România literară, aprilie-iunie 1988 (Anul 21, nr. 15-27)
1988-04-07 / nr. 15
România literară Director : George Ivașcu. Redactor șef adjunct Ion Horea. Secretar responsabil de redacție : Roger Câmpeanu. Din 7 în 7 zile O nouă pagină a rodnicei colaborări româno-zaireze DOCUMENTUL „Cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului in anul 1987 şi principalele obiective ale politicii externe in 1988"‘, adoptat de recenta plenară a C.C. al P.C.R., a prilejuit o convingătoare prezentare a unor ample demersuri şi energice eforturi consacrate dezvoltării continue a relaţiilor externe ale ţării noastre, promovării ferme a cauzei păcii, libertăţii şi progresului tuturor popoarelor. Este înfăţişat aici un tablou bogat, care reliefează profunzimea şi justeţea gîndirii teoretice şi activităţii practice neobosite desfăşurate de preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, viziunea sa novatoare şi originală, dinamismul şi principialitatea militantă pentru înfăptuirea nobilelor idealuri de pace şi dezarmare, dezvoltare şi prosperitate a tuturor naţiunilor. In acest cadru, plenara C.C. al P.C.R. a evidenţiat multitudinea şi importanţa deosebită a intilnirilor şi convorbirilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu numeroşi şefi de state şi guverne, lideri de partide de pe toate meridianele lumii, caracterul excepţional de fructuos al acestor contacte. O amplă realitate ce şi-a găsit o nouă ilustrare în Intilnirile şi convorbirile dintre preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko, cu prilejul vizitei sale in ţara noastră. O vizită ale cărei rezultate concrete afirmă încă o dată rodnicia orientării trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu încă de la Congresul al IX-lea al P.C.R. privind întărirea şi diversificarea relaţiilor de colaborare ale României cu ţările în curs de dezvoltare. Este linia pe care s-au înscris relaţiile româno-zaireze, caracterizate prin cursul lor constant ascendent. Aceste relaţii au dobîndit un caracter de tradiţie, ca, de fapt, şi intilnirile la nivel înalt, care, fie că s-au desfăşurat la Bucureşti sau la Kinshasa, au marcat de fiecare dată jaloane esenţiale pentru extinderea cooperării prieteneşti pe multiple planuri. Actuala intîlnire, aşa cum consemnează şi Comunicatul comun semnat de cei doi preşedinţi, s-a soldat cu rezultate fructuoase, confirmînd aprecierea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, în toastul rostit la dineul oficial, sublinia : „Sunt încredinţat că, in cadrul convorbirilor pe care le-am început astăzi, vom găsi noi căi şi posibilităţi de a transpune in viaţă înţelegerile convenite, de a lărgi şi mai mult cadrul relaţiilor bilaterale în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi in alte sectoare de interes comun pentru ţările noastre“. Un loc central în cadrul acestor preocupări l-a ocupat intensificarea legăturilor economice, a cooperării în producţie, a schimburilor comerciale. S-au deschis, astfel, noi perspective pentru traducerea în viaţă a prevederilor Acordului-program semnat acum un an de cei doi preşedinţi la Kinshasa, pentru dezvoltarea pe termen lung a cooperării economice şi tehnice, incluzînd realizarea in Zair, prin cooperarea cu România, a unor importante obiective industriale. Fapt este că nivelul existent, posibilităţile sporite ale industriei româneşti în plină dezvoltare şi modernizare, potenţialul important de resurse al Zairului, caracterul complementar al economiilor naţionale ale celor