România literară, iulie-septembrie 1986 (Anul 19, nr. 27-39)

1986-07-03 / nr. 27

România literară Director : George Ivaşcu. Redactor jef adjunct : Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câm­­peanu. Din 7 în 7 zile Sub semnul răspunderii pentru destinele întregii omeniri PLENARA Consiliului Naţional al Oamenilor Munci­­ţi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi So­ciale, memorabilele cuvintări rostite de la tribuna a­­cestui for de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu au relevat cu deosebită pregnanţă legătura organic deter­minantă dintre obiectivele construcţiei noastre inter­ne, socialiste şi comuniste, şi direcţiile de acţiune ale politicii noastre externe. In Hotărîrea-Chemare adop­tată de Plenară se arată în mod solemn : „Punînd in centrul întregii activităţi realizarea minunatelor pla­nuri şi programe de dezvoltare, pe care le putem rea­liza numai in condiţii de pace, partidul şi statul nostru acţionează cu consecvenţă pentru înfăptuirea dezar­mării, în primul rînd a dezarmării nucleare, pentru apărarea păcii, a dreptului vital al oamenilor la exis­tenţă, la viaţă, la libertate şi independenţă“. La rîndul lor, lucrările Sesiunii Marii Adunări Na­ţionale, consacrate Legii Planului Naţional unic de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1986—1990, au subliniat temeiurile profunde al­e acestei unităţi dialectice între politica internă şi poziţia inter­naţională a partidului şi statului nostru. UN deosebit răsunet a avut în conştiinţa naţiunii noastre socialiste Cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la inaugurarea noului Palat al pio­nierilor şi şoimilor patriei, splendida construcţie ridi­cată în Parcul Tineretului din Capitală. In spiritul Înaltei răspunderi faţă de destinul poporului nostru şi faţă de soarta întregii omeniri care-i însufleţeşte ne­contenit gîndul şi fapta de înalt umanism revoluţionar, conducătorul partidului şi statului nostru arăta : „Do­rim să asigurăm poporului nostru, tuturor popoarelor lumii, tineretului, copiilor patriei noastre condiţii de pace pentru a putea învăţa, pentru a se putea pregăti în vederea continuării construcţiei socialiste şi comu­niste ! Ne adresăm de aici, de la această adunare a copiilor, cu chemarea către toţi conducătorii de state din Europa şi din lume ca, în numele copiilor, să fa­­cem totul pentru înlăturarea armelor nucleare, a ori­căror arme de pe planeta noastră, pentru o colaborare paşnică, pentru o lume fără războaie, o lume a inde­pendenţei, a demnităţii fiecărei naţiuni, în care fiecare popor să se dezvolte liber, aşa cum o doreşte, fără nici un amestec din afară ! Să folosim minunatele cu­ceriri ale ştiinţei nu pentru a crea arme de distrugere a oamenilor, ci pentru a asigura progresul economic şi social, pentru ridicarea bunăstării materiale a fiecărui popor ! Să facem în aşa fel imat tot ceea ce geniul uman a creat mai bun să servească oamenilor, bună­stării şi fericirii lor ! Consider că nu există astăzi pro­blemă mai importantă decit pacea, asigurarea drep­tului vital al oamenilor, al naţiunilor la existenţă, la viaţă, la libertate şi independenţă !“ CONSECVENŢA acestui timp, pe care cu îndrep­tăţită mîndrie patriotică îl numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“, afirmarea principiilor, enunţarea vecto­rilor esenţiali ai politicii internaţionale a partidului şi statului nostru este însoţită de o multiplă şi intensă acţiune practică destinată să contribuie la tri­umful cauzei păcii şi la dezvoltarea colaborării in­ternaţionale pe toate planurile. Schimburile de me­saje dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi alţi con­ducători de state şi de partide, primirea la şeful sta­tului român a unor