România literară, iulie-septembrie 1987 (Anul 20, nr. 27-39)

1987-07-02 / nr. 27

--V > 3ß v *f -> mffgf- jf ;v'' * «< >ijppp' i ^W/./>^w^^A^...vív:w^*v.í.v.v.fí.«v:'->>>.^yAÍ\»v.'.vi<*>>:- :;■: -ív» România literară |||| Director : George Ivașcu. Redac­­|î -; ! tor §ef adjunct : Ion Horea. Secre­­*11111 tar responsabil de redacție : Huger Câmpeanu. 58 * pilî‰.v: *.•.›« ,, ^ mW»mM ' -X-/­ Din 7 în 7 zile Noile dimensiuni ale coexistenţei paşnice CONSECVENŢA eforturilor depuse de partidul şi de statul nostru pentru îmbunătăţirea climatului politic internaţional are temeiuri teoretice şi practice izvorite direct din considerarea realităţilor contemporane, din analiza ştiinţifică şi vizionar-revoluţionară a tendinţe­lor prezente la acest sfirşit de secol XX. Insistind asu­pra importanţei dezvoltării relaţiilor ţării noastre — mai ales în domeniul economic — cu toate ţările lu­mii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia, în Cuvîn­­tarea rostită săptămîna trecută la Plenara comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consi­liului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, mă­sura în care relaţii bune, active, echitabile între state pot contribui la cauza păcii în întreaga lume. Cu toate semnele promiţătoare apărute în ultima vreme în diverse arii de interes acut ale relaţiilor mondiale, aceste relaţii continuă să fie marcate de în­cordare, echilibru fragil, un pericol de rupere. Stadiul la care a ajuns cursa înarmărilor nucleare, acumularea de noi tipuri de arme de distrugere în masă constituie o împrejurare agravantă, care impune o gîndire şi o abordare nouă a problemelor războiului şi păcii. în concepţia României, o asemenea abordare trebuie să pornească de la faptul că, în condiţiile actuale, un nou război mondial şi, in general, orice război sunt de neconceput, încă la Congresul al XlII-lea al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a enunţat teza po­trivit căreia războiul, în condiţiile tehnicii actuale, nu mai poate fi avut în vedere ca modalitate de rezolvare a neînţelegerilor dintre state. Ceea ce se impune cu stringenţă, este concentrarea eforturilor tuturor naţiu­nilor lumii spre înlăturarea cu desăvîrşire a războiu­lui din practica internaţională şi promovarea fermă a unei politici noi, de colaborare şi pace. ROMÂNIA şi-a exprimat în repetate rinduri con­vingerea ei fermă că o securitate reală poate fi ga­rantată popoarelor nu prin acumularea şi dezvoltarea unor noi tipuri de arme, ci numai pe calea distrugerii şi lichidării totale a acestora nu prin ameninţări, nici prin presiuni diverse şi nici prin „război psihologic“. Faptele şi vorbele trebuie să fie acordate, şi chiar vorbele între ele, pentru a se putea realiza încrederea atît de necesară pentru ca relaţiile internaţionale să fie bune, propice păcii si dezvoltării economico-sociale, progresului general al civilizaţiei umane. Din păcate, in timp ce se desfăşoară tratative de dezarmare, se conturează înţelegeri de principiu şi proiecte de acor­duri în această privinţă, pe de altă parte se fac afirmaţii tendenţioase, au loc