două ţări creează un teren din cele mai fertile de natură să asigure condiţii optime de materializare a voinţei comune de a se conferi noi dimensiuni cooperării bilaterale reciproc avantajoase. In acest sens, preşedintele Mobutu Sese Seko sublinia : „Aşa cum am stabilit, trebuie să sporim volumul schimburilor comerciale, să lărgim cooperarea economică, in special în domeniul minier, agricol, petrolier şi industrial, şi să întărim rolul comisiei mixte guvernamentale de cooperare economică în promovarea activă a relaţiilor între Republica Socialistă România şi Republica Zair“. SCHIMBUL de vederi în legătură cu situaţia internaţională a pus în evidenţă identitatea sau apropierea punctelor de vedere ale celor două state in problemele fundamentale ale contemporaneităţii. S-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia internaţională care continuă să fie gravă ca urmare a cursei înarmărilor, inclusiv nucleare, perpetuării unor conflicte între state, amestecurilor brutale in treburile interne ale altor ţări, toate generînd serioase primejdii la adresa păcii mondiale. Pornind de la aceste realităţi, România şi Zairul şi-au manifestat hotărîrea de a-şi intensifica eforturile în vederea lichidării armelor nucleare, eliminării armelor chimice, reducerii radicale a armamentelor convenţionale, concomitent cu eliminarea forţei din relaţiile internaţionale şi soluţionarea prin tratative a tuturor problemelor litigioase dintre state. In cadrul problemelor abordate, un loc important a revenit situaţiei din Africa, relevindu-se importanţa întăririi colaborării şi unităţii dintre statele africane, creşterii rolului O.U.A., eradicării politicii de apartheid a regimului rasist de la Pretoria, sprijinirii luptei juste de eliberare a poporului namibian. Cu o deosebită vigoare au fost condamnate practicile de dominaţie şi exploatare colonialistă şi neocolonialistă, ale monopolurilor imperialiste şi capitalului financiar, care lovesc atît de greu statele africane, ţările în curs de dezvoltare. Salutind bilanţul fructuos al convorbirilor la nivel înalt care deschid o nouă pagină colaborării românozaireze, poporul român îşi îndreaptă în acelaşi timp atenţia şi interesul viu spre noul itinerar în Asia şi Australia al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, ce începe astăzi, ca strălucită solie de pace, prietenie şi cooperare internaţională. Cronicar 2 România literară Viaţa literară - Zilele poeziei româneşti „Nichita Stânescu" • Uniunea Scriitorilor şi Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Prahova au organizat cea de a treia ediţie a Zilelor poeziei româneşti „Nichita Stănescu“, în sala Teatrului din Ploieşti s-a desfăşurat un simpozion cu tema „Nichita Stănescu în universul poeziei şi lumea contemporană“. Seara, in prezenţa tovarăşei Cornelia Anton, secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., a avut loc un spectacol literar-muzicalcoregrafic pe versuri de Nichita Stănescu. Totodată, au avut loc patru întilniri cu cititorii, la Clubul uzinelor „1 Mai“, Liceul pedagogic, Institutul de petrol şi gaze şi Institutul judeţean de proiectări. La manifestări au participat: Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Constantin Chiriţă, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, Anghel Dumbrăveanu, Ion Drăgănoiu, Mihai Elin, Nicolae Iliescu, Radu Levârdă, Mihai Negulescu, Platon Pardău, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Petre Stoica, Mircea Tomuş, Gheorghe Tomozei, Sever Avram, Călin Angelescu, Ioan Dan Nicolescu, Ion Stratan. Juriul a acordat marele premiu „Nichita Stănescu al Uniunii Scriitorilor“ lui Modest Morariu. Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă a acordat premii pentru membrii cenaclurilor literare din ţară: Ioan Manole — Suceava, Luminiţa Cojocaru — Piatra Neamţ, Lucian Vasilescu — Ploieşti, Andreea Malvina Matei — Bucureşti. Tot cu acest prilej, la Muzeul de artă din Poieşti a fost deschisă o expoziţie inspirată din poezia lui Nichita Stănescu. Au fost prezenţi pictorii Vasile Celmare, Ion Grigore, Vasile Grigore, Ion Sălişteanu. Oaspeţii au fost insoţiţi de Gabriela Marinescu, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. • In rotonda Muzeului Literaturii Române, la cea de a cincea şedinţă a Cenaclului revistei „Luceafărul“, a fost evocată viaţa ,şi opera lui Nichita Stănescu (poetul ar fi împlinit 55 de ani, la 31 martie). Au vorbit despre personalitatea şi opera lui Nichita Stănescu: Traian T. Coşovei, Aurelian Chivu, Pan Izverna, Ion Iuga, Mircea Micu, Fănuş Neagu, Iulian Neacşu, Gheorghe Pituţ, Mihai Ungheanu, A. I. Zăinescu. Şedinţa, la care au participat numeroşi scriitori, a fost condusă de Nicolae Dan Fruntelată, redactorul şef al revistei „Luceafărul“. Luna cârţii • Cea de a XlII-a ediţie a tradiţionalei manifestări „Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii", organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul central al U.G.S.R., C.C. al U.T.C. şi Uniunea Scriitorilor, se desfăşoară in luna aprilie sub genericul „Cartea în sprijinul dezvoltării conştiinţei socialiste, al formării omului nou, constructor conştient al socialismului şi comunismului in patria noastră“. Pe marile platforme industriale, la cluburi muncitoreşti din întreprinderi, pe şantiere de construcţii, exploatări miniere şi petrolifere, în instituţii, în şcoli, case de cultură, biblioteci, librării sunt programate prezentări de noi cărţi, mese rotunde, dezbateri pe cele mai diferite teme legate de volumele respective, simpozioane, întilniri ale cititorilor cu scriitori, editori, oameni de artă, ştiinţă şi cultură, publicişti. In acest cadru sunt abordate probleme ale publicării şi răspindirii cărţii de toate genurile, urmînd a fi prezentate planurile de în întreprinderi apariţii editoriale, profilul unor serii şi colecţii de largă audienţă printre cititori. De asemenea, sunt organizate expoziţii de cărţi beletristice, politice, ştiinţifice etc. Deschiderea la nivel republican a „Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii“ a avut loc la cluburile muncitoreşti ale întreprinderii de confecţii şi tricotaje din Bucureşti (unde au participat Constantin Ţoiu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, Dumitru Bălăeţ, Traian T. Coşovei, Mircea Nedelciu, Ion Potopin, Călin Dimitriu, directorul Editurii Sport-Turism, Ion Andreiţă, Gheorghiţa Oancea de la Editura Politică şi Paul Iordănescu de la Editura Tehnică) şi întreprinderii de anvelope „Victoria“ din Floreşti — Prahova (unde au participat Valeriu Răpeanu, directorul Editurii „Eminescu“, Nicolae Dragoş şi Nic. Voiculescu de la Editura Politică), precum şi la casele de cultură ale sindicatelor din Bacău (unde au participat Andi Andrieş, directorul Editurii Junimea, şi instituţii şi Ovidiu Genaru) şi Baia Mare (unde au participat Vasile Igna, Corneliu Leu, Dumitru Mircea, Dumitru Matală, Mircea Opriţa, Valentin Taşcu), cu sprijinul editurilor „Eminescu", „Politică“, „Dacia“ „Junimea“, „Tehnică“, „Ştiinţifică