reprezentanţi de frunte ai unor gu­verne şi parlamente au constituit tot atîtea prilejuri de reafirmare a interesului reciproc pentru întărirea şi amplificarea relaţiilor de colaborare bilaterală şi pe arena internaţională. In cadrul convorbirilor avute în acest sens cu primul ministru al Republicii Turcia, Turgut Özal, care a fă­cut o vizită oficială în ţara noastră, au fost evidenţiate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia, care se dezvoltă continuu,­in spiritul înţele­gerilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt purtat la Bucureşti şi Ankara. A fost subliniată importanţa întăririi colaborării, prieteniei şi bunei ve­cinătăţi între statele balcanice, în interesul popoarelor din această regiune, al cauzei păcii, securităţii şi co­operării. In acest context, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a se ajunge la înţelegeri privind transformarea Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare şi chimice, fără baze mili­tare străine. PROBLEMATICA salvgardării păcii, a rezolvării pe cale paşnică a tuturor conflictelor dintre state, renun­ţarea la folosirea forţei în relaţiile internaţionale, abo­lirea politicii de intervenţie în treburile interne ale altor ţări se află în centrul de atenţie al demersului internaţional al României. Exprimînd această preocu­pare, Declaraţia Agenţiei Române de Presă — Ager­­pres in legătură cu sprijinul acordat de S.U.A. contra­revoluţionarilor din Nicaragua subliniază că hotărîrea Administraţiei Statelor Unite de a finanţa forţele con­trarevoluţionare care luptă împotriva regimului legal din această ţară reprezintă o gravă încălcare a princi­piilor dreptului internaţional, un amestec direct în tre­burile interne, o ameninţare la adresa independenţei şi suveranităţii Republicii Nicaragua, un act de natură să agraveze şi mai mult situaţia complexă şi explozivă din regiunea Americii Centrale. Totodată — se arată în declaraţie — o asemenea hotărîre afectează climatul politic general, sporeşte încordarea şi ridică noi ob­stacole în calea bunei convieţuiri in această regiune, în edificarea unui climat de pace şi colaborare. TOATE aceste demersuri, toate aceste exprimări de o­poziţie şi relevări de direcţii necesare în viaţa inter­naţională , se adaugă la acţiunea perseverentă, de ne­dezminţită consecvenţă pe care România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu o consacră cauzei primordiale a păcii, făuririi unei lumi fără arme şi fără războaie, unei lumi mai bune şi mai drepte pentru întreaga umanitate. Cronicar 2 România literară Simpozion • Filiala Societăţii de şti­inţe filologice din Buzău a organizat la Liceul „B.P. Haşdeu“ din municipiul res­pectiv un simpozion pe tema „Dezvoltarea interbelică a poeziei şi asimilarea noilor realizări în acest domeniu al beletristicii“. Au participat la dezbateri Ion Rotaru, Mihai Zamfir, George Sanda, Gheorghe Andrei, Al. Duţu. ..Mioriţa" • La Casa de cultură din Topliţa, judeţul Harghita, s-a desfăşurat tradiţionala manifestare „Mioriţa“, cu participarea a numeroşi concurenţi din mai multe ju­deţe ale ţării. Cu acest prilej, a avut loc o sesiune de comunicări la care şi-au adus contribuţia Vasile Netea, George Sbâr­­cea, Faragó József, Mihai Gavril, Nicolae Constanti­­­nescu, Valeriu Niţu, Vasile Latiş, Vasile Avram, Rozalia Balint, Nicolae Bucur, Lu­cia Iştoc, Ioan Kardalus, Va­sile Pop, Lazăr Şt. Ioan, Franc Şerbescu. Viaţa literară Drumuri de glorie • Scriitorii şi armata ; armata şi li­teratura ; literatura şi apărătorii pa­triei ; literatura şi cultivarea trăsătu­rilor politico-morale ale ostaşilor ; patriotismul socialist, dragostea adincă faţă de popor, faţă de construcţia so­cialismului şi comunismului în Româ­nia, devotamentul