manifestări şi ingerin­ţe în treburile interne ale statelor. Un exemplu îl constituie felul în care s-a putut ajunge ca un docu­ment ca Actul final de la Helsinki, elaborat drept bază a înţelegerii şi cooperării, să fie folosit, prin interpre­tări unilaterale şi răstălmăciri, pentru promovarea unor ţeluri contrare destinderii şi încrederii, incompa­tibile cu normele coexistenţei paşnice. Pentru ca această coexistenţă paşnică să aibă real­mente conţinut, este nevoie ca la realizarea ei să par­ticipe, cu drepturi egale, toate naţiunile lumii. Che­zăşia atingerii obiectivului istoric care este coexistenţa paşnică stă în cooperarea sistematică, multilaterală, bazată pe principiile independenţei şi suveranităţii na­ţionale, neamestecului în treburile interne, nerecurge­­rii la forţă şi la ameninţarea cu forţa, egalităţii de­pline şi avantajului reciproc, singurele de natură să asigure dezvoltarea neîngrădită a relaţiilor economice internaţionale, făurirea unei lumi în care toţi oamenii să se poată bucura de descoperirile şi utilizarea paş­nică a ştiinţei şi tehnicii. O împrejurare istorică favorabilă s-a conturat in lume , tot mai conştiente de consecinţele inegalităţii, subdezvoltării, sărăciei, popoarele se arată preocupate de aşezarea pe o bază mai bună, mai echitabilă a relaţiilor naţionale şi internaţionale. Dincolo de di­versitatea de păreri asupra căilor menite să ducă la o lume mai bună şi mai dreaptă, tot mai mulţi oa­meni politici, tot mai multe popoare înţeleg că trebuie să se ajungă la o asemenea lume nouă. Opinia pu­blică, forţe sociale ample, diverse ca orientare politică, sunt mai active şi mai interesate decât oricind de cursul evenimentelor internaţionale, conştiente fiind că pacea şi securitatea mondială depind de eliminarea armelor celor mai periculoase, de dezarmare, dar şi de evoluţia situaţiei economice. Este din ce în ce mai bine înţeles că perpetuarea stărilor de criză, a subdezvol­tării, adîncirea decalajelor, inegalităţile economico­­financiare generează tensiuni şi, în ultimă instanţă, conflicte, care nu vor putea fi evitate dacă nu va fi instaurată, construită o nouă ordine economică inter­naţională. In cadrul diviziunii internaţionale a muncii, interde­pendenţa între ţările cu economii şi orinduiri sociale diferite, colaborarea lor activă şi largă, in spiritul egalităţii şi avantajului reciproc reprezintă un factor de o însemnătate decisivă pentru adevărata bună­stare a popoarelor, pentru securitate şi pace. Aceasta im­pune degajarea schimburilor economice şi comerciale de orice îngrădiri şi legiferări care perturbă relaţiile economice şi normale. în acest context de realităţi şi tendinţe, orientarea României, reafirmată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, are valoarea unui exemplu şi a unui apel : „în conformitate cu linia generală a politicii noastre internaţionale, vom acţiona şi în continuare pentru a ne aduce contribuţia activă la soluţionarea tuturor problemelor internaţionale, inclusiv a problemelor eco­nomice, ale lichidării subdezvoltării şi instaurării noii ordini economice internaţionale. Vom întări colaborarea cu toate ţările socialiste, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, cu partidele, comuniste şi muncitoreşti, cu alte partide democratice şi progresiste, cu partidele socialiste, so­­cial-democrate, cu toate forţele realiste care se pro­nunţă pentru pace şi colaborare internaţională“. Cronicar 2 România literară Viaţa literară _____.