România literară, aprilie-iunie 1988 (Anul 21, nr. 15-27)

1988-04-07 / nr. 15

România literară Director : George Ivașcu. Redac­tor șef adjunct Ion Horea. Secre­tar responsabil de redacție : Roger Câmpeanu. Din 7 în 7 zile O nouă pagină a rodnicei colaborări româno-zaireze DOCUMENTUL „Cu privire la activitatea interna­ţională a partidului şi statului in anul 1987 şi prin­cipalele obiective ale politicii externe in 1988"‘, adop­tat de recenta plenară a C.C. al P.C.R., a prilejuit o convingătoare prezentare a unor ample demersuri şi energice eforturi consacrate dezvoltării continue a relaţiilor externe ale ţării noastre, promovării ferme a cauzei păcii, libertăţii şi progresului tuturor po­poarelor. Este înfăţişat aici un tablou bogat, care re­liefează profunzimea şi justeţea gîndirii teoretice şi activităţii practice neobosite desfăşurate de preşedin­tele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, viziunea sa novatoare şi originală, dinamismul şi principialitatea militantă pentru înfăptuirea nobilelor idealuri de pace şi dezarmare, dezvoltare şi prosperitate a tuturor na­ţiunilor. In acest cadru, plenara C.C. al P.C.R. a evidenţiat multitudinea şi importanţa deosebită a intilnirilor şi convorbirilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu numeroşi şefi de state şi guverne, lideri de partide de pe toate meridianele lumii, caracterul excepţional de fructuos al acestor contacte. O amplă realitate ce şi-a găsit o nouă ilustrare în Intilnirile şi convorbirile dintre preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko, cu prilejul vizitei sale in ţara noastră. O vizită ale cărei rezultate concrete afirmă încă o dată rodnicia orientării trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu încă de la Congresul al IX-lea al P.C.R. privind întărirea şi diversificarea relaţiilor de colaborare ale României cu ţările în curs de dezvoltare. Este linia pe care s-au înscris relaţiile româno-zaire­ze, caracterizate prin cursul lor constant ascendent. Aceste relaţii au dobîndit un caracter de tradiţie, ca, de fapt, şi intilnirile la nivel înalt, care, fie că s-au desfăşurat la Bucureşti sau la Kinshasa, au marcat de fiecare dată jaloane esenţiale pentru extinderea coope­rării prieteneşti pe multiple planuri. Actuala intîlnire, aşa cum consemnează şi Comuni­catul comun semnat de cei doi preşedinţi, s-a soldat cu rezultate fructuoase, confirmînd aprecierea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, în toastul rostit la dineul ofi­cial, sublinia : „Sunt încredinţat că, in cadrul convor­birilor pe care le-am început astăzi, vom găsi noi căi şi posibilităţi de a transpune in viaţă înţelegerile con­venite, de a lărgi şi mai mult cadrul relaţiilor bilate­rale în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi in alte sectoare de interes comun pentru ţările noastre“. Un loc central în cadrul acestor preocupări l-a ocu­pat intensificarea legăturilor economice, a cooperării în producţie, a schimburilor comerciale. S-au deschis, astfel, noi perspective pentru traducerea în viaţă a prevederilor Acordului-program semnat acum un an de cei doi preşedinţi la Kinshasa, pentru dezvoltarea pe termen lung a cooperării economice şi tehnice, incluzînd realizarea in Zair, prin cooperarea cu Româ­nia, a unor importante obiective industriale. Fapt este că nivelul existent, posibilităţile sporite ale industriei româneşti în plină dezvoltare şi modernizare, poten­ţialul important de resurse al Zairului, caracterul com­plementar al economiilor naţionale ale celor două ţări