România literară, aprilie-iunie 1986 (Anul 19, nr. 14-26)

1986-04-03 / nr. 14

­ • In zilele de 28—29 martie 1986, Uniunea Scriitorilor a deschis seria de manifestări culturale, politico-educa­tive consacrate aniversării a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român. Comitetul judeţean Buzău al P.C.R. şi Uniunea Scriitorilor din R.S. România au organizat, în ziua de 28 martie 1986, manifestări culturale la liceele: „Mihai Eminescu", „Bogdan Petriceicu Hasdeu“, Liceul pedagogic „Spiru C. Haret", Liceul industrial Nr. 1, Liceul industrial nr. 6 din Buzău. Un festival literar de amploare, con­sacrat Partidului Comunist Român, a avut loc in Sala Mare a Comitetului judeţean Buzău al P.C.R. In ziua de sîmbătă 29 martie a.c. au fost organizate manifestări in judeţul Buzău, la Rimnicu-Sărat, la Liceul in­dustrial Pogoanele, Căminul Cultural Smeeni, Căminul cultural Pîrscov (lo­calitatea de naştere a marelui scriitor V. Voiculescu) şi la Căminul cultural din comuna Stilpu. Manifestările care s-au desfăşurat au avut tema : „Literatura română — angajată plenar in opera de formare a omului nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă". • Sub egida Consiliului municipal Petroşani s-a organizat o tabără de documentare şi creaţie, in cinstea a­­niversării a 65 de ani de la făurirea Partidului. Au participat poeţi, proza­tori, critici literari din cadrul asocia­ţiilor de scriitori din Cluj-Napoca, Braşov şi Craiova : Ion Lungu, Teo­­har Mihadaş, Romulus Diaconescu, Petre Bucşa, Ion Itu, Dumitru Dem. Ionaşcu, Eduard Haidan. • La Liceul economic din Craiova s-a desfășurat o manifestare literară dedicată aniversării partidului la care au participat : Marin Sorescu, Romu­lus Diaconescu, Gabriel Chifu, Marius Ghica, Petrei Berceanu şi George Po­­pescu. Actorul Ion Colan de la Teatrul Na­ţional din Craiova a susţinut un re­cital de poezie dedicat patriei, parti­dului. • In sala Studioului experimental al Teatrului Naţional din Craiova s-a desfăşurat, în cinstea aceluiaşi mare eveniment, primul spectacol al „Stu­dioului de poezie", organizat de re­vista „Ramuri“ şi Teatrul Naţional din Craiova, spectacolul respectiv fi­ind o incursiune în opera lui Marin Sorescu. Au luat cuvîntul, cu acest prilej, Literatura şi angajare A fost vizitată localitatea balneară Monteoru. Au participat : Dumitru Radu Popes­­cu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Ioan Adam, Ion Băieşu, Radu Cârneci, Florin Costinescu, Dinu Flămând, Ion Gheorghe, Traian Iancu, director al Uniunii Scriitorilor, Gheorghe Istra­­te, Florin Muscalu, Gheorghe Pituţ, Florentin Popescu, Dumitru Pricop, A.I. Zăinescu, precum şi poeţii buzo­­ieni: Puiu Cristea, Dumitru Ion Dincă, Andrei Gheorghe, Nicolae Iordache, Aurelian Mareş, Constantin Petcu, Ion Stanciu. Scriitorii au fost primiţi de tovarăşul­­ Catolică Vasile, prim secretar al Co­mitetului judeţean Buzău al P.C.R., care a prezentat realizările în econo­mie, ştiinţă şi cultură ale judeţului, ponderea pe care judeţul o ocupă în economia naţională ca urmare a ma­rilor investiţii efectuate, ca în toate zonele ţării, in anii pe care, cu înaltă şi justificată mîndrie patriotică, po­porul ii numeşte „Epoca Nicolae Ceauşescu". Au fost prezentate, de a­­semenea, sarcinile şi obiectivele eco­nomice din actualul cincinal, precum şi direcţiile de ansamblu ale dezvol­tării economico-sociale a judeţului, din perspectiva sfîrşitului de secol, ca­ ur­­mare a hotăririlor şi programelor a- Alte manifestări Patrel Berceanu, Const. Barbu. Au recitat din creaţia lui Marin Sorescu actorii : Mirela Cioabă, Tania Filip, Tamara Popescu, Emil