România literară, octombrie-decembrie 1986 (Anul 19, nr. 40-52)
1986-10-02 / nr. 40
România literară Director : George Ivaşcu. Redacte* şef adjunct : Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câmpeanu. U B. -Va w• '^Aw' Din 7 in 7 zile Vibrant apel la acţiune unita pentru pacea lumii LUÎND cuvîntul în cadrul dezbaterilor generale ale actualei sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, ministrul de externe al ţării noastre, Ion Totu, a prezentat ipoziţia kunamei, aprecierie şi considerentele preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind principalele probleme ale vieţii internaţionale. Expozeul a produs o impresie profund pozitivă prin exemplaritatea abordării principalelor probleme ale vieţii internaţionale, prin realismul şi potenţialul de eficienţă al soluţiilor preconizate, prin generozitatea umanistă a poziţiei faţă de obiectivul fundamental al asigurării păcii în întreaga lume, in beneficiul tuturor ţărilor şi popoarelor. Condiţiile internaţionale actuale impun, după concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, schimbarea cursului periculos al evenimentelor. Nestăvilirea lui ar face să crească şi mai mult primejdia unui nou război mondial, catastrofa nucleară ducînd la distrugerea a înseşi condiţiilor pentru existenţa vieţii pe planeta noastră. Alternativa nu poate fi decit o politică nouă, de destindere, de dezarmare, de colaborare şi pace. Or, se constată că, în acest an, proclamat de O.N.U. drept An Internaţional al Păcii, în loc să fie luate măsuri concrete pentru o politică de soluţionare negociată a marilor probleme care preocupă omenirea, are loc, dimpotrivă, o accentuare a încordării în relaţiile internaţionale. România atrage atenţia că este imperios necesar să se treacă de la declaraţii la fapte, să se facă totul pentru intensificarea eforturilor Naţiunilor Unite, ale tuturor popoarelor şi forţelor iubitoare de pace care să determine acţiuni şi înţelegeri concrete, reale, în direcţia opririi cursei înarmărilor, atît pe Pămînt cit şi în Cosmos. „Numai o asemenea politică — precizează expozeul — este de natură să asigure o securitate reală tuturor statelor, să garanteze popoarelor condiţiile pentru a crea noi valori materiale şi spirituale, să-şi aducă pe mai departe contribuţia la progresul şi civilizaţia întregii omeniri. De aceea considerăm că este dreptul sacru şi datoria fiecărui stat mare, mijlociu sau mic să acţioneze într-un spirit constructiv şi de colaborare, să contribuie In mod efectiv la Însănătoşirea radicală a climatului internaţional“. In acest spirit, tara noastră acţionează alături de toate forţele iubitoare de pace pentru a se ajunge cit mai curind la înţelegeri corespunzătoare privind oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri concrete de dezarmare, pentru înfăptuirea unui program complex de dezarmare, în centrul căruia să se afle dezarmarea nucleară şi care să ducă la lichidarea, pe etape, a tuturor armelor nucleare pînă la sfirşitul secolului si, in paralel, la reducerea cu 25 la sută, în următorii cinci ani, a armamentelor convenţionale, precum şi a efectivelor şi cheltuielilor militare, urmind să se depună eforturi în continuare pentru a se ajunge la o reducere de cel puţin 50 la sută pînă în anul 2000, ASA cum s-a arătat si incuvintările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în timpul recentelor vizite de lucru în judeţele Buzău, Dîmboviţa şi Prahova, România consideră că ar avea o mare însemnătate dacă o serie de state ar trece la o reducere unilaterală a efectivelor, armamentelor şi cheltuielilor militare. In acest sens, şeful statului român a adresat tuturor statelor din Europa, precum şi Statelor Unite şi Canadei chemarea de a trece fiecare la o reducere cu cel puţin 5 la sută a înarmărilor, chiar înaintea realizării unui acord corespunzător, în ce o priveşte. România este gata să treacă, pina la