cele mai importante aspecte ale activităţii editoriale româneşti. 65