Boroghină, Ion Colan, Hie Gheorghe, Tudor Gheor­ghe, Ştefan Mirea, Mihai Peniuc şi Tudorel Popescu. • La invitaţia Comitetului comu­nal de partid Verneşti, judeţul Buzău, scriitorii Constantin Petcu şi Gheor­ghe Andrei s-au întîlnit cu elevi, ca­dre didactice şi alţi oameni ai muncii din această comună, în cadrul unei manifestări literare. Oaspeţii au citit pagini despre lup­tele comuniştilor în ilegalitate, despre activitatea partidului în anii glorioşi ai construcţiei socialiste, după care au prezentat secvenţe din creaţia lor literară şi au purtat un viu dialog în probleme de literatură cu cei prezenţi. La această şezătoare au participat şi membri ai cenaclului literar „Al. Sahia“ din Buzău, printre care Mihai Macovei, Dumitru Pană, Gh. Lixan­­dru, Ion Iacob, Marin Krim. • In cinstea aniversării a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, la Liceul industrial textil din Lugoj, Asociaţia scriitorilor din Ti­mişoara a iniţiat o dezbatere în leg a­doptate de cel de al XIII-lea Congres al P.C.R. Au asistat tovarăşii : Stela Chiorea­­nu, secretar al Comitetului judeţean Buzău al P.C.R., Victor Andreica, şef de secţie la Comitetul judeţean Buzău al P.C.R., Maria Lazăr, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului Popular al jude­ţului Buzău, Ion Nae, preşedintele Co­mitetului judeţean de cultură şi edu­caţie socialistă Buzău, Georgeta Nico­­lescu, inspector general al inspectora­tului şcolar judeţean Buzău, şi Mihai Bâzu, redactor şef al ziarului „Viaţa Buzăului“. Scriitorii au fost însoţiţi de Victor Andreica, şef de secţie la Comitetul judeţean Buzău al P.C.R., de Ion Nae, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Buzău, de alţi reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat Au fost organizate expoziţii de carte, iar în licee, şcoli, cămine culturale au fost recitate, de către elevi, poezii ale poeţilor participanţi la manifestări. Manifestările culturale consacrate marelui jubileu al Partidului Comunist Român au fost conduse de Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, tură cu problemele prozei româneşti contemporane. La clubul tineretului din acest oraş s-a desfăşurat o masă rotundă la care au participat Livius Ciocârlie, Mircea Nedelciu şi Sorin Preda. La dezbate­rea cu tema „Direcţii şi autori în proza actuală" au participat criticii literari Cornel Ungureanu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş. • In cadrul omagierii marii ani­versări, la librăria „Mihai Eminescu" din Timişoara a fost lansat volumul colectiv de debut „Argonauţii", avînd ca autori pe Nicolae Aniţei, Gheorghe Baş, Ion Chichera, Ioan Dragoş, Gheorghe Mocuţa, Nicolae Roşianu, Marcel Tolcea. Au luat cuvîntul Ion Marin Alină-­­jan, directorul Editurii „Facla", şi Eu­gen Dorcescu, redactorul şef al edi­turii. La Casa tineretului din Timişoara a avut loc o masă rotundă în cadrul că­reia s-a discutat despre acelaşi volum. • „Scriitorii şi limba literară" a fost tema simpozionului susţinut la Inspectoratul şcolar din Slobozia şi la „Casa Corpului Didactic“ din Capitală, în întâmpinarea jubileului partidului, de Gh. Bulgăr, Dumitru Săvulescu şi George Mirea. Din 7 în 7 zile 0 chemare la acţiuni concrete pentru pace. DECLARAJIA-APEL a F.D.U.S. FAPTELE, realităţile arată că 1986, proclamat ca An Internaţional al Păcii, tinde să ocupe un loc aparte in cronologia vieţii politice, in evoluţiile istorice de pe planeta noastră. In legătură cu această deviză, devine din ce in ce mai evidentă conturarea şi dezvoltarea a două tendinţe, contrapuse şi antagoniste intre ele : pe de o parte, afirmarea tot mai pregnantă a voinţei