România literară, iulie-septembrie 1988 (Anul 21, nr. 28-40)
1988-07-07 / nr. 28
Din 7 in 7 zile O linie politică fermă, consecventă ÎN descifrarea sensurilor şi conţinutului evenimentelor atit de complexe ce caracterizează viaţa internaţională, preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit noi instrumente de analiză, de excepţională valoare, prin ideile cuprinse in Expunerea la Consfătuirea de lucru cu activul şi cadrele de bază din domeniile activităţii organizatorice, ideologice şi politico-educative, precum şi în cuvîntările rostite la Plenara C.C. al P.C.R. şi la plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Relevînd, pe bună dreptate, că viaţa, evenimentele demonstrează cu putere justeţea liniei politice externe a partidului şi statului nostru, toate aceste documente pun in evidenţă concluzii de o deosebită însemnătate, atit pe plan teoretic-principial, cit şi al practicii internaţionale. In Expunerea la Consfătuirea de lucru cu activul şi cadrele de bază din domeniile activităţii organizatorice, ideologice şi politico-educative se impune atenţiei, ca premisă fundamentală, aprecierea că situaţia internaţională continuă să fie foarte gravă, că paşii spre destindere nu au schimbat raportul de forţe şi nu au înlăturat pericolele la adresa existenţei vieţii pe planetă. „Trebuie să se înţeleagă bine — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Expunere — că imperialismul nu şi-a schimbat caracterul său agresiv, că pericolul războiului se menţine. Lupta pentru dezarmare este strins legată de realizarea unor noi relaţii internaţionale, de lichidarea politicii de forţă şi dictat“. Este semnificativ în acest sens modul de desfăşurare a sesiunii speciale a Adunării Generale a O.N.U. recent încheiate. Deşi dezbaterile ample care au avut loc în plenara Adunării Generale şi in grupurile de lucru au evidenţiat opţiunea fermă a majorităţii covârşitoare a statelor membre in favoarea unor măsuri ferme pentru oprirea competiţiei militare, sesiunea nu a reuşit să realizeze un consens şi să adopte un document final. In pofida unor declaraţii de intenţii abstracte, principalele puteri ale N.A.T.O. s-au opus cristalizării unor măsuri practice, consemnării unor căi concrete de acţiune care să traseze direcţiile înaintării efective spre obiectivul dezarmării generale, in primul rînd nucleare. In legătură cu aceste evoluţii, se cuvine stăruit asupra ideii de excepţională însemnătate, de asemeni formulată în Expunere de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, potrivit căreia problemele grave ale lumii de astăzi nu pot fi soluţionate numai de citeva state, că este necesar ca toate ţările să-şi asume răspunderea şi să acţioneze pentru dezarmare. Este exact ceea ce — unind, ca întotdeauna, vorba cu fapta — a făcut România socialistă şi la sesiunea specială a Adunării Generale a O.N.U., unde s-au bucurat de un larg ecou propunerile de măsuri practice incluse în documentul „Considerentele şi propunerile României, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu privire la problemele dezarmării şi direcţiile de acţiune a ţărilor pentru soluţionarea lor". Ideea contribuţiei active a tuturor statelor — indiferent de mărime, orinduire, forţă, situare geografică — la promovarea cauzei dezarmării şi-a găsit ilustrarea şi în desfăşurarea recentei reuniuni de la Berlin consacrate creării de zone denuclearizate. După cum se ştie, România a desfăşurat o