­­ ___________________________________ Premiul „G. Călinescu“ al „Revistei de Istorie şi Teorie Literară“ • Luni, 29 iunie, în prezenţa unei numeroase asistente, a avut loc decernarea Premiului „G. Călinescu“, instituit de Rev­ita de Istorie şi Teorie Literară, premiu ce se acordă anual unor lucrări româneşti valoroase de critică, istorie şi teorie literară. Cel dinţii Premiu „G. Călinescu“ a fost decernat lui Edgar I­ apu (pentru volumul Despre stiluri) şi lui Marin Sorescu (pentru volumul Uşor cu pianul pe scări). Premiile au fost inminate de Mihnea Gheorghiu, preşedin­tele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In cadrul festivităţii de decernare a Premiului au luat cu­­vintul Zoe Dumitrescu-Buşulenga (preşedintele juriului), Mir­­cea Anghelescu, Nicolae Florescu, Dan Hăulică, Mircea Mar­tin, Andrei Nestorescu, Valeriu Râpeanu şi Roxana Sorescu. Colocvii de literatura contemporană • Biblioteca judeţului Ti­miş a organizat, in colabora­re cu Comitetul U.T.C. al „întreprinderii de Mecani­zare a agriculturii“ din Ti­mişoara, o nouă intilnire în cadrul suitei de acţiuni „Co­locvii de literatură contem­porană“. Prozatoarea Ildico Achi­­mescu a fost prezentată de criticul literar Cornel Un­­gureanu. • Marţi, 30 iunie a.c., a avut loc şedinţa cenaclului de anticipaţie al Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti. După lectura povestirii ,,Ro­binson in spaţiu“ de Mircea Şerbănescu, a fost prezentat volumul lui Ion Hobana. • La sediul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti a avut loc o discuţie de pre­zentare a noului număr din .Caiete critice“, consacrat jurnalului ca literatură. Au • Editura Dacia şi Cen­trul de librării al judeţului Sibiu au organizat în ziua de 25 iunie 1987, la librăria „Mihai Eminescu“, lansarea volumelor Recursul la tra­diţie. O propunere hermene­• „Pentru o­ mai com­pletă imagine a literaturii române din ultimele patru decenii“ — a fost genericul recentei şedinţe a cenaclului Asociaţiei scriitorilor din Timişoara şi a revistei „Orizont“. Au luat cuvîntul Lucian Alexiu, Eugen Dor­­cescu, Simion Dima, Marian Oria lighi, Aurel Turcuş, Ni­colae Ţirioi, şi Cornel Un­­gureanu, conducătorul şedin­ţei. „Literatura de a­nti­cipa­ţie. Autori, cărţi, idei“ (Editura Eminescu, 1986). Au partici­pat la discuţii Romulus Băr­­bulescu, Victor Birlădeanu, Romulus Dinu, Din Farcaş, Ion Hobana, Sanda Radian, Adrian Rogoz, Hertha Spuhn şi Mircea Şerbănescu. luat cuvintul : Alexandru Bălăci, Ov. S. Crohra­lnicea­­nu, Eugen Simion, Monica Spiridon, Ștefan Aug. Doi­naş, Vasile Andru, Bedros Horasangian, Mircea Iorgu­­lescu, utică de Mircea Blaga și D. Caracostea — un critic mo­dern — de Titu Popescu. Ambele volume au fost