România literară, octombrie-decembrie 1986 (Anul 19, nr. 40-52)

1986-10-02 / nr. 40

România literară Director : George Ivaşcu. Redacte* şef adjunct : Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câm­­­peanu. U B. -Va w• '^Aw' Din 7 in 7 zile Vibrant apel la acţiune unita pentru pacea lumii LUÎND cuvîntul în cadrul dezbaterilor generale ale actualei sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, ministrul de externe al ţării noastre, Ion Totu, a prezentat ipoziţia kun­amei, aprecierie şi considerentele preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind principalele probleme ale vieţii internaţionale. Expozeul a produs o impresie profund pozitivă prin exemplari­tatea abordării principalelor probleme ale vieţii inter­naţionale, prin realismul şi potenţialul de eficienţă al soluţiilor preconizate, prin generozitatea umanistă a poziţiei faţă de obiectivul fundamental al asigurării păcii în întreaga lume, in beneficiul tuturor ţărilor şi popoarelor. Condiţiile internaţionale actuale impun, după con­cepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, schimbarea cursului periculos al evenimentelor. Nestăvilirea lui ar face să crească şi mai mult primejdia unui nou război mondial, catastrofa nucleară ducînd la distru­gerea a înseşi condiţiilor pentru existenţa vieţii pe planeta noastră. Alternativa nu poate fi decit o politi­că nouă, de destindere, de dezarmare, de colaborare şi pace. Or, se constată că, în acest an, proclamat de O.N.U. drept An Internaţional al Păcii, în loc să fie luate măsuri concrete pentru o politică de soluţionare negociată a marilor probleme care pre­ocupă omenirea, are loc, dimpotrivă, o accentuare a încordării în relaţiile internaţionale. România atrage atenţia că este imperios necesar să se treacă de la de­claraţii la fapte, să se facă totul pentru intensificarea eforturilor Naţiunilor Unite, ale tuturor popoarelor şi forţelor iubitoare de pace care să determine acţiuni şi înţelegeri concrete, reale, în direcţia opririi cursei înar­mărilor, atît pe Pămînt cit şi în Cosmos. „Numai o ase­menea politică — precizează expozeul — este de na­tură să asigure o securitate reală tuturor statelor, să garanteze popoarelor condiţiile pentru a crea noi va­lori materiale şi spirituale, să-şi aducă pe mai departe contribuţia la progresul şi civilizaţia întregii omeniri. De aceea considerăm că este dreptul sacru şi datoria fiecărui stat mare, mijlociu sau mic să acţioneze în­­tr-un spirit constructiv şi de colaborare, să contribuie In mod efectiv la Însănătoşirea radicală a climatului internaţional“. In acest spirit, tara noastră acţionează alături de toate forţele iubitoare de pace pentru a se ajunge cit mai curind la înţelegeri corespunzătoare privind opri­rea cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri concrete de dezarmare, pentru înfăptuirea unui program com­plex de dezarmare, în centrul căruia să se afle dezar­marea nucleară şi care să ducă la lichidarea, pe etape, a tuturor armelor nucleare pînă la sfirşitul secolului si, in paralel, la reducerea cu 25 la sută, în următorii cinci ani, a armamentelor convenţionale, precum şi a efec­tivelor şi cheltuielilor militare, urmind să se depună eforturi în continuare pentru a se ajunge la o redu­cere de cel puţin 50 la sută pînă în anul 2000, ASA cum s-a arătat si in­cuvintările rostite de to­varăşul Nicolae Ceauşescu în timpul recentelor vi­zite de lucru în judeţele Buzău, Dîmboviţa şi Prahova, România consideră că ar avea o mare însem­nătate dacă o serie de state ar trece la o reducere unilaterală a efectivelor, armamentelor şi cheltuielilor militare. In acest sens, şeful statului român a adresat tuturor statelor din Europa, precum şi Statelor Unite şi Canadei chemarea de a trece fiecare la o reducere cu cel puţin 5 la sută a înarmărilor, chiar înaintea realizării unui acord corespunzător, în ce o priveşte. România este gata să treacă, pina la sfirşitul acestui