bogată activitate pentru transformarea Balcanilor intr-o zonă a păcii, bunei vecinătăţi şi colaborării, fără arme nucleare; in acelaşi timp, ţara noastră s-a pronunţat la reuniunea de la Berlin in sprijinul creării de zone fără arme nucleare şi in alte părţi ale continentului, ca şi in alte regiuni geografice ale globului. Este convingerea fermă a României socialiste că prin crearea unei reţele cit mai dense şi mai ramificate de zone fără arme nucleare, s-ar elibera părţi ale planetei de sub primejdia spectrului nuclear, constituind in acelaşi timp un stimulent pentru reducerea încordării şi intensificarea tratativelor de dezarmare nucleară, pentru consolidarea păcii in întreaga lume. Probleme de excepţională însemnătate au fost abordate de secretarul general al partidului şi in Cuvîntările rostite la Plenara C.C. al P.C.R. şi la Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Este ştiut că România, partidul nostru şi-au ciştigat un larg prestigiu internaţional prin activitatea neobosită pentru promovarea noilor norme de relaţii marxist-leniniste între partidele comuniste şi muncitoreşti, în general in mişcarea comunistă internaţională intre ţările socialiste, pe planul larg al raporturilor interstatale. In acest spirit, partidul nostru s-a situat cu consecvenţă neabătută pe poziţia respectării ferme a principiilor de autonomie a partidelor comuniste, de egalitate in drepturi, neamestec in treburile interne ale altora, considerind pe bună dreptate că fiecare partid este emanaţia politică a propriei clase muncitoare şi a propriului popor şi că, deci, nu răspunde şi nu poate răspunde decit in faţa propriului popor. Transgresate la sfera raporturilor dintre ţările socialiste, aceste relaţii capătă valenţe superioare prin obligativitatea înfăptuirii, a traducerii in viaţă fără abatere a principiilor suveranităţii, neamestecului, solidarităţii şi întrajutorării. In cuvîntările rostite săptămîna trecută, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat încă o dată că tocmai ţărilor socialiste le revine, ca una din misiunile lor istorice, aceea de a promova pe arena internaţională asemenea noi principii, iar prima şi cea mai importantă formă de contribuţie o constituie obligativitatea respectării acestor principii în primul rînd in raporturile reciproce dintre ele. Cronicar 2 România literară Viaţa literară * „Porni Luceafărul..." • La Botoşani şi Ipoteşti, s-au desfăşurat tradiţionalele manifestări dedicate lui Mihai Eminescu. La Centrul judeţean de cultură „Cintarea României", s-a vernisat expoziţia fotodocumentară „Pe urmele lui Eminescu“, realizată de membrii expediţiei botoşănene care, timp de mai multe săptămini, au vizitat locurile legate de biografia eminesciană. Odată cu expoziţia şi sub acelaşi generic, s-a desfăşurat colocviul ştiinţific coordonat de Dumitru Vatamaniuc. La biblioteca judeţeană a fost expusă o parte din colecţia de ediţii eminesciene rare a lui Dumitru Grumăzescu. Doina Fierea Ciornei a prezentat preocupările Editurii „Junimea" privind editarea operei eminesciene şi a scrierilor despre Eminescu, in cadrul colecţiei „Eminesciana“. La Liceul „A. T. Laurian“a avut loc o întilnire a elevilor şi cadrelor didactice cu reprezentanţii revistei „Luceafărul“, iar absolvenţii claselor a Xll-a din municipiu s-au întilnit, la o şezătoare literară, cu scriitorii participanţi la manifestări. Şezători literare au mai fost organizate în citeva întreprinderi