prezentate de Adrian Ma­rino după care autorii au acordat autografe. Omagiu • La Academia Republicii Socialiste România, împli­nirea a 175 de ani de la naş­terea cărturarului George Bariţiu a fost omagiată printr-o sesiune de comuni­cări. Despre personalitatea, preocupările istoriografice şi prezenţa lui George Bariţiu la Academia Română au vorbit acad. Ştefan Pascu, Vasile Curticăpeanu şi Al. Dobre. Medalion Emanoil Bucuţa • Academia Republicii So­cialiste România. Secţia de ştiinţe filologice, literatură şi arte, a organizat, cu prile­jul aniversării a 100 de ani de la naştere, o sesiune de comunicări dedicate lui Emanoil Bucuţa. După cuvîntul de deschi­dere rostit de Zoe Dumi­­trescu-Buşulenga, Dumitru Micu a prezentat comunica­rea „Emanoil Bucuţa — pro­zator“, Gh. Mihăilă a vor­bit despre „Boabe de grîu — o revistă de cultură“, iar Iordan Datcu despre „Ema­noil Bucuţa şi Şcoala socio­logică de la Bucureşti.“ Folclorul şi etnografia • Academia Republicii Socialiste România a orga­nizat o şedinţă publică de comunicări cu tema „Folclo­rul şi etnografia — argu­ment al permanenţei istori­ce a poporului român“. După cuvîntul de deschide­re rostit de acad. Radu P. Voinea, preşedintele Acade­miei, au prezentat comu­nicări : Zoe Dumitrescu Bu­­şulenga, Gheorghe Ciobanu, Ion C. Chiţim­ia, Dumitru Pop, Boris Zderciuc, Ghize­­la Suliţeanu, Ion Cuceu, Mişu Davidescu, Ion H. Ciu­­botaru, Sabina Ispas, I. Oprişan, Lucia Berdan, Ma­rin Marian, Mihai Coman, Nicolae Constantinescu şi Alexandru Dobre. Cenaclu de anticipaţie „Caiete critice“ Prezentare În iulie • 1 IULIE. A apărut, la Iaşi, pînă in 1891, revista „Contemporanul“ (1881). A apărut, la Constanţa, primul număr al revistei „Tomis“ (1966). S-au născut : Ion Maxim (1925), Costache Olăreanu (1929), Ion Pop (1941). A murit Titu Maiorescu (1917). • 2 IULIE. S-au născut Demostene Botez (1893), Mihai Tican-Rum­ano (1895), Ștefan Fay (1919), Octavian Pa­ler (1926), Dan Verona (1947). Au mu­rit : Mihail Kogâlniceanu (1891), Emil Gârleanu (1914). • 3 IULIE. S-au născut : Paul Ni­­colae-Mihail (1923), Ştefan Gheorghiu (1927), Zeno Ghiţulescu (1929), Mihail Tatulici (1948). Au murit : Ioan A. Lapedatu (1900), Alex. Bistrițeanu (1976). • 4 IULIE. S-au născut: Haralamb Zincă (1923), Victor Atanasiu (1949). • 5 IULIE. S-au născut : Iulia Soa­re (1920), Aurel Deboveanu (1920, Al. Oprea (1931). • 6 IULIE. S-au născut : Dratros Vicol (1920), Alexandru Sen (1924), Teofil Bălaj (1937), Voicu Bugariu (1939), George Alboiu (1944), Gabriela Negreanu (1947). A murit : Constantin Narly (1956). • 7 IULIE. S-a născut : Daniela Caurea (1951). A murit Ion Vinea (1964). • 8 IULIE. S-au născut : Látó Er­dély Anna (1906), Constantin Lăzăres­­cu (1908), Angela Marinescu (1941), Şer­ban Foarţă (1942). Au murit : G. M. Zamfirescu (1939), Petre Pandrea (1968). • 9 IULIE. S-au născut : Al. Graur (1900), Tatiana Nicolescu (1923), Teo­dor Bulza (1949). A murit : Miron Neagu (1973). • 10 IULIE. S-au născut : Ion Si­­mionescu (1873), Salamon László (1891). • 11 IULIE. S-a născut Viorica Vi­ranii (1917). A murit Radu Brateș (1973). • 