şi Enciclopedică“. Ansamblul acestor acţiuni va fi completat cu numeroase iniţiative pe plan local, unde vor fi organizate, de către comitetele de cultură şi educaţie socialistă, consiliile judeţene ale sindicatelor şi ceilalţi factori educaţionali. „Zile ale editurilor“, recitaluri de poezie, dezbateri etc. cu sprijinul asociaţiilor de scriitori, al editurilor şi revistelor culturale, al cercurilor şi cenaclurilor literare. Vor fi organizate, de asemenea, concursuri gen „Cine ştie cîştigă“, inspirate din lectura unor volume recent apărute, dezbateri de către membrii cercurilor ştiinţifice şi tehnico-aplicative ale unor cărţi de specialitate, ca şi ale celor apărute în colecţia „Ştiinţa pentru toţi“. In spiritul colaborării • Cu prilejul vizitei pe care au întreprins-o in ţara noastră, scriitorul japonez Shuichi Kato si doamna Tiajima Midori s-au intilnit miercuri, 30 martie a.c. la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu din Capitală cu Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din R.S. România: Ion Acşan, Ioan Alexandru, Paul Anghel, Gheorghe Bala, Andrei Banias, Aurel Maria Baros, Ileana Boeriu, Nicolae Dragoş, Flavius Florea, Alexandru Ivănescu, Liviu Petrina şi Teofil Bălaj, şeful Secţiei Relaţii Externe a Uniunii Scriitorilor. Au fost de faţă Tabiko Vatabe, ataşatul cultural al Ambasadei Japoniei la Bucureşti, şi traducătorul japonez de literatură română Sumya Haruya. ■ AM cunoscut, aici, in Capitală, cu un deceniu si jumătate in urmă, pe Augustin Z.N. Pop (n. 30 august 1910 — m. 1 aprilie 1933), profesor distins, cărturar entuziast si istoric literar merituos. După absolvirea cursurilor Facultăţii de Litere si Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde a avut şansa să audieze prelegerile unor iluştri profesori ca Nicolae Iorga, Ovid Densusianu, Charles Drouhet, Nicolae Cartojan şi Dan Simonescu. Augustin Z.N. Pop s-a dedicat în exclusivitate învăţămîntului şi cercetării literare. A format, astfel, numeroase generaţii de profesori cărora le-a insuflat dragoste, pricepere şi pasiune în predarea si comentarea operelor literare. Activitatea lui literară se desfăşoară pe durata a cinci decenii si Un istoric literar jumătate. Poseda, însă, o mare dexteritate in a descoperi si publica documente de istorie literară. Aşa se face că mai toate articolele, studiile şi cărţile sale sînt intesate de microjurnale, acte de stare civilă, memorii, genealogii, scrisori, iconografie, multe ţinînd de domeniul paraliteraturii. Dintre contribuţiile de istorie literară, în domeniul Eminescu, e necesar să amintim : Contribuţii eminesciene: Eminescu şi Bonifaciu Florescu (1938), Din Eminescu necunoscut (1942), Aglae Eminescu, sora poetului (1943), Contribuţii documentare la biografia lui Mihai Eminescu (1962), Ipotesi — vatra poetului (1964), Mihai Eminescu (1966). Mărturii : Eminescu — Veronica Micle (1967, 1969), Noi contribuţii documentare la biografia lui Eminescu (1969), Eminescu în etapa ieşeană (1973), Pe urmele lui Mihai Eminescu (1978), întregiri documentare la biografia lui Eminescu (1983) şi Caleidoscop eminescian (1987). Unele din aceste contribuţii de eminescologie şi-au demonstrat, la timpul lor, o anume utilitate. Nu e lipsit de interes să relev şi unele din contribuţiile de istorie literară locală, în special cele dedicate Argeşului şi scriitorilor din această zonă geografică si spirituală a țării. A colaborat intens la un număr apreciabil de ziare si reviste din Capitală și provincie. Nicolae