po­poarelor ca Anul Internaţional al Păcii să marcheze intr-adevăr un moment de răscruce în trecerea de la politica de înarmări şi agresiune la o nouă politică, constructivă, de înţelegere şi dezarmare, iar, pe de altă parte, tendinţa de a se ignora acest deziderat al umanităţii, de a se continua, neschimbat, cursul ve­chilor manifestări care au adus omenirea atît de a­­proape, din ce în ce mai aproape, de prăpastia unei conflagraţii atotnimicitoare. Sunt două tendinţe care se materializează pregnant prin multiplicarea concomitentă a unor acte şi ac­ţiuni profund contradictorii — creşterea şi diversifica­rea mişcărilor sociale pacifiste, intensificarea luărilor de poziţie şi eforturile consacrate păcii — dar, din păcate, şi înmulţirea incidentelor armate, a focarelor de conflict şi a manifestărilor politicii de forţă, atit de primejdioase pe o planetă supraînarmată, transfor­mată intr-un depozit de material incendiar. In confruntarea dintre aceste două tendinţe, glasul României socialiste s-a făcut din nou auzit cu putere, in aceste zile, prin cuvîntul celui mai autorizat expo­nent, preşedintele Nicolae Ceauşescu, care a lansat un nou şi vibrant apel de pace spre toate meridianele lumii. încă o dată, intr-un context deosebit de com­plex, de resuscitare a încordării, România socialistă îşi exprimă viguros vocaţia de pace şi aduce o sub­stanţială şi valoroasă contribuţie la promovarea destin­derii şi înţelegerii internaţionale. Ideea de bază, cristalizată in cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, este aceea că prilejul oferit de instituirea Anului Internaţional al Păcii nu trebuie ratat, ci, dimpotrivă, folosit la ma­ximum pentru a se obţine — dacă nu o rezolvare efec­tivă a uriaşelor probleme acumulate în lume — cel puţin trecerea spre o politică nouă, crearea unor pre­mise robuste pentru soluţionarea prin tratative a pro­blemelor, pentru progrese reale spre înfăptuirea de­zarmării. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, programul de acţiuni adoptat, Declaraţia- Apel — toate oglindesc voinţa fermă ca Anul Inter­naţional al Păcii să nu rămînă o Inimoasă şi amă­gitoare declaraţie de intenţii, să nu capete un caracter formal sau să fie considerat doar o etichetă decora­tivă, aplicată unor realităţi contrarii, ci să dobindească un conţinut concret foi practic, de lucru, să se soldeze cu un aport efectiv la consolidarea păcii. „Noi considerăm — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S. — că Anul Internaţional al Păcii trebuie să determine acţiuni şi înţelegeri concrete, reale, în direcţia opririi cursei Înarmării, a dezarmării şi asigurarea păcii ! Nu­mai­­aşa se va răspunde însemnătăţii acestui An, vo­inţei popoarelor ! Numai aşa vom face ca, intr-adevăr, acest An să marcheze un început spre dezarmare, spre încetarea confruntărilor şi trecerea pe calea colabo­rării paşnice, spre dezarmare, spre o lume a păcii, fără nici un fel de arme !“. In această privinţă, este reliefată ca­ „prioritate a priorităţilor" înfăptuirea unor progrese reale pe calea reducerii şi eliminării pericolului nuclear. ■­ Pornind tocmai de la această prioritate ţara noas­tră a salutat noile propuneri formulate de secretarul general al C.C. al P.C.U.S., tovarăşul Mihail Gorba­­ciov, care a arătat că U.R.S.S. este hotărîtă să con­tinue moratoriul instituit unilateral pină la sfîrşitul lunii martie şi să nu efectueze, chiar după această dată, explozii nucleare dacă şi S.U.A. vor proceda la fel. In acelaşi context, România şi-a exprimat de­plinul său sprijin faţă de propunerea unei noi întîl­­niri sovieto-americane la nivel înalt, într-o