12 IULIE. S-au născut : Constan­tin Noica (1909), Vladu Enescu (1925), Al. Ivasiuc (1933), Radu F. Alexandru (1943). Au murit : Enăchită Văcărescu (1727), Richard Hillard (1977). • 13 IULIE. S-a născut : Constan­tin Z. Buzdugan (1870). • 14 IULIE. S-au născut : Bucur Stănescu (1916), Szász János (1927), Mi­hail Cosma (1929), George Anania (1941). A murit : Tudor Arghezi (1967). • 15 IULIE. S-au născut : D. Th. Neculuță (1859), Aurel Iordache (1919). A murit : Octavian Neamțu (1976). • 16 IULIE. S-au născut: D. An­gh­ei (1872), Ilie Cristea (1892), Maria­na Ceauşu (1928), Alexandru Calais (1928), Gheorghe Buzoianu (1932), Vic­tor Crăciun (1934), Ilaria Vasilescu (1940). A murit : E. Lovinescu (1943). • 17 IULIE. S-au născut : A. T. Laurian (1810), Tabery Geza (1890), George Almosnino (1936), Daniel Dimi­­triu (1945). A murit : I’antazi Ghica (1890). • 18 IULIE. S-au născut : S. Da­mian (1930), Micaela Ghițescu (1931), Balogh József (1931), Nicolae Neagu (1931), Mircea Constantinescu (1945). • 19 IULIE. S-au născut : Teodor Murăşanu (1891), N. Carandino (1905), Tamara Gane (1909), Constantin Toiu (1923), Traian Liviu-Birăiescu (1924), Norman Manea (1936), Maria Luiza- Cristescu (1943). • 20 IULIE. S-au născut : Paul Bu­jor (1862), Ştefan Popescu (1912), Iuliu Raţiu (1930), Corneliu Leu (1932), A­­drian Păunescu (1943). • 21 IULIE. S-au născut : Simion Bărnuţiu (1808), Vasile Alecsandri (1821), Mircea Dem. Rădulescu (1839), Ion Biberi (1904), Traian Chelariu (1906), D. Macrea (1907), Violeta Zam­­firescu (1921), Mircea Cojocaru (1938), Valentin Hossu-Longin (1939), Ioana Diaconescu (1948). A murit : Ion Pas­­cadi (1979). • 22 IULIE. S-a născut : George Moroșanu (1914). A murit : I. I. Miro­­nescu (1939). • 23 IULIE. S-au născut : Gh. A­­damescu (1869), Eugen Teodoru (1924). • 25 IULIE. S-a născut : Mihail Codreanu (1876). Au murit : Petre Io­sif (1978), Tudor Balteș (1979). • 26 IULIE. S-au născut : Silvestru Zaharodnni (1907), Cezar Baltag (1939), Gheorghe Azap (1939). Au murit : Mi­hail Cornea (1901), Al. Tudor-Miu (1961), Dominic Stanca (1976). • 27 IULIE. S-au născut : Lucian Predescu (1907), Marcel Gafton (1925), Costache Anton (1930), Pan Izverna (1937), Eugen Zohan (1938). Au murit : Al. Pelimon (1831), Ion Muşlea (1966), Teodor Balş (1983). • 28 IULIE. S-au născut : Mary Po­­lihroniade Lăzărescu (1904), Ioan Şerb (1932), Ion Chirie (1940). A murit : Au­rel P. Bănuţ (1970). • 29 IULIE. S-au născut : Victor Ion Popa­ (1895), N. Steinhardt (1912). Au murit : Ion Cătină (1851), Ştefan G. Virgolici (1897). • 30 IULIE. S-au născut : Franye Zoltán (1887), Mihail Celarianu (1893), Al. O. Teodoreanu (1894), Traian Dor­­goşan (1935). Întîlniri cu cititorii la Industria Bumbacului) şi Doina Guică (din partea Bi­bliotecii). • In cadrul Universităţii cultural-ştiinţifice din Cluj- Napoca, în ziua de 16 iunie 1987, a fost prezentată unui numeros public ultima car­te a lui Adrian Marino, Hermeneutica ideii de lite­ratură (Editura Daria, 1987). Din partea editurii a vorbit Virgil Bulat, care a fixat cadrul general al discuţiei, punctul de vedere