profund faţă de Partidul Comunist Român şi faţă de secretarul său general, pre­şedintele Republicii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — acestea au fost temele întilnirii literare organiza­tă la Casa Centrală a Armatei de con­ducerea Ministerului Apărării Naţio­nale şi Uniunea Scriitorilor. In prezenţa ministrului apărării na­ţionale, tovarăşul general-colonel Va­sile Milea, şi a adjunctului ministrului, tovarăşul general-locotenent dr. Ilie Ceauşescu, alături de care din prezi­diu au făcut parte Dumitru Radu Po­­pescu, preşedintele Uniunii Scriitori­lor, Eugen Barbu, George Bălâiţă, Ion Dodu Bălan şi Constantin Ţoiu, s-au aflat la întilnirea din 20 iunie a.c. cadre de bază ale armatei, precum şi numeroşi scriitori, membri ai asocia­ţiilor de scriitori din Capitală şi din ţară, veterani de război şi participanţi, de-a lungul anilor, la importante ac­ţiuni de documentare pe urmele osta­şilor români în glorioasele lupte de eliberare a patriei şi pe mari şantiere ale construcţiei socialiste, colaboratori activi ai Editurii Militare. Subliniind, în cuvîntul lor, faptul că iubirea de patrie este sentimentul fun­damental care-i leagă pe scriitori de viaţa ostăşească, ministrul apărării na­ţionale, general-colonel Vasile Milea, şi preşedintele Uniunii Scriitorilor, Du­mitru Radu Popescu, au relevat, tot­odată, că scriitorii au fost şi sunt ei în­şişi ostaşi ai ţării, iar tradiţia de luptă cu arma în mină pentru independenţă şi suveranitate este, în istoria patriei, dintre cele mai vii, gloria multor crea­tori fiind dobîndită nu numai în cîmpul artelor, ci şi pe cîmpul de luptă. Astăzi — s-a subliniat — li­teratura e un front activ pe care se continuă cu dîrzenie şi înflăcărare obţinerea de victorii necesare con­strucţiei paşnice. Scriitorii prezenţi la întilnirea lite­rară au evocat, la rîndu-le, in cuvîntul lor, impresionante pagini atit din lupta de eliberare a patriei, cit şi din epo­peea făuririi socialismului şi comunis­mului în ţara noastră. Mulţi dintre ei au şi înglobat în opere literare fapte de muncă eroică de pe marile şan­tiere care au contribuit,­in Epoca Nicolae Ceauşescu, la edificarea unor obiective de cea mai înaltă semnifica­ţie din întreaga istorie de construcţie a ţării — Canalul Dunăre-Marea Neagră, Transfăgărăşanul, Metroul, Centrul civic din Bucureşti, oraşe şi întreprinderi noi pe întinsul patriei, importante lucrări de irigaţii, centrale electrice şi hidrocentrale... Drumurile evocate în cadrul întîlni­­rii, — drumuri pe locuri unde s-au dat lupte grele pentru dezrobirea na­ţională şi socială şi drumuri de zidire a unei vieţi noi pe pămîntul strămo­şesc al patriei — sînt drumurile gloriei şi biruinţei poporului în măreaţa sa strădanie de împlinire a unui ţel mile­nar : libertate, independenţă, suvera­nitate şi pace pe întreaga planetă. Scriitorii au elogiat astfel cele două dimensiuni vitale ale oştirii noastre de astăzi : pregătirea continuă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi mun­ca entuziastă depusă la realizarea unor mari edificii industriale şi social-cul­­turale pe cuprinsul patriei române. Dialogul a constituit un prilej de stimulare a creaţiei literare inspirată din tradiţiile de luptă ale ostaşilor ţării, de îmbogăţire a patrimoniului cultural-artistic al oştirii cu noi lu­crări de valoare, menite să contribuie la educarea patriotică şi revoluţionară a tinerilor care îşi fac datoria sub drapel. De asemenea, au fost puse în lumină o seamă de căi concrete ale cooperării scriitorilor cu armata : vizi­te de documentare, întîlniri cu ostaşi ai diferitelor unităţi, cu cadre militare şi cu elevi ai şcolilor de ofiţeri, elabo­rarea unor opere literare — romane, piese de teatru, volume de versuri, re­portaje