capitală europeană, destinată pregătirii unui acord în problema încetării experienţelor nucleare. De altfel, în această direcţie converg chemările cu­prinse în Declaraţia-Apel a F.D.U.S., adresată parti­delor şi organizaţiilor democratice, guvernelor, tutu­ror popoarelor din ţările europene, din S.U.A. şi Ca­nada, de pe alte continente. Efectiv, cuvintarea şi De­­claraţia-Apel se constituie intr-un cuprinzător program de acţiune, incluzînd obiective de însemnătate decisivă pentru soarta păcii în lume — de la lichidarea rache­telor din Europa şi eliminarea armelor nucleare de pe toate continentele, pină la reducerea substanţială a armamentelor clasice, şi de la încetarea manevrelor militare de orice fel, inclusiv maritime, la crearea de zone denuclearizate şi fără arme chimice, la''reducerea cheltuielilor militare şi folosirea fondurilor economi­site pentru progresul economico-social al tuturor na­ţiunilor. Este un program realist şi eficient, care întruneşte acordul unanim al oamenilor muncii din ţara noastră, are girul adeziunii întregului popor — aşa cum atestă elocvent multiplele luări de atitudine, declaraţiile şi­­scrisorile trimise de cetăţeni din toate colţurile ţării. Şi este neîndoielnic că un asemenea program — îzvorît din spiritul de înaltă responsabilitate, din în­crederea în primatul raţiunii, din receptivitatea faţă de aspiraţiile vitale ale întregii umanităţi, atribute specifice gîndirii politice şi acţiunii practice a pre­şedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­­ nu poate decit să întrunească o largă adeziune inter­naţională, sporind prestigiul ţării pe toate meridianele globului. Cronicar 2 România literară ­ România literară Director : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câm­­peanu. • Anul acesta, prietenii lui Nichita Stănescu s-au în­­tilnit din nou, cu prilejul zi­lei de naştere a poetului. Luni, 31 martie, Muzeul Li­teraturii Române a organizat, in aula Liceului „Nicolae Băl­­cescu“ din str. Nuferilor, o manifestare la care au parti­cipat : Constantin Chiriţă, Maria Luiza-Cristescu, Adam Puslojic, Constantin Crişan, Anghel Dumbrăveanu, Mir­cea Tomuş, Sorin Dumitres­­cu, Mircea Micu, Damian Necula. Studenţii din anul II al I.A.T.C. au recitat din crea­ţia poetului. A fost prezentat filmul „Spirit de vînt“ reali­zat de studenţii Valentin Va­­silescu şi Horia Lapteş, iar Augustin Frăţilă şi Mircea Vintilă au interpretat melo­dii pe versuri de Nichita Stă­­nescu. • Manifestările iniţiate de „Muzeul Literaturii Române“ cu prilejul centenarului „G. Topîrceanu“, în colaborare cu B.C.U., se vor încheia în ziua d­e 11 aprilie, la sediul Bi­bliotecii Centrale Universi­tare din Capitală. Acţiunile debutează cu ver­nisajul Expoziţiei omagiale (manuscrise, volume prin­­ceps, corespondenţă, foto­grafii, obiecte etc.). Simpozionul „Actualitatea lirică a lui Topîrceanu“ va fi susţinut de acad. Şerban Cio­­culescu, dr. Al. Săndulescu, editorul scriitorului omagiat, lector univ. dr. George Sanda. De asemenea, va avea loc un recital de poezie şi mu­zică la care îşi vor da con­cursul soprana Georgeta Sto­len­, pianista Aurora Jenei şi violonistul Andrei Roşianu. La Muzeul Literaturii Române Viaţa literară Sub semnul omagierii P.C.R. Luna cârjii în întreprinderi şi • Sub genericul „Cartea — factor ac­tiv al făuririi culturii umanist-ştiinţi­­fice, al perfecţionării pregătirii pro­fesionale, al educării revoluţionar­­patriotice a oamenilor muncii“, de la 1 aprilie se vor desfăşura, în Capita­lă şi în ţară, acţiunile culturale cu­prinse în cea de-a Xl-a ediţie a tra­diţionalei manifestări „Luna cărţii in