an, la reducerea cu 5 la sută a armamentelor, efective­lor şi cheltuielilor militare, cu convingerea că se vor găsi şi alte state care să procedeze în acest sens. ÎNTOCMAI ca şi în alte rînduri, s-a precizat şi in expozeul de la O.N.U. că, în concepţia Româ­niei, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, uriaşele mijloace umane şi materiale, financiare şi ştiinţifice care se irosesc anual pentru crearea de arme ale morţii trebuie să fie folosite în scopul accelerării pro­gresului economic şi social. O cerinţă imperativă pen­tru pacea şi securitatea popoarelor, pentru însuşi viito­rul omenirii o constituie lichidarea subdezvoltării, re­ducerea decalajelor dintre ţările bogate şi sărace şi edificarea noii ordini economice internaţionale. în acest scop a fost reafirmat sprijinul acordat de România pentru organizarea unei conferinţe internaţionale în cadrul O.N.U., la care să participe, cu drepturi egale, atît ţările in curs de dezvoltare cit şi cele dezvoltate, în vederea soluţionării globale a problemelor subdez­voltării şi instaurării noii ordini economice mondiale, a realizării unor relaţii de colaborare, bazate pe înţele­gere şi echitate. România consideră de asemeni că se impune o soluţionare globală a problemei datoriilor externe, prin anularea, reducerea şi reeşalonarea da­toriei externe a unor grupuri de ţări, acordîndu-se în continuare noi credite ţărilor in curs de dezvoltare, în condiţii echitabile. In acest sens, ca şi in acela al soluţionării altor pro­bleme cardinale ale contemporaneităţii,­­ preşedintele Republicii Socialiste România l-a împuternicit pe mi­nistrul de externe al ţării să transmită de la tribuna celei de-a 41-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. chemarea sa la unirea forţelor şi la acţiune înalt res­ponsabilă faţă de soarta popoarelor, faţă de soarta planetei noastre, pentru asigurarea triumfului raţiunii, pentru făurirea unei lumi fără arme şi fără războaie, a păcii şi colaborării între naţiuni. Este un apel de natură să găsească ecou în tot ce are mai bun şi mai realist în ea conştiinţa acestei lumi. Cronicar 2 România literară a­m H­r.. Viaţa literară * în spiritul colaborării • Ia invitaţia conducerii Uniunii Scriitorilor din R.P. Ungară, o delegaţie a Uniunii Scriitorilor din R.S. România,, compusă din Dumitru Radu Popescu, pre­şedinte al Uniunii Scriitori­lor, Alexandru Bălăci, vice­preşedinte, Létay Lajos, secretar, Mircea Radu Iaco­­ban, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Iaşi, a efec­tuat, în perioada 24—29 sep­tembrie a.c., o vizită in Re­publica Populară Ungară. Cu acest prilej au avut loc con­vorbiri consacrate stadiului actual al dezvoltării celor două literaturi, analizindu-se, în spiritul colaborării reci­­­proce, relaţiile literare ro­­mâno-maghiare. Au participat la discuţii Hubay Miklós, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din R.P. Ungară, Fodor András, vicepreşedinte, Jovanovics Miklós, secretar general, Orduigh Szilveszter, secretar. Delegaţia română a fost primită de Vajda György, adjunct al ministrului cultu­rii din R.P. Ungară. în ziua de 26 septembrie a.c., delegaţia Uniunii Scri­itorilor din R.S. România a fost primită de tovarăşul Lénard Pál, secretar al Co­mitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Socialist Ungar. Cu prilejul primirii, s-a discutat despre rolul creaţiei literar-artistice în dezvoltarea relaţiilor de co­laborare şi înţelegere re­ciprocă, despre necesitatea dialogului permanent între creatorii de valori spirituale, exponenţi ai năzuinţelor de pace şi ai idealurilor uma­niste ale popoarelor lor. La intîlnirile şi convorbirile delegaţiei Uniunii Scriitori­lor din R.S. România au participat Pavel Platona şi Ovidiu Miron, reprezentanţi ai Ambasadei R.S. România in R.P. Ungară. • Cu prilejul vizitei pe care a intreprins-o în ţara noastră la invitaţia Ministe­rului Afacerilor Externe, delegaţia oficială din Lu­xemburg condusă