creează un teren din cele mai fertile de natură să asigure condiţii optime de materializare a voinţei comune de a se conferi noi dimensiuni cooperării bi­laterale reciproc avantajoase. In acest sens, preşedintele Mobutu Sese Seko subli­nia : „Aşa cum am stabilit, trebuie să sporim volumul schimburilor comerciale, să lărgim cooperarea econo­mică, in special în domeniul minier, agricol, petrolier şi industrial, şi să întărim rolul comisiei mixte guver­namentale de cooperare economică în promovarea activă a relaţiilor între Republica Socialistă România şi Republica Zair“. SCHIMBUL de vederi în legătură cu situaţia inter­naţională a pus în evidenţă identitatea sau apropie­rea punctelor de vedere ale celor două state in pro­blemele fundamentale ale contemporaneităţii. S-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia internaţională care continuă să fie gravă ca urmare a cursei înarmă­rilor, inclusiv nucleare, perpetuării unor conflicte în­tre state, amestecurilor brutale in treburile interne ale altor ţări, toate generînd serioase primejdii la adresa păcii mondiale. Pornind de la aceste realităţi, Româ­nia şi Zairul şi-au manifestat hotărîrea de a-şi inten­sifica eforturile în vederea lichidării armelor nucleare, eliminării armelor chimice, reducerii radicale a arma­mentelor convenţionale, concomitent cu eliminarea forţei din relaţiile internaţionale şi soluţionarea prin tratative a tuturor problemelor litigioase dintre state. In cadrul problemelor abordate, un loc important a revenit situaţiei din Africa, relevindu-se importanţa întăririi colaborării şi unităţii dintre statele africane, creşterii rolului O.U.A., eradicării politicii de apart­heid a regimului rasist de la Pretoria, sprijinirii luptei juste de eliberare a poporului namibian. Cu o deosebită vigoare au fost condamnate practicile de dominaţie şi exploatare colonialistă şi neocolonialistă, ale monopolurilor imperialiste şi capitalului financiar, care lovesc atît de greu statele africane, ţările în curs de dezvoltare. Salutind bilanţul fructuos al convorbirilor la nivel în­alt care deschid o nouă pagină colaborării româno­­zaireze, poporul român îşi îndreaptă în acelaşi timp atenţia şi interesul viu spre noul itinerar în Asia şi Australia al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, ce începe astăzi, ca stră­lucită solie de pace, prietenie şi cooperare interna­ţională. Cronicar 2 România literară Viaţa literară - Zilele poeziei româneşti „Nichita Stânescu" • Uniunea Scriitorilor şi Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţu­lui Prahova au organizat cea de a treia ediţie a Zilelor poeziei româneşti „Nichita Stănescu“, în sala Teatrului din Plo­ieşti s-a desfăşurat un sim­pozion cu tema „Nichita Stănescu în universul poe­ziei şi lumea contemporană“. Sear­a, in prezenţa tovarăşei Cornelia Anton, secretar al Comitetului judeţean Praho­va al P.C.R., a avut loc un spectacol literar-muzical­­coregrafic pe versuri de Nichita Stănescu. Totodată, au avut loc pa­tru întilniri cu cititorii, la Clubul uzinelor „1 Mai“, Li­ceul pedagogic, Institutul de petrol şi gaze şi Institutul judeţean de proiectări. La manifestări au partici­pat: Dumitru Radu Po­pescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Constantin Ch­i­­riţă, vicepreşedinte al Uniu­nii Scriitorilor, Anghel Dum­­brăveanu, Ion Drăgănoiu, Mihai Elin, Nicolae Iliescu, Radu Levârdă, Mihai Negu­­lescu, Platon Pardău, Adrian Popescu, Nicolae Prelipcea­­nu, Petre Stoica, Mircea To­­muş, Gheorghe Tom­ozei, Sever Avram, Călin Ange­­lescu, Ioan Dan Nicolescu, Ion Stratan. Juriul a acordat marele premiu „Nichita Stănescu al Uniunii Scriitorilor“ lui Mo­dest Morariu. Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă a acordat premii pentru membrii cenaclurilor litera­re din ţară: Ioan Manole — Suceava, Luminiţa Cojocaru­ — Piatra Neamţ, Lucian Va­­silescu — Ploieşti, Andreea Malvina Matei — Bucureşti. Tot cu acest prilej, la Muzeul de artă din Poieşti a fost deschisă o expoziţie in­spirată din poezia lui Nichi­ta Stănescu. Au fost pre­zenţi pictorii Vasile Celmare, Ion Grigore, Vasile Grigore, Ion Sălişteanu. Oaspeţii au fost insoţiţi de Gabriela Marinescu, pre­şedintele Comitetului jude­ţean de cultură şi educaţie socialistă. • In rotonda Muzeului Literaturii Române, la cea de a cincea şedinţă a Cena­clului revistei „Luceafărul“, a fost evocată viaţa ,şi opera lui Nichita Stănescu (poe­tul ar fi împlinit 55 de ani, la 31 martie). Au vorbit despre persona­litatea şi opera lui Ni­chita Stănescu: Traian T. Coşovei, Aurelian Chivu­, Pan Izverna, Ion Iuga, Mir­cea Micu, Fănuş Neagu, Iu­lian Neacşu, Gheorghe Pituţ, Mihai Ungheanu, A.­ I. Zăi­­nescu. Şedinţa, la care au parti­cipat numeroşi scriitori, a fost condusă de Nicolae Dan Fruntelată, redactorul şef al revistei „Luceafărul“. Luna cârţii • Cea de a XlII-a edi­ţie a tradiţionalei mani­festări „Luna cărţii în în­treprinderi şi instituţii", organizată de Consiliul Cul­turii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul central al U.G.S.R., C.C. al U.T.C. şi Uniunea Scriitorilor, se desfăşoară in luna aprilie sub genericul „Cartea în sprijinul dez­voltării conştiinţei socialis­te, al formării omului nou, constructor conştient al so­cialismului şi comunismului in patria noastră“. Pe marile platforme in­dustriale, la cluburi mun­citoreşti din întreprinderi, pe şantiere de construcţii, exploatări miniere şi petro­lifere, în instituţii, în şcoli, case de cultură, biblioteci, librării sunt programate pre­zentări de noi cărţi, mese rotunde, dezbateri pe cele mai diferite teme legate de volumele respective, simpo­zioane, întilniri ale cititorilor cu scriitori, editori, oameni de artă, ştiinţă şi cultură, publicişti. In acest cadru sunt abordate probleme ale publicării şi răspindirii căr­ţii de toate genurile, urmînd a fi prezentate planurile de în întreprinderi apariţii editoriale, profilul unor serii şi colecţii de lar­gă audienţă printre cititori. De asemenea, sunt orga­nizate expoziţii de cărţi be­letristice, politice, ştiinţifi­ce etc. Deschiderea la nivel republican a „Lunii cărţii în întreprinderi şi institu­ţii“ a avut loc la cluburile muncitoreşti ale întreprinde­rii de confecţii şi tricotaje din Bucureşti (unde au par­ticipat Constantin Ţoiu, vice­preşedinte al Uniunii Scriito­rilor, Dumitru Bălăeţ, Traian T. Coşovei, Mircea Nedelciu, Ion Potopin, Călin Dimitriu, directorul Editurii Sport-Tu­­rism, Ion Andreiţă, Gheor­­ghiţa Oancea de la Editura Politică şi Paul Iordănescu de la Editura Tehnică) şi în­treprinderii de anvelope „Victoria“ din Floreşti — Prahova (unde au partici­pat Valeriu Răpeanu, direc­­torul Editurii „Eminescu“, Nicolae Dragoş şi Nic. Voi­­culescu de la Editura Po­litică), precum şi la ca­sele de cultură ale sin­dicatelor din Bacău (unde au participat Andi Andrieş, directorul Editurii Junimea, şi instituţii şi Ovidiu Genaru)­­ şi Baia Mare (unde au participat Vasile Igna, Corneliu Leu, Dumitru Mircea, Dumitru Matală, Mircea Opriţa, Va­lentin Taşcu), cu spriji­nul editurilor „Eminescu", „Politică“, „Dacia“ „Juni­mea“, „Tehnică“, „Ştiinţifică