întreprinderi şi instituţii". Organizată in cadrul celei de-a Vl-a ediţii a Fes­tivalului naţional „Cîntarea Români­ei" de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Central al U.G.S.R. şi Uniunea Scriitorilor, prestigioasa manifestare anuală „Luna cărţii in întreprinderi şi instituţii" îşi va des­făşura acţiunile sub semnul omagierii celor 65 de ani care s-au împlinit de la făurirea Partidului Comunist Ro­mân. Amplă acţiune cultural-educa­­tivă cu pronunţat caracter de masă. „Luna cărţii în întreprinderi şi insti­tuţii“ şi-a afirmat şi îşi afirmă, de la o ediţie la alta, generoasa misiune de a oferi cel mai larg şi democratic cadru de desfăşurare a dialogului oa­menilor muncii, la chiar locul lor de muncă (în întreprinderi, instituţii, cluburi muncitoreşti, pe marile plat­forme industriale, case de cultură), cu scriitori, redactori şi directori de edituri, cu factori de răspundere in domeniul politicii editoriale, in scopul popularizării cărţii, al înregistrării exigenţelor oamenilor muncii, în acest domeniu, al sporirii eficienţei activi­tăţii editoriale din ţara noastră. Cuprinzînd acţiuni diverse ce aco­peră tematic principalele domenii de activitate şi principalele obiective ale muncii cultural-educative cuprinse în politica noastră editorială. „Luna căr­ţii în întreprinderi şi instituţii" re­prezintă, prin diversitatea acţiunilor ca şi prin continuitatea lor, un per­manent sondaj in rîndul oamenilor muncii in scopul de a veni în intim­­pinarea cerinţelor lor de lectură pro­­­­fesională şi culturală, ca şi o perma­nentă „propunere" a informaţiilor şi volumelor nou apărute, în principalele domenii de interes ale momentului actual. Un loc de frunte în agenda acestor manifestări, marcat şi de expunerile ce le-a deschis la nivel republican, in ziua de 1 aprilie la întreprinderea „Electronica" din Capitală şi la Casa de cultură a sindicatelor din Boto­şani, îl reprezintă acţiunile referitoa­re la rolul P.C.R. în marile transfor­mări revoluţionare ce au avut loc în ţara noastră şi al tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in definirea teoriei şi stabilirea practicii construc­ţiei socialismului in România. Cu această ocazie sunt prezen­tate şi difuzate lucrările tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU editate în se­riile : „România pe drumul construi- institutu­­ rii societăţii socialiste multilateral dezvoltate", „Din gîndirea social po­litică“, „Din gindirea filosofică", „Din gîndirea economică a preşedintelui României", precum şi cele trei volume din seria de „Opere alese" ale secreta­rului general al partidului. Intre 14 şi 20 aprilie vor fi organizate în mod special „Zilele cărţii tehnico-ştiinţifi­­ce", precum şi „Zile ale editurilor", acţiuni completate cu recitaluri de poezie, dezbateri, prezentări de cărţi, simpozioane, concursuri etc. Temele, interesante, atractive şi in­­citante ale dezbaterilor şi simpozioa­nelor reflectă caracterul deschis, constructiv şi totodată de lucru al acestor acţiuni. Realizări şi proiecte editoriale: „Li­teratura română contemporană în pro­gramul editurilor noastre", „Cartea ştiinţifică în procesul formării con­cepţiei înaintate, revoluţionare a oa­menilor muncii“, „Cartea de istorie în programul Editurii Academiei", „Via­ţa şi munca eroilor socialismului, iz­vor de inspiraţie pentru proza noas­tră contemporană", „Cartea social po­litică“, „Noutăţi ale­­ Editurii Krite­­rion“, „Cartea cu şi despre tineret" etc., reprezintă o invitaţie directă la dezbateri active mobilizînd Interesul cititorilor spre cele mai importante aspecte ale activităţii editoriale­ ro­mâneşti. 65

Next