România literară, iulie-septembrie 1988 (Anul 21, nr. 28-40)

1988-07-07 / nr. 28

Din 7 in 7 zile O linie politică fermă, consecventă ÎN descifrarea sensurilor şi conţinutului evenimen­telor atit de complexe ce caracterizează viaţa inter­naţională, preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit noi instrumente de analiză, de excepţională valoare, prin ideile cuprinse in Expu­nerea la Consfătuirea de lucru cu activul şi cadrele de bază din domeniile activităţii organizatorice, ideo­logice şi politico-educative, precum şi în cuvîntările rostite la Plenara C.C. al P.C.R. şi la plenara Con­siliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Relevînd, pe bună dreptate, că viaţa, eve­nimentele demonstrează cu putere justeţea liniei po­litice externe a partidului şi statului nostru, toate aceste documente pun in evidenţă concluzii de o deosebită însemnătate, atit pe plan teoretic-princi­­pial, cit şi al practicii internaţionale. In Expunerea la Consfătuirea de lucru cu activul şi cadrele de bază din domeniile activităţii organi­zatorice, ideologice şi politico-educative se impune atenţiei, ca premisă fundamentală, aprecierea că si­tuaţia internaţională continuă să fie foarte gravă, că paşii spre destindere nu au schimbat raportul de forţe şi nu au înlăturat pericolele la adresa exis­tenţei vieţii pe planetă. „Trebuie să se înţeleagă bine — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Expunere — că imperialismul nu şi-a schimbat ca­racterul său agresiv, că pericolul războiului se men­ţine. Lupta pentru dezarmare este strins legată de realizarea unor noi relaţii internaţionale, de lichi­darea politicii de forţă şi dictat“. Este semnificativ în acest sens modul de desfă­şurare a sesiunii speciale a Adunării Generale a O.N.U. recent încheiate. Deşi dezbaterile ample care a­u avut loc în plenara Adunării Generale şi in grupurile de lucru au evidenţiat opţiunea fermă a majorităţii covârşitoare a statelor membre in favoa­rea unor măsuri ferme pentru oprirea competiţiei militare, sesiunea nu a reuşit să realizeze un con­sens şi să adopte un document final. In pofida unor declaraţii de intenţii abstracte, principalele puteri ale N.A.T.O. s-au opus cristalizării unor măsuri practice, consemnării unor căi concrete de acţiune care să traseze direcţiile înaintării efective spre obiectivul dezarmării generale, in primul rînd nu­cleare. In legătură cu aceste evoluţii, se cuvine stăruit asupra ideii de excepţională însemnătate, de ase­meni formulată în Expunere de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, potrivit căreia problemele grave ale lumii de astăzi nu pot fi soluţionate numai de citeva state, că este necesar ca toate ţările să-şi asume răspunderea şi să acţioneze pentru dezarmare. Este exact ceea ce — unind, ca întotdeauna, vorba cu fapta — a făcut România socialistă şi la sesiunea specială a Adunării Generale a O.N.U., unde s-au bucurat de un larg ecou propunerile de măsuri prac­tice incluse în documentul „Considerentele şi propu­nerile României, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu privire la problemele dezarmării şi direcţiile de acţiune a ţărilor pentru soluţionarea lor". Ideea contribuţiei active a tuturor statelor — in­diferent de mărime, orinduire, forţă, situare geogra­fică — la promovarea cauzei dezarmării şi-a găsit ilustrarea şi în desfăşurarea recentei reuniuni de la Berlin consacrate creării de zone denuclearizate. După cum se ştie, România a desfăşurat o bogată