Scurtu Intilnirile revistei , ,Teatrul“ • Teatrul Dramatic din Galaţi a găzduit luni, 29 martie, cea de a doua manifestare din seria Intilnirile revistei „Teatrul“. Au participat dramaturgul Marin Sorescu, actorii Dan Jindurache şi Eusebiu Ştefănescu (de la Teatrul Mic) Carmen Tănase şi Radu Duda (de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi), Mihai Mihail, Florica Dinicu, Eugen Popescu- Cosmin şi Claudiu Stănescu (de la Teatrul Dramatic din Galaţi), coregrafa Raluca lanegre, conducătoarea Atelierului de dans contemporan (compus din Mălina Andrei, Andreea Mesaroş, Roxana Ciucă, Doina Ungureanu, Monica Petrică, Alexandra Andronache, Ileana Doca), regizorul Victor Ioan Frunză, criticul teatral Cristina Dumitrescu şi prozatorul Mihai Tatulici. Din partea redacţiei au participat Ion Cristoiu — redactorul şef al revistei — și Victor Parhon, coordonatorul acestei serii de întilniri. întilniri cu cititorii • Cu prilejul deschiderii „Lunii cărţii în instituţii şi întreprinderi“, la Clubul Tineretului din oraşul Râmnicul Sărat şi la Biblioteca judeţeană din Buzău au avut loc întilniri ale scriitorului Radu Cârneei cu cititorii din cadrul cărora scriitorul Corneliu Ştefan ,secretarul cenaclului literar judeţean „Vasile Voiculescu“, a vrbit despre creaţia invitatului. SEMNAL • Dimitrie Cantemir — OPERE COMPLETE. VIII. TOMUL II. Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane apare în ediţia critică îngrijită de Virgil Gândea; traducere, studiu introductiv, note si comentarii de Virgil Cândea; textul in limba rusă este îngrijit de Anca Irina Ionescu. (Editura Academiei, 710 p., 74 lei). • Mihail Sadoveanu — OPERE. V. Ediţia critică de Cornel Simionescu, cu note şi comentarii de Cornel Simionescu si Fănuş Băileşteanu, cuprinde in acest tom însemnările lui Neculai Manea si Mariana Vidrascu. (Editura Minerva, 484 p, 35 lei). • Camil Petrescu — DOCTRINA SUBSTANŢEI. I, II. Ediţie îngrijită, note şi indice de nume de Florica Ichim şi Vasile Dem. Zamfirescu; studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu ; colecţia „Biblioteca de filosofie“. (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 424 + 370 pe 67 lei). • Cezar Petrescu — AURUL NEGRU. Romanul apare în colecţia „Biblioteca Eminescu“. (Editura Eminescu, 528 p„ 26 lei). • Radu Ciobanu — ROATA LUMII. Roman. (Editura Militară, 192 p„ 7,50 iei). • Niculae Stoian — TINAR IN ŢARA TINEREŢII. Versuri. (Editura Militară, 152 p., 12 iei). • Valeriu Bărgău — SEMNE PARTICULARE. Roman. (Editura Faija, 224 p, 12 lei). • Mihail Nebeleac — APROAPELUI, DRAGOSTE. Romanul apare în traducerea Lianei Ivan- Ghika, prefață de Stelian Gruia. (Editura Kriterion, 272 p., 13 lei). • Viorica Nicoară — LIBELULA ALBASTRA. Roman. (Editura Ion Creangă, 184 p. 8 lei). • Cristian Velescu — POEME. (Editura Eminescu, 48 p., 6,50 lei). • Stefan Zaides — ENIGMA STRĂVECHII CETATUI. Povestiri pentru copii. (Editura Ion Creangă, 128 p., 6,50 Iei). • Valentina Teclici — MAMA MEA E CEA MAI BUNA. Versuri pentru cei mici. (Editura Ion Creangă, 36 p„ 7,25 lei). • Doina Pojogea — PESCĂRUŞII nu se TEM DE FURTUNA. Povestiri. (Editura Ion Creangă, 60 p„ 6,56 lei). • Maria Zimniceanu — O VACANŢA NEOBIŞNUITA. Povestiri. (Editura Ion Creangă, 84 p., 8,25 lei). • Gernot Nussbacher — DIN CRONICI ŞI HRISOAVE. Contribuţii la istoria Transilvaniei in colecţia „Biblioteca Kriterion". Traducere de Elisabeta Marin şi Gernot Nussbacher. Cuvînt înainte de Costin Feneşan. (Editura Kriterion, 308 p., 23 lei). LECTOR