botoşănene. La Teatrul „Mihai Eminescu“ s-a desfăşurat un amplu spectacol-şezătoare, susţinut de scriitori, de actori ai teatrului, de Orchestra simfonică botoşăneană (dirijată de Ion Baciu), de corul Liceului pedagogic (dirijor prof. Gheorghe Cojocarul, cu participarea extraordinară a lui David Obanesian şi a actriţelor Valeria Seciu şi Adam Erszebeth care, împreună, au realizat o evocare la Casa memorială din Ipoteşti şi un spectacol la „Lacul codrilor albastru“. In încheiere, s-a desfăşurat festivitatea de premiere la Concursul interjudeţean de recitare a poeziei eminesciene şi la Concursul de poezie şi critică literară „Pomi Luceafărul...“. Juriul concursului de creaţie, prezidat de Constantin Ciopraga, a acordat premiile revistelor „Luceafărul“ (Doru Mateiciuc, Botoşani), „Contemporanul“ (Ion Conac, Turnu Severin), „Ateneu“ (Dan Lungu, Botoşani), „Convorbiri literare“ (Marin Rada, Slatina), „Cronica“ (Victoria Milescu, Bucureşti), „Familia“ (Cristian Bădiliă, Bucureşti), „Caiete botoşănene“ (Vasile Doboş, Bîrlad), precum şi un premiu special pentru critică atribuit Mihaelei Pop din Bucureşti. La reuşita manifestărilor şi-au adus contribuţia scriitori şi critici din Bucureşti, Iaşi, Botoşani şi din alte localităţi ale ţării : Sergiu Adam, Andi Andrieş, Constantin Dracsin, Dumitru Ignea, Iulian Neacşu, Gabriela Negreanu, Nicolae Turtureanu, Corneliu Sturzu, Laurenţiu Ulici, Stelian Vasilescu, precum şi membri ai Cenaclului din Botoşani al Uniunii Scriitorilor. Concurs de poezie propagandă la Comitetul Judeţean U.T.C., Gheorghe Pârja, corespondentul „Scinteii“, Ioan Moldovan, profesor de filosofie, şi Constantin Sorescu, redactor principal la „Scînteia tineretului“ (membri) a decernat următoarele premii : Premiul I: Oana Corniţă, elevă, Baia Mare ; Daniela Ouatu, operator calculatoare, Vaslui. Premiul II : Ligia Pănescu, elevă, Baia Mare; Constantin Acozmei, elev. • La Baia Mare s-au încheiat lucrările unui concurs interjudeţean de poezie organizat de Comitetul Judeţean Maramureş al U.T.C. Un juriu alcătuit din : Lucian Avramescu, redactor-şef adjunct la „Scînteia tineretului" (preşedinte), Mariana Racolţea, secretar cu probleme de propagandă şi cultură la Comitetul Judeţean U.T.C., Adrian Popescu, redactor la revista „Steaua“, Dorel Condor, şef sector Piatra Neamţ. Premiul III : Daniel Horvat, elev, Baia Mare ; Dorina Bulz, elevă, Sălaj ; Florin Mureşan, elev, Baia Mare. Menţiuni : Daniela Cupşa, elevă, Baia Mare ; Antoaneta Dohotaru, elevă, Piatra Neamţ ; Dorin Crăciun, elev, Zalău ; Dorin Paviliuc, elev, Zalău ; Tudor Safta Romano, elev, Vaslui ; Radu Băloțan, elev, Zalău. Membrii juriului s-au întilnit cu numeroși cititori băimăreni. Asociaţiile TIMIŞOARA • La sediul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara a avut loc o şedinţă a Comitetului de conducere, care a discutat şi aprobat Planul de muncă al Asociaţiei pe trimestrul al III-lea a.c. în prima parte a şedinţei, Anghel Dumbraveanu, secretarul Asociaţiei, a prezentat o informare cu privire la manifestările organizate de scriitorilor la precedenta şedinţă de comitet pină in prezent, reliefind amploarea şi diversitatea acestora, eficienţa lor sporită în direcţia orientării şi îndrumării creaţiei literare, a promovării valorilor autentice, în continuare, pe marginea Proiectului planului de muncă au luat cuvintul Alexandru Jebeleanu, Ivo Muncian, Mircea Şerbănescu și Cornel Ungureanu. Intîlniri cu