de Ray­mond Weber, director gene­ral al Direcţiei pentru relaţii culturale internationale din Ministerul Afacerilor Exter­ne, a avut loc o întilnire la Uniunea Scriitorilor. Din delegaţie au făcut parte Marc Courte, ataşat în Ministerul Afacerilor Exter­ne, şi Mars Klein, profesor ataşat in Ministerul Afaceri­lor Culturale. Oaspeţii au fost salutaţi de Ion Hobana, secretar al Uniunii Scriitorilor, şi de Teorii Bălaj, şeful Secţiei re­laţii externe. • Cu prilejul­­vizitei pe care a întreprins-o în ţara noastră la invitaţia Institu­tului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea (I.R.R.C.S.), delegaţia condu­să de Yitzhak Korn, pre­şedintele Asociaţiei de prie­tenie Israel—România, a avut o întilnire la Casa Scri­itorilor „Mihail Sadoveanu“ din Capitală. Oaspeţii au fost salutaţi de Constantin Ţoiu, vicepre­şedinte al Uniunii Scriitori­lor, şi de Teorii Bălaj, şeful Secţiei relaţii externe. • Cu prilejul vizitei pe care a intreprins-o in ţara noastră, profesorul doctor Heinrich Stiehler de la Uni­versitatea din Klagenfurt (Austria), îngrijitorul edi­ţiei de opere complete Pa­­nait Istrati care apare în R.F. Germania, a prezentat, luni, 29 septembrie a.c., la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ din Capitală, o conferinţă despre opera sen­atorului intitulată „Povestiri­le lui Adrian Zografi in Franţa anilor ’20 şi cum ar trebui citite acestea azi în R.F. Germania“. Oaspetele a fost prezentat de criticul Mircea Iorgulescu, membru în Consiliul de conducere al Uniunii Scriito­rilor. La discuţiile care au urmat au fost prezenţi Ce­zar Baltag, Helmut Britz, Franz Johannes Bi­lhardt, Ilies Câmpeanu, Gertrud Gregor, Mihai Izbăşes­­cu, Arnold Hauser, Iulian Neacşu, Alexandru Talex, Teodor Vârgoliei şi Teorii Bălaj, şeful Secţiei relaţii externe a Uniunii Scriito­rilor. A fost de faţă Hubert Hauser, directorul Casei de cultură a R.F. Germania la București. Colocviile revistei „Ramuri" • IN perioada 26—28 sep­tembrie s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a colocvi­ilor revistei Ramuri, mani­festare literară organizată de revista Ramuri, Comitetul judeţean Dolj pentru cultură şi educaţie socialistă şi Uniu­nea Scriitorilor din Repu­blica Socialistă România. Despre semnificaţia ac­tualei ediţii a colocvi­ilor, au vorbit in deschiderea manifestărilor, Constanţa Lăzărescu, preşedintele Co­mitetului judeţean de cultură şi educaţiei socialistă, Con­stantin Ţoiu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, şi Marin Sorescu, secretarul Asociaţiei scriitorilor din Craiova, redactorul şef al revistei Ramuri. Au fost de­cernate premiile pe anul 1986 ale revistei Ramuri : Bucur Demetrian (poezie), Nicolae Diaconu (critică li­terară), Aurel Antonie (pro­ză). La sesiunea de comu­nicări ştiinţifice avînd drept temă Poezia română con­temporană , tradiţie şi inovaţie, la vizitele de do­cumentare şi intîlnirile cu iubitorii de literatură din comuna Bechet, de la Clu­bul Sindicatelor din oraşul Băileşti şi la Casa de Cultură a oraşului Ca­lafat au participat : Con­stantin Barbu, Marin Beste­­liu, Gabriel Chifu, Denisa Comănescu, Romulus Diaco­nescu, Nicolae Diaconu, Ma­rian Drăghici, Marius Ghica, Ilarie Hinoveanu, Dan Lu­­pescu, Aurel Lupulescu, Ro­meo Magherescu, Ion Mir­cea, Eugen Negriei, Marian Papahagi, Adrian Popescu, George Popescu, Nicolae Prelipceanu, Vasile Silăjan, Mircea Scarlat, I.D. Sîrbu, George Sorescu, Marin So­rescu, Monica Spiridon, Mir­cea Florin Şandru, Mihai Şora, Doina Tarhon, Con­stantin Ţoiu, Doina Uricariu, Eugen Uricaru şi Mihai Zamfir. Manifestările s-au încheiat cu un recital extra­ordinar susținut de Tudor Gheorghe. Întîlniri cu cititorii • Intre 19 şi 21 septem­brie a avut loc la Botoşani a X-a ediţie a tradiţionalei manifestări „Scriitori pe plaiuri natale“ , organizată de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă împreună cu Biblioteca ju­deţeană „Mihai Eminescu“. La intîlnirile cu cititorii