activitate pentru transformarea Balcanilor intr-o zonă a păcii, bunei vecinătăţi şi colaborării, fără arme nucleare; in acelaşi timp, ţara noastră s-a pronunţat la reuniunea de la Berlin in sprijinul creării de zone fără arme nucleare şi in alte părţi ale continentului, ca şi in alte regiuni geografice ale globului. Este convingerea fermă a României socialiste că prin crearea unei reţele cit mai dense şi mai ramificate de zone fără arme nucleare, s-ar elibera părţi ale planetei de sub primejdia spectru­lui nuclear, constituind in acelaşi timp un stimulent pentru reducerea încordării şi intensificarea trata­tivelor de dezarmare nucleară, pentru consolidarea păcii in întreaga lume. Probleme de excepţională însemnătate au fost abordate de secretarul general al partidului şi in Cuvîntările rostite la Plenara C.C. al P.C.R. şi la Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democra­ţiei şi Unităţii Socialiste. Este ştiut că România, partidul nostru şi-au ciştigat un larg prestigiu in­ternaţional prin activitatea neobosită pentru promo­varea noilor norme de relaţii marxist-leniniste între partidele comuniste şi muncitoreşti, în general in mişcarea comunistă internaţională intre ţările socia­liste, pe planul larg al raporturilor interstatale. In acest spirit, partidul nostru s-a situat cu consecven­ţă neabătută pe poziţia respectării ferme a principi­ilor de autonomie a partidelor comuniste, de egali­tate in drepturi, neamestec in treburile interne ale altora, considerind pe bună dreptate că fiecare partid este emanaţia politică a propriei clase mun­citoare şi a propriului popor şi că, deci, nu răspunde şi nu poate răspunde decit in faţa propriului popor. Transgresate la sfera raporturilor dintre ţările so­cialiste, aceste relaţii capătă valenţe superioare prin obligativitatea înfăptuirii, a traducerii in viaţă fără abatere a­ principiilor suveranităţii, neamestecului, solidarităţii şi întrajutorării. In cuvîntările rostite săptămîna trecută, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat încă o dată că tocmai ţărilor socialiste le revine, ca una din misiunile lor istorice, aceea de a promova pe arena internaţională asemenea noi principii, iar prima şi cea mai importantă formă de contribuţie o constituie obligativitatea respectării acestor principii în primul rînd in raporturile reciproce dintre ele. Cronicar 2 România literară Viaţa literară * „Porni Luceafărul..." • La Botoşani şi Ipoteşti, s-au desfăşurat tradiţionale­le manifestări dedicate lui Mihai Eminescu. La Centrul judeţean de cultură „Cintarea Români­ei", s-a vernisat expo­ziţia fotodocumentară „Pe urmele lui Eminescu“, reali­zată de membrii expediţiei botoşănene care, timp de mai multe săptămini, au vi­zitat locurile legate de bio­grafia eminesciană. Odată cu expoziţia şi sub acelaşi generic, s-a desfăşurat co­locviul ştiinţific coordonat de Dumitru Vatamaniuc. La biblioteca judeţeană a fost expusă o parte din co­lecţia de ediţii eminesciene rare a lui Dumitru Grumă­­zescu. Doina Fierea Ciornei a prezentat preocupările Edi­turii „Junimea" privind edi­tarea operei eminesciene şi a scrierilor despre Eminescu, in cadrul colecţiei „Emines­ciana“. La Liceul „A. T. Laurian“a avut loc o întilnire a elevi­lor şi cadrelor didactice cu reprezentanţii revistei „Lu­ceafărul“, iar absolvenţii claselor a Xll-a din muni­cipiu s-au întilnit, la o şe­zătoare literară, cu scriitorii participanţi la manifestări. Şezători literare au mai fost organizate în citeva în­treprinderi