al criticii literare fiind exprimat de Marian Papahagi. In final, autorul a răspuns întrebări­i Sub genericul „In dia­log cu cititorii — scriitori contemporani“, întreprinde­rea Industria Bumbacului a organizat, în colaborare cu Biblioteca Municipală „Mi­hail Sadoveanu“, o întîlnire cu prozatorii Costache Olă­­reanu şi Mircea Horia Si­­mionescu, care au fost pre­zentaţi de către criticii Ra­du G. Ţeposu şi Ion Bogdan Lefter. Din recentele cărţi ale celor doi prozatori (Dra­goste cu vorbe şi copaci şi Trei oglinzi) a citit Elvira Ivaşcu. Organizatorii au fost reprezentaţi de Eliza Bică şi Aurora Arghir­ide­lor puse din public şi a semnat exemplare. • In ziua de 24 iunie 1987, „Clubul Presei“ din Sibiu a organizat o seară culturală avînd ca invitat pe Adrian Marino. întâlni­rea a fost prilejuită de apa­riţia ultimei sale cărţi, Her­meneutica ideii de literatu­ră, prezentată de Virgil Bulat, precum şi de Mircea Blaga şi Titu Popescu, cri­tici literari şi redactori ai revistei „Transilvania“. Au­torul a prezentat o expune­re a concepţiei sale, a răs­puns la întrebări şi a dat autografe. SEMNAL • I.L. Caragiale — LA HANUL LUI MlNJOALA. Nuvele şi povestiri. Pre­faţă de Gabriel Dimisia­­nu. Tabel cronologic de Şerban Cioculescu. Colec­ţia „Biblioteca pentru toţi“. (Editura Minerva, 238 p. 8 Ioi). • Nicolae Iorga — E­­VOLUŢIA IDEII DE LI­BERTATE. Ediţie îngri­jită, studiu introductiv şi note de Ilie Bădescu (Edi­tura Meridiane, Colecţia Biblioteca de artă, 431 p., 21 lei). • Ion Marin Sado­veanu — SFIRŞIT DE VEAC IN BUCUREŞTI (Editura Eminescu, 372 p, 17 lei). • Victor Eftimiu — OPERE, volumul 16, edi­ţie, note şi bibliografie de Constantin Moha­nu. Cuprinde ultimele roma­ne ale autorului: Pe urma zimbrului şi Tengri. Seria de Opere va continua cu maximele scriitorului, me­morialistica şi publicisti­ca literară, culturală şi politică. (Editura Miner­va, 372 p„ 20 lei). • Augustin Z. N. Pop — CALEIDOSCOP EMI­NESCIAN (Editura Emi­nescu, 148 p„ 7,50 Ici). • Marin Sorescu — APA VIE, APA MOAR­TA. Versuri. (Editura Scrisul românesc, 178 p., 15 Ici). • Gabriel Chifu — UNDE SE ODIHNESC VULTURII. Roman. (Edi­tura Eminescu, 236 p., 11.50 lei). • Mihai Duţescu — UN OM INTR-O ZI. Proză. (Editura Scrisul româ­nesc, 164 p„ 18,50 Iei). • C. I. Bogdan — NE­MURIRI TRECĂTOARE. Roman. (Editura Cartea Românească, 322 p., 10 lei). • Gheorghe Constanti­nescu — LUMINA PIE­TRELOR. Poezii. (Editura Eminescu, 80 p., 8,25 lei). • Florin Pietreanu — PASAREA DE ARGINT. Proză. (Editura Ion Creangă, 170 p., 8,75 lei). • — BANCILA. Album cu un text de Ru­­xandra Dreptu (Editura Meridiane, Mica bibliotecă de artă, 16 p„ 26 imagini, 18 lei). • **• _ THEODOR PALLADY. Text, note, bibliografie selectivă de Mihai Ispir (Editura Me­ridiane, 96 p„ 128 ilustra­ții, 110 lei). • Arta Florescu în dialog cu Iosif Sava — CONTRAPUNCT LIRIC, (Editura muzicală, 244 p. 24.50 lei). • Pierre Joseph Proud­hon — PRINCIPIUL AR­TEI ŞI DESTINAŢIA EI SOCIALA. Traducere, stu­diu introductiv şi note de Alexandru George (Edi­tura Meridiane, colecţia Biblioteca de artă, 326 p., 17.50 lei). LECTOR

Next