sfirşitul acestui an, la reducerea cu 5 la sută a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare, cu convingerea că se vor găsi şi alte state care să procedeze în acest sens. ÎNTOCMAI ca şi în alte rînduri, s-a precizat şi in expozeul de la O.N.U. că, în concepţia României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, uriaşele mijloace umane şi materiale, financiare şi ştiinţifice care se irosesc anual pentru crearea de arme ale morţii trebuie să fie folosite în scopul accelerării progresului economic şi social. O cerinţă imperativă pentru pacea şi securitatea popoarelor, pentru însuşi viitorul omenirii o constituie lichidarea subdezvoltării, reducerea decalajelor dintre ţările bogate şi sărace şi edificarea noii ordini economice internaţionale. în acest scop a fost reafirmat sprijinul acordat de România pentru organizarea unei conferinţe internaţionale în cadrul O.N.U., la care să participe, cu drepturi egale, atît ţările in curs de dezvoltare cit şi cele dezvoltate, în vederea soluţionării globale a problemelor subdezvoltării şi instaurării noii ordini economice mondiale, a realizării unor relaţii de colaborare, bazate pe înţelegere şi echitate. România consideră de asemeni că se impune o soluţionare globală a problemei datoriilor externe, prin anularea, reducerea şi reeşalonarea datoriei externe a unor grupuri de ţări, acordîndu-se în continuare noi credite ţărilor in curs de dezvoltare, în condiţii echitabile. In acest sens, ca şi in acela al soluţionării altor probleme cardinale ale contemporaneităţii, preşedintele Republicii Socialiste România l-a împuternicit pe ministrul de externe al ţării să transmită de la tribuna celei de-a 41-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. chemarea sa la unirea forţelor şi la acţiune înalt responsabilă faţă de soarta popoarelor, faţă de soarta planetei noastre, pentru asigurarea triumfului raţiunii, pentru făurirea unei lumi fără arme şi fără războaie, a păcii şi colaborării între naţiuni. Este un apel de natură să găsească ecou în tot ce are mai bun şi mai realist în ea conştiinţa acestei lumi. Cronicar 2 România literară am Hr.. Viaţa literară * în spiritul colaborării • Ia invitaţia conducerii Uniunii Scriitorilor din R.P. Ungară, o delegaţie a Uniunii Scriitorilor din R.S. România,, compusă din Dumitru Radu Popescu, preşedinte al Uniunii Scriitorilor, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte, Létay Lajos, secretar, Mircea Radu Iacoban, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Iaşi, a efectuat, în perioada 24—29 septembrie a.c., o vizită in Republica Populară Ungară. Cu acest prilej au avut loc convorbiri consacrate stadiului actual al dezvoltării celor două literaturi, analizindu-se, în spiritul colaborării reciproce, relaţiile literare româno-maghiare. Au participat la discuţii Hubay Miklós, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din R.P. Ungară, Fodor András, vicepreşedinte, Jovanovics Miklós, secretar general, Orduigh Szilveszter, secretar. Delegaţia română a fost primită de Vajda György, adjunct al ministrului culturii din R.P. Ungară. în ziua de 26 septembrie a.c., delegaţia Uniunii Scriitorilor din R.S. România a fost primită de tovarăşul Lénard Pál, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Cu prilejul primirii, s-a discutat despre rolul creaţiei literar-artistice în dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi înţelegere reciprocă, despre necesitatea dialogului permanent între creatorii de valori spirituale, exponenţi ai năzuinţelor de pace şi ai idealurilor umaniste ale popoarelor lor. La intîlnirile şi convorbirile delegaţiei Uniunii Scriitorilor din R.S. România au participat Pavel Platona şi Ovidiu Miron, reprezentanţi ai Ambasadei R.S. România in R.P. Ungară. • Cu prilejul vizitei pe care a intreprins-o în ţara noastră la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe, delegaţia