botoşănene. La Teatrul „Mihai Emi­nescu“ s-a desfăşurat un amplu spectacol-şezătoare, susţinut de scriitori, de ac­tori ai teatrului, de Orches­tra simfonică botoşăneană (dirijată de Ion Baciu), de corul Liceului pedagogic (dirijor prof. Gheorghe Co­jocarul, cu participarea ex­traordinară a lui David Oba­­nesian şi a actriţelor Valeria Seciu şi Adam Erszebeth care, împreună, au realizat o evocare la Casa memo­­rială din Ipoteşti şi un spec­tacol la „Lacul codrilor al­bastru“. In încheiere, s-a desfăşu­rat festivitatea de premiere la Concursul interjudeţean de recitare a poeziei emi­nesciene şi la Concursul de poezie şi critică literară „Pomi Luceafărul...“. Juriul concursului de crea­ţie, prezidat de Constantin Ciopraga, a acordat premii­le revistelor „Luceafărul“ (Doru Mateiciuc, Botoşani), „Contemporanul“ (Ion Co­nac, Turnu Severin), „Ate­neu“ (Dan Lungu, Botoşani), „Convorbiri literare“ (Marin Rada, Slatina), „Cronica“ (Victoria Milescu, Bucureşti), „Familia“ (Cristian Bădili­ă, Bucureşti), „Caiete botoşă­nene“ (Vasile Doboş, Bîrlad), precum şi un premiu spe­cial pentru critică atribuit Mihaelei Pop din Bucureşti. La reuşita manifestărilor şi-au adus contribuţia scrii­tori şi critici din Bucureşti, Iaşi, Botoşani şi din alte lo­calităţi ale ţării : Sergiu Adam, Andi Andrieş, Con­stantin Dracsin, Dumitru Ignea, Iulian Neacşu, Gabrie­la Negreanu, Nicolae Turtu­­reanu, Corneliu Sturzu, Lau­­renţiu Ulici, Stelian Vasi­­lescu, precum şi membri ai Cenaclului din Botoşani al Uniunii Scriitorilor. Concurs de poezie propagandă la Comitetul Ju­deţean U.T.C., Gheorghe Pârja, corespondentul „Scinteii“, Ioan Moldovan, profesor de filosofie, şi Constantin Sorescu, redactor principal la „Scînteia tine­retului“ (membri) a decernat următoarele premii : Pre­miul I: Oana Corniţă, elevă, Baia Mare ; Daniela Ouatu, operator calculatoare, Vas­lui. Premiul II : Ligia Pă­­nescu, elevă, Baia Mare; Constantin Acozmei, elev. • La Baia Mare s-au în­cheiat lucrările unui con­curs interjudeţean de poezie organizat de Comitetul Ju­deţean Maramureş al U.T.C. Un juriu alcătuit din : Lu­cian Avramescu, redactor-şef adjunct la „Scînteia tine­retului" (preşedinte), Ma­riana Racolţea, secretar cu probleme de propagandă şi cultură la Comitetul Jude­ţean U.T.C., Adrian Popescu, redactor la revista „Steaua“, Dorel Condor, şef sector Piatra Neamţ. Premiul III : Daniel Horvat, elev, Baia Mare ; Dorina Bulz, elevă, Sălaj ; Florin Mureşan, elev, Baia Mare. Menţiuni : Da­niela Cupşa, elevă, Baia Mare ; Antoaneta Dohotaru, elevă, Piatra Neamţ ; Dorin Crăciun, elev, Zalău ; Dorin Paviliuc, elev, Zalău ; Tu­dor Safta Romano, elev, Vaslui ; Radu Băloțan, elev, Zalău. Membrii juriului s-au întilnit cu numeroși cititori băimăreni. Asociaţiile TIMIŞOARA • La sediul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara a avut loc o şedinţă a Comi­tetului de conducere, care a discutat şi aprobat Planul de muncă al Asociaţiei pe trimestrul al III-lea a.c. în prima parte a şedinţei, An­­ghel Dumbraveanu, secreta­rul Asociaţiei, a prezentat o informare cu privire la manifestările organizate de scriitorilor la precedenta şedinţă de co­mitet pină in prezent, relie­­find amploarea şi diversita­tea acestora, eficienţa lor sporită în direcţia orientării şi îndrumării creaţiei litera­re, a promovării valorilor autentice, în continuare, pe marginea Proiectului planu­lui de muncă au luat cuvin­­tul Alexandru Jebeleanu, Ivo Muncian, Mircea Şerbă­­nescu și Cornel Ungureanu. Intîlniri