şi la şezătorile literare din co­munele Răchiţi, Hudeşti, Vlăsineşti şi Iacobeni au participat : Andi Andrieş, Anda Boldur, Dorin Baciu, Dumitru Corbea, George Damian, Gelu Dorian, Con­stantin Dracsin, Ioan Hol­ban, Lucia Olaru Nenati, Ni­colae Turtureanu, Dumitru Tcaciuc şi Alex. Vergu. • In cadrul serilor muzeu­lui „Calistrat Hogaş“ din Piatra Neamţ, „Drumuri şi popasuri“, Octavian Paler s-a întilnit la 25 septembrie cu cititorii din localitate. Scriitorul a prezentat un „Itinerar subiectiv“, a răs­puns la întrebări şi a dat autografe. • In staţiunea balneocli­materică Ocnele Mari, locul de naştere al poetului Mircea Demetriad, a avut loc un simpozion prilejuit de ani­versarea a 125 de ani de la naşterea sa. Au luat cuvîntul Gheorghiţa Drăguşin, pri­marul oraşului, istoricii li­terari Mircea Anghelescu şi Doru Motoc, precum şi Anela Niculescu şi P. Petria de la Biblioteca judeţeană Vîlcea. ­ PESTE CÎTEVA ZILE Almanahul „ROMÂNII LITERARI" 1987 Realitate, Fantastic, Utopie _________________________________________________________) Dezbatere • Luni 29 septembrie a avut loc o dezbatere de cre­aţie pe tema Dramaturgia naţională contemporană la Teatrul Mic şi la Teatrul Foarte Mic, organizată de revista „Teatrul“ şi institu­ţia vizată. A rostit o alocuţiune Intro­ductivă tovarăşa Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Edu­caţiei Socialiste. Au luat cuvîntul Theodor Mănescu, Adriana Popescu, Ileana Berlogea, Victor Par­tion, Valentin Silvestru, Ion Toboşaru, Paul Tutungiu, Dinu Săraru. Analiza complexă a pro­blematicii abordate a fost urmărită cu interes de cei prezenţi în sala Teatrului Foarte Mic. SEMNAJÎ • Ion Agârbiceanu — POVESTIRI. Ediţie în­grijită de G. Pienescu în seria „Mari scriitori ro­mâni“. (Editura Cartea Românească, 448 p., 15,50 lei). • Mircea Eliade — MAITREYL NUNTA ÎN CER. Postfaţă şi biblio­grafie de Gabriel Dimi­­sianu. Apărută în colec­ţia „Arcade“, ediţia a fost îngrijită în redacţie de Mihai Dascal. (Editu­ra Minerva, 350 p., 13,50 lei). • Liviu Călin — UM­BRA FOCULUI. Poeme. (Editura Eminescu, 78 p. 8,75 lei). • Vasile Băran — PLECAREA CAVALE­RILOR. Roman care în­cheie trilogia începută cu Cavalerii de pe Coastă. (Editura Eminescu, 254 p., 9,25 lei). • Daniel Uragan — TARE CA PIATRA. Ro­man. (Editura Cartea Ro­mânească, 320 p., 15,50 lei). • Mircea Anghelescu — ION HELIADE RA­­DULESCU. O biografie a omului și a operei. (Editura Minerva, 408 p., 19,50 lei). • Violeta Miron — SCALA. Cel de-al doilea volum de proză al au­toarei. (Editura Emines­cu, 210 p., 8.25 Ioi). LECTOR PRIMIM : îngrijitorul ediţiei bi­bliofile Joc secund, Car­tea Românească, 1986 ii roagă pe cititorii intere­saţi să-l ierte şi să în­drepte greşelile de tipar pe care nu le-a observat la ultima corectură. Pa­gina VII, rîndul 1, de jos, se va citi 263—271 (nu 263—, cum apare) ; p. 235, r. 12, de sus : autobiografică (nu auto­­biografă); p. 243. r. 9, de sus : cunoşteam (nu cu­noaștem); p. 244, rr. 5—6, de jos : con­stată (nu con­tată); p. 257. r. 1, de sus : primul cuvînt din textul scrisorii lui G. Că­­linescu este precedat de semnul citării, *• ; p. 267, r. 1, de jos : august (nu iunie); p. 270, r. 1, de jos; investit-o (nu învestit-o). Romulus Vulpe­scu ERATĂ Semnalăm cite­va inad­vertenţe tehno-redacţio­­nale în ALMANAHUL „ROMÂNIEI LITERA­RE“, 1987. Astfel, rugăm a se citi, corect , la pag. 8, coloana I, episod, conversaţie la pag. 11, coloana I : spre uşa masivă la pag. 11, coloana II; a înfăţişat teoria la pag. 15, coloana I , autorul­­ R.L. Stevenson/ la pag. 24, coloana I : Necunoscutul incitant la pag. 32, coloana II, îmbarcaţi în jumătăţi la pag. 181, coloana 11 o voce distinctă la pag. 218, coloana I­­ Frontera (1984) la pag. 245, coloana I­­ Neil Armstrong la pag. 250, coloana I­­ de zile în Cap la primele trei texte din Sumar (pag. 316), forma corectă a trimiterilor este : 5, 12, 18 Alte imperfecţiuni le va îndrepta, desigur, în­suşi cititorul,

Next