şi Enciclopedică“. Ansamblul acestor acţiuni va fi completat cu numeroa­se iniţiative pe plan local, unde vor fi organizate, de către comitetele de cultură şi educaţie socialistă, consi­liile judeţene ale sindicate­lor şi ceilalţi factori edu­caţionali. „Zile ale edituri­lor“, recitaluri de poezie, dezbateri etc. cu sprijinul asociaţiilor de scriitori, al editurilor şi revistelor cul­turale, al cercurilor şi cena­clurilor literare. Vor fi or­ganizate, de asemenea, con­cursuri gen „Cine ştie cîş­­tigă“, inspirate din lectura unor volume recent apărute, dezbateri de către membrii cercurilor ştiinţifice şi teh­­nico-aplicative ale unor cărţi de specialitate, ca şi ale celor apărute în colecţia „Ştiinţa pentru toţi“. In spiritul colaborării • Cu prilejul vizitei pe care au întreprins-o in ţara noastră, scriitorul japonez Shuichi Kato si doamna Tiajima Midori s-au intilnit miercuri, 30 martie a.c. la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu din Capitală cu Alexandru Bălăci, vicepre­­şedinte al Uniunii Scriito­rilor din R.S. România: Ion Acşan, Ioan Alexandru, Paul Anghel, Gheorghe Bala, Andrei Banias, Aurel Maria Baros, Ileana Boeriu, Nicolae Dragoş, Flavius Florea, Ale­xandru Ivănescu, Liviu Pe­­trina şi Teofil Bălaj, şeful Secţiei Relaţii Externe a Uniunii Scriitorilor. Au fost de faţă Tabiko V­atabe, ataşatul cultural al Ambasadei Japoniei la Bucu­reşti, şi traducătorul japonez de literatură română Su­­mya Haruya. ■ AM cunoscut, aici, in Capitală, cu un deceniu si jumătate in urmă, pe Augustin Z.N. Pop (n. 30 august 1910 — m. 1 aprilie 1933), profesor distins, cărturar entuziast si istoric literar merituos. După absolvirea cursurilor Facultăţii de Litere si Filosof­ie a Universităţii din Bucureşti, unde a avut şansa să audieze prelegerile u­­nor iluştri profesori ca Nicolae Iorga, Ovid Densusianu, Charles Drouhet, Nicolae Cartojan şi Dan Simonescu. Augustin Z.N. Pop s-a dedicat în ex­clusivitate învăţămîntului şi cercetării literare. A format, astfel, numeroase generaţii de profesori cărora le-a in­suflat dragoste, pricepere şi pasiune în predarea si comentarea operelor li­terare. Activitatea lui literară se des­făşoară pe durata a cinci decenii si Un istoric literar jumătate. Poseda, însă, o mare dexte­ritate in a descoperi si publica docu­mente de istorie literară. Aşa se face că mai toate articolele, studiile şi cărţile sale sînt intesate de microjur­­nale, acte de stare civilă, memorii, genealogii, scrisori, iconografie, mul­te ţinînd de domeniul paraliteraturii. Dintre contribuţiile de istorie litera­ră, în domeniul Eminescu, e necesar să amintim : Contribuţii eminesciene: Eminescu şi Bonifaciu Florescu (1938), Din Eminescu necunoscut (1942), Aglae Eminescu, sora poetului (1943), Con­tribuţii documentare la biografia lui Mihai Eminescu (1962), Ipotesi­ — va­tra poetului (1964), Mihai Eminescu (1966). Mărturii : Eminescu — Vero­nica Micle (1967, 1969), Noi contribu­ţii documentare la biografia lui Emi­nescu (1969), Eminescu în etapa ieşea­nă (1973), Pe urmele lui Mihai Emi­nescu (1978), întregiri documentare la biografia lui Eminescu (1983) şi Calei­doscop eminescian (1987). Unele din aceste contribuţii de emi­­nescologie şi-au demonstrat, la timpul lor, o anume utilitate. Nu e lipsit de interes să relev şi unele din contribu­ţiile de istorie literară locală, în spe­cial cele dedicate Argeşului şi scriito­rilor din această zonă geografică si spirituală a țării. A colaborat intens la un număr a­­preciabil de ziare si reviste din Capi­tală și provincie. Nicolae