cititorii • In sala Centrului de cultură şi creaţie „Cintarea României“ din comuna Berea, judeţul Buzău, a avut loc o întilnire a scriitorilor Nicolae Dragoş şi Valeriu Râpeanu cu cititorii din localitate. Au fost dezbătute probleme actuale ale literaturii române. • In cadrul „Zilelor educaţiei estetice in comerţ, la întreprinderea Comerţului de Stat pentru Mărfuri Alimentare din Timişoara a avut loc o întilnire literară la care au citit din creaţia lor Anghel Dumbrăveanuu, Alexandru Jebeleanu, Mircea Şerbănescu, Marius Munteanu, Marian Odangiu și Aurel Turcuș. CALENDAR în iulie • 1 IULIE. A apărut , la Iaşi, pină in 1891, revista „Contemporanul“ (1881). A apărut, la Constanţa, primul număr al revistei „Tomis“ (1966). S-au născut : Ion Maxim (1925), Costache Olăreanu (1929), Ion Pop (1941). A murit Titu Maiorescu (1917). • 2 IULIE. S-au născut : Demostene Botez (1893), Mihai Tican Ilumano (1895), Ștefan Fay (1919), Octavian Paler (1926), Dan Verona (1947). Au murit : Mihail Kogălniceanu (1891), Emil Gârleanu (1914). • 3 IULIE. S-au născut : Paul Nicolae-Mihail (1923), Ştefan Gheorghiu (1927), Zeno Ghiţulescu (1929). Au murit : loan A. Lapedatu (1900), Alex. Bistriţeanu (1976). • 4 IULIE. S-a născut : Haralamb Zincă (1923). • 5 IULIE. S-au născut : Iulia Soare (1920), Aurel Deboveanu (1929), Al. Oprea (1931). • 6 IULIE. S-au născut : Dragoș Vicol (1920), Alexandru Sen (1921), Teofil Kalil (1937), Voicu Bugariu, (1939), George Alboiu (1944), Gabriela Negreanu (1947). A murit Constantin Narlov (1956). • 7 IULIE. A murit Ion Vinea (1964). • 8 IULIE. S-au născut : Látó Erdély Anna (1906), Constantin Lazărescu (1908), Angela Marinescu (1941), Şerban Foarţă (1942). Au murit : G.M. Zamfirescu (1939), Petre Fandrea (1968). • 9 IULIE. S-au născut : Al. Gram (1900), Tatiana Nicolescu (1923), Teodor Bulza (1949). A murit Miron Neagu (1973). • 18 IULIE. S-au născut : Ion Simionescu (1873), Salamon László (1891). • 12 IULIE. S-au născut : Constantin Noica (1909), Radu bursea (1925), Al. Ivasiuc (1933), Radu F. Alexandru (1943). Au murit : Enăchiță Văcărescu (1797), Richard Hillard (1977). • 13 IULIE. S-a născut : Constantin Z. Buzdugan (1870). • 14 IULIE. S-au născut : Bucur Stănescu (1916), Szász János (1927), Mihail Cosma (1929), George Anania (1941). A murit Tudor Arghezi (1967). • 15 IULIE. S-au născut : D.Th. Neculuţă (1859), Aurel Iordache (1919). A murit Octavian Neamţu (1976). • 16 IULIE. S-au născut : D. Anghel (1872), Ilie Cristea (1392), Alexandru Calais (1928), Gheorghe Buzoianu (1932), Ilaria Vasilescu (1940). A murit E. Lovinescu (1943). • 17 IULIE. S-au născut : A.T. Laurian (1810), Tabéry Géza (1890), George Almosnino (1936), Daniel Dimitriu (1915). A murit Pantazi Ghica (1882). • 18 IULIE. S-au născut : S. Damian (1930), Micaela Ghiescu (1931), Balogh József (1931), Nicolae Neagu (1931), Mircea Constantinescu (1945). • 19 IULIE. S-au născut : Teodor Murășanu (1891), N. Carandino (1905), Tamara Gane (1909), Constantin Toita (1923), Traian-Liviu Birălescu (1924) Tania Lovinescu (1924), Norman Manea (1936), Maria Luiza Cristescu (1943). • 20 IULIE. S-au născut : Paul Bujor (1862), Ştefan Popescu (1912), Iuliu Raţiu (1930), Corneliu Leu (1932), Adrian Păunescu (1943). • 21 IULIE. S-au născut : Simion Bărnuţiu (1808), Vasile Arecsamu (1821), Mircea DemilUdutescu (1839), Ion Biberi (1904), Traian Chelariu (1906), D. Macrea (1907), Violeta Zamfirescu (1921), Mircea Cojocaru (1933), Valentin Hossu Longin (1939), Ioana Diaconescu (1948). A murit : Ion Pascadi (1972). • 22 IULIE. S-au născut : George Moroșanu (1911). A murit Lt. Mironescu (1939). • 23 IULIE. S-au născut : Gh. Adamescu (1869), Eugen Teodor» (1924). • 24 IULIE. S-au născut : George Ivașcu (1911), Iosif Lupulescu (1937). • 25 IULIE. S-a născut Mihail Codreanu (1876). Au murit : Petre Iosif (1978), Tudor Balteș (1979). • 26 IULIE. S-au născut : Silvestru Zaharodnii (1907), Cezar Baltag (1939), Gheorghe Azap (1939). Au murit : Mihail Cornea (1901), Al. Tudor-Miu (1961), Dominic Stanca (1976). • 27 IULIE. S-au născut : Lucian Predescu (1907), Marcel Gallon (1925), Costache Anton (1930), Pan Izverna (1937), Eugen Zehan (1938). Au murit : Al. Pelimon (1881), Ion Muşlea (1966), Teodor Balş (1983). • 28 IULIE. S-au născut : Mary Polihroniade Lăzărescu (1904), Ioan Şerb (1932), Ion Chirie (1940). A murit Aurel P. Bănuţ (1970). • 29 IULIE. S-au născut : Victor Ion Popa (1895), N. Steinhardt (1912). Au murit : Ion Calina (1851), Ştefan G. Vîrgolici (1897). • 30 IULIE. S-au născut : Franco Zoltán (1887), Mihail Celarianu (1893), Al. O. Teodoreanu (1894). Prezentări de noi volume • La Băile Herculane (Sala polivalentă a Hotelului Roman) a avut loc lansarea şi discutarea cărţilor „Poeme de rîu“ de Sabin Opreanu şi „Sub merii sălbatici“ de Ion Florian Panduru, amindouă apărute la Editura Cartea Românească. Prezentarea cărţilor s-a fâcut de către Mihai Ungheanu, redactor şef adjunct al revistei „Luceafărul", şi Uit Bădescu. Organizatorii şi gazdele acţiunii au fost Cenaclul literar „Cerna" şi Centrul de cultură şi creaţie „Cintarea României“ Băile Herculane. SEMNAL • Camil Petrescu — SUFLETE TARI. JOCUL IELELOR. Volum în colecţia „Arcade“. Postfaţă şi bibliografie de Gabriel Dimisianu. (Editura Minerva, 258 p„ ll.ii lei). • George Ciobanu — PATRIE ŞI LIBERTATE. Ediţie in seria „Restitutio“ de Rodica Rotaru. (Editura Minerva, 501 p„28 lei). • Victor Felea — DECORUL SPERANTEI. Volum de versuri. (Editura Cartea Românească, 132 p„ 11 lei). • Ramul Munteanu — JURNAL DE CAUTI. Voi. IV (Editura Eminescu, 336 p„ 12,50 lei). • Corneliu Stefanache — SI MIINE SI POIMtlNE. Roman. (Editura Junimea, 368 p.. 20,50 lei). • Valeriu Bârgău — POEZII ÎN ZORI. Carte pentru cei mici. (Editura Ion Creangă, 48 p. 4,75 Ioi). • x x x — LUNA IN OGLINDA APEI. Antologie de proză scurtă din literatura universală contemporană ; selecţia textelor şi notele de Viorica Mircea ; cuvînt înainte de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. (Volumul apare ca supliment al revistei „Astra, 392 pe 34 lei). LECTOR ERATĂ. Eventualii lectori ai posletei volumului Camil Petrescu — Suflete tari. Jorul ielelor, Editura Minerva, seria Arcade, sunt rugaţi să citească la p. 215, 143 : „...te numeşte Camil Petrescu...“ ; la p. 247, r. 19 : „izbutească dintr-o dată...“ ; la pag. 250, r. 1 . .....morabila a amorului“ ; la P. 250, r. 32 : ....decit dacă n-ar fi existat...“ ; la P 251, r. 7 : ..... spre a-l împiedica...“ ; la pag. 251, r. 27: „absolute“ ;la p. 253, r 6 : „...teroarea" ; la p 253, r. 27 : „Apăsarea asta cumplită“ ; la n. 253, r. 35 : „însă de a fi auzit...“. De asemeni, la pagina de titlu, numele corect al postfatatorului : Gabriel Dimisianu. • La legenda fotografiei de la Teatrul dramatic „Maria Filotti“ din Brăila, publicată în nr. trecut, pag. 16, a se citi corect : Nota zero la portare de Virgil Stoenescu și Octavian Sava