cu cititorii • In sala Centrului de cultură şi creaţie „Cintarea României“ din comuna Berea, judeţul Buzău, a avut loc o întilnire a scriitorilor Nicolae Dragoş şi Valeriu Râpeanu cu cit­ito­rii din localitate. Au fost dezbătute probleme actuale ale literaturii române. • In cadrul „Zilelor edu­caţiei estetice in comerţ­, la întreprinderea Comerţului de Stat pentru Mărfuri Ali­mentare din Timişoara a avut loc o întilnire literară la care au citit din creaţia lor Anghel Dumbrăveanuu, Alexandru Jebeleanu, Mir­­cea Şerbănescu, Marius Munteanu, Marian Odangiu și Aurel Turcuș. CALENDAR în iulie • 1 IULIE. A apărut , la Iaşi, pină in 1891, revista „Contemporanul“ (1881). A apărut, la Constanţa, pri­mul număr al revistei „Tomis“ (1966). S-au născut : Ion Maxim (1925), Costache Olăreanu (1929), Ion Pop (1941). A murit Titu Maiorescu (1917). • 2 IULIE. S-au născut : Demoste­­ne Botez (1893), Mihai Tican Ilumano (1895), Ștefan Fay (1919), Octavian Paler (1926), Dan Verona (1947). Au murit : Mihail Kogălniceanu (1891), Emil Gârleanu (1914). • 3 IULIE. S-au născut : Paul N­ico­­lae-Mihail (1923), Ştefan Gheorghiu (1927), Zeno Ghiţulescu (1929). Au murit : loan A. Lapedatu (1900), Alex. Bistriţeanu (1976). • 4 IULIE. S-a născut : Haralamb Zincă (1923). • 5 IULIE. S-au născut : Iulia Soare (1920), Aurel Deboveanu (1929), Al. Oprea (1931). • 6 IULIE. S-au născut : Dragoș Vicol (1920), Alexandru Sen (1921), Teofil K­al­il (1937), Voicu Bugariu, (1939), George Alboiu (1944), Gabrie­la Negreanu (1947). A murit Constan­tin Narlov (1956). • 7 IULIE. A murit Ion Vinea (1964). • 8 IULIE. S-au născut : Látó Er­dély Anna (1906), Constantin Lază­­rescu (1908), Angela Marinescu (1941), Şerban Foarţă (1942). Au murit : G.M. Zamfirescu (1939), Petre Fandrea (1968).­­ • 9 IULIE. S-au născut : Al. Gram (1900), Tatiana Nicolescu (1923), Teo­dor Bulza (1949). A murit Miron Nea­gu (1973). • 18 IULIE. S-au născut : Ion Si­­mionescu (1873), Salamon László (1891). • 12 IULIE. S-au născut : Constan­tin Noica (1909), Radu bursea (1925), Al. Ivasiuc (1933), Radu F. Alexan­dru (1943). Au murit : Enăchiță Văcă­­rescu (1797), Richard Hillard (1977). • 13 IULIE. S-a născut : Constan­tin Z. Buzdugan (1870). • 14 IULIE. S-au născut : Bucur Stănescu (1916), Szász János (1927), Mihail Cosma (1929), George Anania (1941). A murit Tudor Arghezi (1967). • 15 IULIE. S-au născut : D.Th. Neculuţă (1859), Aurel Iordache (1919). A murit Octavian Neamţu (1976). • 16 IULIE. S-au născut : D. An­ghel (1872), Ilie Cristea (1392), Ale­xandru Calais (1928), Gheorghe Bu­­zoianu (1932), Ilaria Vasilescu (1940). A murit E. Lovinescu (1943). • 17 IULIE. S-au născut : A.T. Laurian (1810), Tabéry Géza (1890), George Almosnino (1936), Daniel Di­­mitriu (1915). A murit Pantazi Ghica (1882). • 18 IULIE. S-au născut : S. Da­mian (1930), Micaela Ghi­escu (1931), Balogh József (1931), Nicolae Neagu (1931), Mircea Constantinescu (1945). • 19 IULIE. S-au născut : Teodor Murășanu (1891), N. Carandino (1905), Tamara Gane (1909), Constantin Toita (1923), Traian-Liviu Birălescu (1924) Tania Lovinescu (1924), Norman Ma­nea (1936), Maria Luiza Cristescu (1943). • 20 IULIE. S-au născut : Paul Bu­jor (1862), Ştefan Popescu (1912), Iu­­liu Raţiu (1930), Corneliu Leu (1932), Adrian Păunescu (1943). • 21 IULIE. S-au născut : Simion Bărnuţiu (1808), Vasile Arecsamu­­ (1821), Mircea Demi­lUdutescu (1839), Ion Biberi (1904), Traian Chelariu (1906), D. Macrea (1907), Violeta Zam­firescu (1921), Mircea