şi scenarii de film — inspirate din viaţa şi activitatea nobilă a apără­torilor patriei. In cadrul întilnirii, par­ticipanţii şi-au exprimat profunda şi sincera adeziune la înaltul ţel de con­strucţie al poporului, dînd glas hotărî­­rii de a contribui, printr-o bună pregătire de apărare a patriei şi prin­tr-o puternică angajare in procesul de creaţie materială şi spirituală, la transpunerea în viaţă a programu­lui partidului, a preţioaselor indicaţii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu de edificare a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. V.B. în Iulie? • 1 IULIE. A apărut. La Iaşi, pină in 1891, revista „Contemporanul“ (1881). A apărut, la Constanţa, primul număr al revistei „Tomis“ (1966). S-au născut : Ion Maxim (1925), Cos­­tache Olăreanu (1929), Ion Pop (1941). A murit Titu Maiorescu (1917). • 2 IULIE. S-au născut : Demos­­tene Botez (1393), Mihai Tican-Ru­­mano (1895), Ștefan Fay (1919), Oc­­tavian Paler (1926), Dan Verona (1947). Au murit : Mihail Kogălnicea­­nu (1891), Emil Girleanu (1914). • 3 IULIE. S-au născut : Paul Ni­colae Mihail (1923), Ştefan Gheorghiu (1927),Zeno Ghiţulescu (1929), Mihai Tatulici (1948). Au murit : Ioan A. Lapedatu (1900), Alex. Bistriţeanu (1976). • 4 IULIE. S-au născut : Haralamb Zincă (1923), Victor Atanasiu (1949). • 5 IULIE . S-au născut : Iulia Soare (1920), Aurel Deboveanu (1929), Al. Oprea (1931). • 6 IULIE. S-au născut : Dragoș Vicol (1920), Alexandru Sen (1924), Teofil Bălaj (1937), Voicu Bugariu (1939), George Alboiu (1944), Gabriela Negreanu (1947). A murit Constantin Narly (1956). • 7 IULIE. S-a născut Daniela Caurea (1951). A murit Ion Vinea (1964). • 8 IULIE. S-a născut Látó Erdély Anna (1906), Constantin Lăzărescu (1908), Angela Marinescu (1941), Şer­­ban Foarţă (1942). Au murit : G.M. Zamfirescu (1939), Petre Pandrea (1968). • 9 IULIE. S-au născut : Al. Graur (1900), Tatiana Nicolescu (1923), Teo­dor Bulza (1949). A murit Miron Nea­gu (1973). • 10 IULIE. S-au născut : Ion Si­­ mionescu (1873), Salamon László (1891). , • 11 IULIE. S-a născut Viorica Vi­­zanti (1917). A murit Radu Brateș (1973). • 12 IULIE. S-au născut : Constan­tin Noica (1909), Radu Enescu (1925), Alexandru Ivasiuc (1933), Radu F. Alexandru (1943). Au murit : Ienă­­chiţă Văcărescu (1797), Richard Hi­llard (1977). • 13 IULIE. S-a născut : Constan­tin Z. Buzdugan (1870). • 14 IULIE. S-au născut : Bucur Stănescu (1916), Szász János (1927), Mihail Cosma (1929), George Anania (1941). A murit Tudor Arghezi (1967). • 15 IULIE. S-au născut : D. Th. Neculuță (1859), Aurel Iordache (1919). A murit Octavian Neamțu (1976). • 16 IULIE. S-au născut : D. An­­ghel (1872), Ilie Cristea (1892), Maria­na Ceauşu (1928), Alexandru Calais (1928), Gheorghe Buzoianu (1932), Vic­tor Crăciun (1934), Horia Vasilescu (1940). A murit E. Lovinescu (1943). • 17 IULIE. S-au născut A.T. Lau­­rian (1810), Tabéry Géza (1890), George Almosnino (1936), Daniel Di­­mitriu (1945). A murit Pantazi Ghica (1890). • 18 IULIE. S-au născut : S. Da­mian (1930), Micaela Ghițescu (1931), Balogh József (1931), Nicolae Neagu (1931), Mircea Constantinescu (1945). • 19 IULIE. S-au născut : Teodor Murăşanu (1891), N. Carandino (1905), Tamara Gane (1909), Constantin­ţoiu (1923), Traian-Liviu Birăiescu (1924), Norman Manea (1936), Maria Luiza Cristescu (1943). • 20 IULIE. S-au născut : Paul Bujor (1862), Ştefan Popescu (1912), Iuliu Raţiu (1930), Corneliu Leu (1932), Adrian Păunescu (1943). • 21 IULIE. S-au născut : Simion Bărnuţiu (1808), Vasile Alecsandri (1821), Mircea Dem Rădulescu (1889), Ion Biberi (1904), Traian Chelariu (1906), D. Macrea (1907), Violeta Zam­­firescu (1921), Mircea Cojocaru (1938), Valentin Hossu-Longin (1939), Ioana Diaconescu (1948). A murit Ion Pas­­cadi (1979). • 22 IULIE. S-a născut George Moroșanu (1911). A murit Lt. Miro­­nescu (1939). • 23 IULIE. S-au născut Gh. Ada­­mescu (1869), Eugen Teodoru (1924). • 25 IULIE. S-a născut Mihail Co­­dreanu (1876). Au murit : Petre Iosif (1978), Tudor Balteș (1979). • 26 IULIE. S-au născut : Silves­tru Zaharodnei (1907), Cezar Baltag (1939), Gheorghe Azap (1939). Au mu­rit : Mihail Cornea (1901), Al. Tudor- Miu (1961), Dominic Stanca (1976). • 27 IULIE. S-au născut : Lucian Predescu (1907), Marcel Gafton (1925), Costache Anton (1930), Pan­ezverna (1937), Eugen Zehan (1938). Au murit: Al. Pelimon (1881), Ion Muşlea (1966), Teodor Balş (1983). • 28 IULIE. S-au născut : Mary Polihroniade-Lăzărescu (1904), Ioan Şerb (1932), Ion Chirie (1940). A murit Aurel P. Bănuț (1970). • 29 IULIE. S-au născut : Victor Ion Popa (1895), N. Steinhardt (1912). Au murit : Ion Cătină (1851), Ștefan G. Vîrgolici (1897). • 30 IULIE : S-au născut : Franyó Zoltán (1887), Mihail Celarianu (1893), Al. O. Teodoreanu (1894), Traian Dorgoșan (1935). Întîlniri cu cititorii CLUJ-NAPOCA TÂRGU-MUREŞ . La Liceul de matema­­tică-fizică din Turda, la Li­ceul „N. Bălcescu“ din Cluj- Napoca, la revista „Tribu­na“, la clinica medicală „Clujana“, Asociaţia scriito­rilor a organizat şezători li­terare în cadrul cărora s-au discutat volume recente de poezie, proză, critică şi isto­rie literară. Au participat la discuţii : Al. Căprariu, Negoita Iri­­mie, Miron Scorobete, Va­lentin Taşcu, Horia Bădescu, Petre Bucşa, Eugen Uricaru, Petru Poantă. TIMIŞOARA • Cenaclul Asociaţiei scrii­torilor din Timişoara şi al revistei „Orizont“ a fost gazda unei întîlniri cu mem­bri ai cenaclului „Ritmuri“ de pe lingă Biblioteca jude­ţeană din Deva, condus de Valeriu Bârgău. Au citit din creaţiile lor Mariana Pândaru şi Dorina Brînduşa. Referatul a fost susţinut de Marian Odangiu. Au luat cuvîntul Alexandru Jebeleanu, Ion Pachia Tato­­mirescu, Valeriu Drumeş, Vasile Popovici şi Anghel Dumbrăveanu. • Asociaţia scriitorilor din Tirgu Mureş a organi­zat, în cadrul „Zilelor cultu­rale din Mărtiniş“ (Harghi­ta), un simpozion cu privire la importanţa traducerilor în vederea cunoaşterii cit mai largi a creaţiilor literare din şi în limba română. Au luat cuvîntul Dan Cul­­cer şi Maria Man­at. IAŞI • Corneliu Sturzu, Horia Zilieru, Const. Pricop, Ni­­chita Danilov, George Pru­­teanu, Daniel Dumitriu, la şedinţe ale cenaclului literar „Junimea“ din Iaşi , Vasile Constantinescu, Vasile Filip, Vasile Stancu, la Casa de cultură din Tîr­­gu Frumos , Const. Călin, Calistrat Costin, Sergiu Adam, Anna Mușat, Eugen Uricaru, Vlad Sorianu, Vic­tor Mitocaru, Hertha Spuhn, la cenaclul „G. Bacovia** din Bacău, In cadrul prezentării volumelor „Poezia poeziei de azi“ de Valentin Taşcu, şi „Viaţa bunilor Ioan“ de Ernest Gravriloaie. „Paremiologie românească" • Sub auspiciile Societăţii de ştiinţe filologice din R.S. România, Inspectoratului şco­lar şi Casei corpului didac­tic Mehedinţi, la Drobeta- Turnu Severin s-a desfăşu­rat cel de-al II-lea Simpo­zion de paremiologie româ­nească. După un cuvînt de salut din partea „Revistei de etnografie şi folclor“ rostit de Alexandru Dobre, în cele două zile ale simpozionului (16—17 iunie) au susţinut comunicări, în ordinea din program : I. C. Chiţimia, Gh. Vrabie, Romulus Vulcănescu, Gheorghe Bulgăr, Ion Cu­­ceu, Petru Rezuş, Cezar Ta­­barcea, Mihai Rădulescu, Pavel Ruxăndroiu, A. Gh. Olteanu, Dumitru Stanciu, Stelian Dumistrăcel, N. Con­­stantinescu, Alexandru An­drei, Al. Stănciulescu-Bîrda, Dan Buciumeanu, Ovidiu Vişan, Ion Bratu, Emilia Stănciulescu-Birda, Elena Cantemir-Vlad, Ana Vlăduț Pegulescu, Dumitru Gaman, Mihail Robea, Gh. N. Du­­mitrescu-Bistriţa şi Con­stantin Negreanu.

Next