oficială din Luxemburg condusă de Raymond Weber, director general al Direcţiei pentru relaţii culturale internationale din Ministerul Afacerilor Externe, a avut loc o întilnire la Uniunea Scriitorilor. Din delegaţie au făcut parte Marc Courte, ataşat în Ministerul Afacerilor Externe, şi Mars Klein, profesor ataşat in Ministerul Afacerilor Culturale. Oaspeţii au fost salutaţi de Ion Hobana, secretar al Uniunii Scriitorilor, şi de Teorii Bălaj, şeful Secţiei relaţii externe. • Cu prilejulvizitei pe care a întreprins-o în ţara noastră la invitaţia Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea (I.R.R.C.S.), delegaţia condusă de Yitzhak Korn, preşedintele Asociaţiei de prietenie Israel—România, a avut o întilnire la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ din Capitală. Oaspeţii au fost salutaţi de Constantin Ţoiu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, şi de Teorii Bălaj, şeful Secţiei relaţii externe. • Cu prilejul vizitei pe care a intreprins-o in ţara noastră, profesorul doctor Heinrich Stiehler de la Universitatea din Klagenfurt (Austria), îngrijitorul ediţiei de opere complete Panait Istrati care apare în R.F. Germania, a prezentat, luni, 29 septembrie a.c., la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ din Capitală, o conferinţă despre opera senatorului intitulată „Povestirile lui Adrian Zografi in Franţa anilor ’20 şi cum ar trebui citite acestea azi în R.F. Germania“. Oaspetele a fost prezentat de criticul Mircea Iorgulescu, membru în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor. La discuţiile care au urmat au fost prezenţi Cezar Baltag, Helmut Britz, Franz Johannes Bilhardt, Ilies Câmpeanu, Gertrud Gregor, Mihai Izbăşescu, Arnold Hauser, Iulian Neacşu, Alexandru Talex, Teodor Vârgoliei şi Teorii Bălaj, şeful Secţiei relaţii externe a Uniunii Scriitorilor. A fost de faţă Hubert Hauser, directorul Casei de cultură a R.F. Germania la București. Colocviile revistei „Ramuri" • IN perioada 26—28 septembrie s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a colocviilor revistei Ramuri, manifestare literară organizată de revista Ramuri, Comitetul judeţean Dolj pentru cultură şi educaţie socialistă şi Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România. Despre semnificaţia actualei ediţii a colocviilor, au vorbit in deschiderea manifestărilor, Constanţa Lăzărescu, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţiei socialistă, Constantin Ţoiu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, şi Marin Sorescu, secretarul Asociaţiei scriitorilor din Craiova, redactorul şef al revistei Ramuri. Au fost decernate premiile pe anul 1986 ale revistei Ramuri : Bucur Demetrian (poezie), Nicolae Diaconu (critică literară), Aurel Antonie (proză). La sesiunea de comunicări ştiinţifice avînd drept temă Poezia română contemporană , tradiţie şi inovaţie, la vizitele de documentare şi intîlnirile cu iubitorii de literatură din comuna Bechet, de la Clubul Sindicatelor din oraşul Băileşti şi la Casa de Cultură a oraşului Calafat au participat : Constantin Barbu, Marin Besteliu, Gabriel Chifu, Denisa Comănescu, Romulus Diaconescu, Nicolae Diaconu, Marian Drăghici, Marius Ghica, Ilarie Hinoveanu, Dan Lupescu, Aurel Lupulescu, Romeo Magherescu, Ion Mircea, Eugen Negriei, Marian Papahagi, Adrian Popescu, George Popescu, Nicolae Prelipceanu, Vasile Silăjan, Mircea Scarlat, I.D. Sîrbu, George Sorescu, Marin Sorescu, Monica Spiridon, Mircea Florin Şandru, Mihai Şora, Doina Tarhon, Constantin Ţoiu, Doina Uricariu, Eugen Uricaru şi Mihai Zamfir. Manifestările s-au încheiat cu un recital extraordinar susținut de Tudor Gheorghe. Întîlniri cu cititorii • Intre 19 şi 21 septembrie a avut loc la Botoşani a X-a ediţie a tradiţionalei manifestări „Scriitori pe plaiuri natale“ , organizată de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă împreună cu Biblioteca judeţeană „Mihai Eminescu“. La intîlnirile cu cititorii şi la şezătorile literare din comunele Răchiţi, Hudeşti, Vlăsineşti şi Iacobeni au participat : Andi Andrieş, Anda Boldur, Dorin Baciu, Dumitru Corbea, George Damian, Gelu Dorian, Constantin Dracsin, Ioan Holban, Lucia Olaru Nenati, Nicolae Turtureanu, Dumitru Tcaciuc şi Alex. Vergu. • In cadrul serilor muzeului „Calistrat Hogaş“ din Piatra Neamţ, „Drumuri şi popasuri“, Octavian Paler s-a întilnit la 25 septembrie cu cititorii din localitate. Scriitorul a prezentat un „Itinerar subiectiv“, a răspuns la întrebări şi a dat autografe. • In staţiunea balneoclimaterică Ocnele Mari, locul de naştere al poetului Mircea Demetriad, a avut loc un simpozion prilejuit de aniversarea a 125 de ani de la naşterea sa. Au luat cuvîntul Gheorghiţa Drăguşin, primarul oraşului, istoricii literari Mircea Anghelescu şi Doru Motoc, precum şi Anela Niculescu şi P. Petria de la Biblioteca judeţeană Vîlcea. PESTE CÎTEVA ZILE Almanahul „ROMÂNII LITERARI" 1987 Realitate, Fantastic, Utopie _________________________________________________________) Dezbatere • Luni 29 septembrie a avut loc o dezbatere de creaţie pe tema Dramaturgia naţională contemporană la Teatrul Mic şi la Teatrul Foarte Mic, organizată de revista „Teatrul“ şi instituţia vizată. A rostit o alocuţiune Introductivă tovarăşa Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Au luat cuvîntul Theodor Mănescu, Adriana Popescu, Ileana Berlogea, Victor Partion, Valentin Silvestru, Ion Toboşaru, Paul Tutungiu, Dinu Săraru. Analiza complexă a problematicii abordate a fost urmărită cu interes de cei prezenţi în sala Teatrului Foarte Mic. SEMNAJÎ • Ion Agârbiceanu — POVESTIRI. Ediţie îngrijită de G. Pienescu în seria „Mari scriitori români“. (Editura Cartea Românească, 448 p., 15,50 lei). • Mircea Eliade — MAITREYL NUNTA ÎN CER. Postfaţă şi bibliografie de Gabriel Dimisianu. Apărută în colecţia „Arcade“, ediţia a fost îngrijită în redacţie de Mihai Dascal. (Editura Minerva, 350 p., 13,50 lei). • Liviu Călin — UMBRA FOCULUI. Poeme. (Editura Eminescu, 78 p. 8,75 lei). • Vasile Băran — PLECAREA CAVALERILOR. Roman care încheie trilogia începută cu Cavalerii de pe Coastă. (Editura Eminescu, 254 p., 9,25 lei). • Daniel Uragan — TARE CA PIATRA. Roman. (Editura Cartea Românească, 320 p., 15,50 lei). • Mircea Anghelescu — ION HELIADE RADULESCU. O biografie a omului și a operei. (Editura Minerva, 408 p., 19,50 lei). • Violeta Miron — SCALA. Cel de-al doilea volum de proză al autoarei. (Editura Eminescu, 210 p., 8.25 Ioi). LECTOR PRIMIM : îngrijitorul ediţiei bibliofile Joc secund, Cartea Românească, 1986 ii roagă pe cititorii interesaţi să-l ierte şi să îndrepte greşelile de tipar pe care nu le-a observat la ultima corectură. Pagina VII, rîndul 1, de jos, se va citi 263—271 (nu 263—, cum apare) ; p. 235, r. 12, de sus : autobiografică (nu autobiografă); p. 243. r. 9, de sus : cunoşteam (nu cunoaștem); p. 244, rr. 5—6, de jos : constată (nu contată); p. 257. r. 1, de sus : primul cuvînt din textul scrisorii lui G. Călinescu este precedat de semnul citării, *• ; p. 267, r. 1, de jos : august (nu iunie); p. 270, r. 1, de jos; investit-o (nu învestit-o). Romulus Vulpescu ERATĂ Semnalăm citeva inadvertenţe tehno-redacţionale în ALMANAHUL „ROMÂNIEI LITERARE“, 1987. Astfel, rugăm a se citi, corect , la pag. 8, coloana I, episod, conversaţie la pag. 11, coloana I : spre uşa masivă la pag. 11, coloana II; a înfăţişat teoria la pag. 15, coloana I , autorul R.L. Stevenson/ la pag. 24, coloana I : Necunoscutul incitant la pag. 32, coloana II, îmbarcaţi în jumătăţi la pag. 181, coloana 11 o voce distinctă la pag. 218, coloana I Frontera (1984) la pag. 245, coloana I Neil Armstrong la pag. 250, coloana I de zile în Cap la primele trei texte din Sumar (pag. 316), forma corectă a trimiterilor este : 5, 12, 18 Alte imperfecţiuni le va îndrepta, desigur, însuşi cititorul,