Cojocaru (1933), Valentin Hossu Longin (1939), Ioana Diaconescu (1948). A murit : Ion Pas­­cadi (1972). • 22 IULIE. S-au născut : George Moroșanu (1911). A murit Lt. Miro­­nescu (1939). • 23 IULIE. S-au născut : Gh. Ada­­mescu (1869), Eugen Teodor» (1924). • 24 IULIE. S-au născut : George Ivașcu (1911), Iosif Lupulescu (1937). • 25 IULIE. S-a născut Mihail Co­­dreanu (1876). Au murit : Petre Iosif (1978), Tudor Balteș (1979). • 26 IULIE. S-au născut : Silvestru Zaharodnii (1907), Cezar Baltag (1939), Gheorghe Azap (1939). Au murit : Mi­hail Cornea (1901), Al. Tudor-Miu (1961), Dominic Stanca (1976). • 27 IULIE. S-au născut : Lucian Predescu (1907), Marcel Gallon (1925), Costache Anton (1930), Pan Izverna (1937), Eugen Zehan (1938). Au murit : Al. Pelimon (1881), Ion Muşlea (1966), Teodor Balş (1983). • 28 IULIE. S-au născut : Mary Polihroniade Lăzărescu (1904), Ioan Şerb (1932), Ion Chirie (1940). A mu­rit Aurel P. Bănuţ (1970). • 29 IULIE. S-au născut : Victor Ion Popa (1895), N. Steinhardt (1912). Au murit : Ion Calina (1851), Ştefan G. Vîrgolici (1897). • 30 IULIE. S-au născut : Franco Zoltán (1887), Mihail Celarianu (1893), Al. O. Teodoreanu (1894). Prezentări de noi volume • La Băile Herculane (Sala polivalentă a Hotelului Roman) a avut loc lansarea şi discutarea cărţilor „Poe­me de rîu“ de Sabin Oprea­­­nu şi „Sub merii sălbatici“ de Ion Florian Panduru, amindouă apărute la Editu­ra Cartea Românească. Prezentarea cărţilor s-a fâcut de către Mihai Un­­gheanu, redactor şef adjunct al revistei „Luceafărul", şi Uit Bădescu. Organizatorii şi gazdele acţiunii au fost Cenaclul li­terar „Cerna" şi Centrul de cultură şi creaţie „Cintarea României“ Băile Herculane. SEMNAL • Camil Petrescu — SUFLETE TARI. JOCUL IELELOR. Volum în co­lecţia „Arcade“. Postfaţă şi bibliografie de Gabriel Dimisianu. (Editura Mi­nerva, 258 p„ ll.ii lei). • George Ciob­anu — PATRIE ŞI LIBERTATE. Ediţie in seria „Resti­tutio“ de Rodica Rotaru. (Editura Minerva, 501 p„­28 lei). • Victor Felea — DE­CORUL SPERANTEI. Volum de versuri. (Edi­tura Cartea Românească, 132 p„ 11 lei). • Ramul Munteanu — JURNAL DE CAUTI. Voi. IV (Editura Em­i­­nescu, 336 p„ 12,50 lei). • Corneliu Stefanache — SI MIINE SI POI­­MtlNE. Roman. (Editura Junimea, 368 p.. 20,50 lei). • Valeriu Bârgău­ — POEZII ÎN ZORI. Carte pentru cei mici. (Editura Ion Creangă, 48 p. 4,75 Ioi). • x x x — LUNA IN OGLINDA APEI. Anto­logie de proză scurtă din literatura universală con­temporană ; selecţia tex­telor şi notele de Viorica Mircea ; cuvînt înainte de Zoe Dumitrescu-Buşu­­lenga. (Volumul apare ca supliment al revistei „As­­tra, 392 pe 34 lei). LECTOR ERATĂ. Eventualii lec­tori ai posl­etei volu­mului Camil Petrescu — Suflete tari. Jorul iele­lor, Editura Minerva, se­ria Arcade, sunt rugaţi să citească la p. 215, 1­43 : „...te numeşte Camil Pe­trescu...“ ; la p­. 247, r. 19 : „izbutească dintr-o dată...“ ; la pag. 250, r. 1 . .....morabila a amoru­lui“ ; la P. 250, r. 32 : ....decit dacă n-ar fi existat...“ ; la P­ 251, r. 7 : ..... spre a-l împie­dica...“ ; la pag. 251, r. 27: „absolute“ ;la p. 253, r 6 : „...teroarea" ; la p 253, r. 27 : „Apăsarea asta cumplită“ ; la n. 253, r. 3­5 : „însă de a fi au­zit...“. De asemeni, la pa­gina de titlu, numele corect al postfatatorului : Gabriel Dimisianu. • La legenda fotogra­fiei de la Teatrul drama­tic „Maria Filotti“ din Brăila, publicată în nr. trecut, pag. 16, a se citi corect : Nota zero la por­­tare de Virgil Stoenescu și Octavian Sava

Next