Scurtu Intilnirile revistei , ,Teatrul“ • Teatrul Dramatic din Galaţi a găzduit luni, 29 martie, cea de a doua ma­nifestare din seria Intilni­rile revistei „Teatrul“. Au participat dramaturgul Marin Sorescu, actorii Dan Jin­­durache şi Eusebiu Ştefă­­nescu (de la Teatrul Mic) Carmen Tănase şi Radu Duda (de la Teatrul Na­ţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi), Mihai Mihail, Flo­­rica Dinicu, Eugen Popescu- Cosmin şi Claudiu Stănescu (de la Teatrul Dramatic din Galaţi), coregrafa Raluca lanegre, conducătoarea Ate­lierului de dans contempo­ran (compus din Mălina Andrei, Andreea Mesaroş, Roxana Ciucă, Doina Ungu­­reanu, Monica Petrică, Ale­xandra Andronache, Ileana Doca), regizorul Victor Ioan Frunză, criticul teatral Cristi­na Dumitrescu şi prozato­rul Mihai Tatulici. Din par­tea redacţiei au participat Ion Cristoiu — redactorul şef al revistei — și Victor Parhon, coordonatorul aces­tei serii de întilniri. întilniri cu cititorii • Cu prilejul deschiderii „Lunii cărţii în instituţii şi întreprinderi“, la Clubul Ti­neretului din oraşul Râm­­nicul Sărat şi la Biblioteca judeţeană din Buzău au avut loc întilniri ale scriitorului Radu Cârneei cu cititorii d­in cadrul cărora scriitorul Cor­neliu Ştefan ,secretarul cena­clului literar judeţean „Va­sile Voiculescu“, a v­rbit despre creaţia invitatului. SEMNAL • Dimitrie Cantemir — OPERE COMPLETE. VIII. TOMUL II. Siste­mul sau întocmirea reli­giei mu­hammedane apa­re în ediţia critică îngri­jită de Virgil Gândea; traducere, studiu intro­ductiv, note si comentarii de Virgil Cândea; textul in limba rusă este îngri­jit de Anca Irina Iones­­cu. (Editura Academiei, 710 p., 74 lei). • Mihail Sadoveanu — OPERE. V. Ediţia cri­tică de Cornel Simiones­­cu, cu note şi comentarii de Cornel Simionescu si Fănuş Băileşteanu, cu­prinde in acest tom în­semnările lui Neculai Manea si Mariana Vi­­drascu. (Editura Miner­va, 484 p, 35 lei). • Camil Petrescu — DOCTRINA SUBSTAN­ŢEI. I, II. Ediţie îngrijită, note şi indice de nume de Florica Ichim­ şi Vasi­­le Dem. Zamfirescu; stu­diu introductiv de Vasi­le Dem. Zamfirescu ; co­lecţia „Biblioteca de fi­­losofie“. (Editura Ştiinţi­fică şi Enciclopedică, 424 + 370 pe 67 lei). • Cezar Petrescu — AURUL NEGRU. Roma­nul apare în colecţia „Bi­blioteca Eminescu“. (Edi­tura Eminescu, 528 p„ 26 lei). • Radu Ciobanu — ROATA LUMII. Roman. (Editura Militară, 192 p„ 7,50 iei). • Niculae Stoian — TINAR IN ŢARA TINE­REŢII. Versuri. (Editura Militară, 152 p., 12 iei). • Valeriu Bărgău — SEM­N­E PARTICULARE. Roman. (Editura Faija, 224 p, 12 lei). • Mihail­ Nebeleac — APROAPELUI, DRAGOS­TE. Romanul apare în traducerea Lianei Ivan- Ghik­a, prefață de Stelian Gruia. (Editura Kriterion, 272 p., 13 lei). • Viorica Nicoară — LIBELULA ALBASTRA. Roman. (Editura Ion Creangă, 184 p. 8 lei). • Cristian Velescu — POEME. (Editura Emi­­nescu, 48 p., 6,50 lei). • Stefan Zaides — ENIGMA STRĂVECHII CETATUI. Povestiri pen­tru copii. (Editura Ion Creangă, 128 p., 6,50 Iei). • Valentina Teclici — MAMA MEA E CEA MAI BUNA. Versuri pentru cei mici. (Editura Ion Creangă, 36 p„ 7,25 lei). • Doina Pojogea — PESCĂRUŞII nu se TEM DE FURTUNA. Po­vestiri. (Editura Ion Creangă, 60 p„ 6,56 lei). • Maria Zimniceanu — O VACANŢA NEOBIŞ­NUITA. Povestiri. (Edi­tura Ion Creangă, 84 p., 8,25 lei). • Gernot Nussbacher — DIN CRONICI ŞI HRI­SOAVE. Contribuţii la istoria Transilvaniei in colecţia „Biblioteca Kri­terion". Traducere de Eli­­sabeta Marin şi Gernot Nussbacher. Cuvînt înain­te de Costin Feneşan. (Editura Kriterion, 308 p., 23 lei). LECTOR

Next