România literară, octombrie-decembrie 1989 (Anul 22, nr. 40-52)
1989-10-05 / nr. 40
ÎNALTE IDEALURI APARTENENŢA la cele mai înalte idealuri ale vremii sale a caracterizat, întotdeauna, literatura română. Cu deosebire,această identitate interioară a creaţiei literare româneşti s-a impus puternic în anii postbelici, în care se detaşează, cu marile sale deschideri, perioada de după Congresul al IX-lea al partidului, inspirată în idee şi materializată în fapte de unică rezonanţă istorică de gîndirea revoluţionară şi spiritul amplu dinamizator ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Literatura română de azi datorează acestei perioade cuceriri de esenţă — redobîndirea adevărului despre om şi lumeaîn care trăieşte, cunoaşterea de sine şi a înaltei sale meniri de a fi cronica adevărată a unui timp adevărat, a vorbi despre societatea românească de azi pornind de la valorile ei umane revoluţionare, întruchipate în om, in viaţa lui de zi cu zi, în idealurile şi căutările sale, în eroismul său. Citind Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului şi Programul-Directivă, documente politice de mare importanţă care constituie o puternică legătură între prezent şi viitor, avem sub privire totodată imaginea unei lumi vii, reale, în plină efervescenţă, a unei societăţi al cărei progres autentic se validează prin oameni adevăraţi, angajaţi într-un proces de edificare în mod deliberat, conştienţi de amploarea şi consecinţele în timp ale eforturilor lor, evaluînd lucid drumul spre izbînzile viitoare, posibilităţile, resursele, dificultăţile. Este o lume conştientă de ea însăşi şi de marea oră a istoriei pe care o trăieşte. O lume în care s-a concentrat răspunderea pentru prezentul şi viitorul ţării, în care spiritul revoluţionar — revoluţia în ansamblul ei — are chipul concret al omului, se măsoară cu valoarea faptelor colective sau individuale, cu cantitatea de ştiinţă, cultură, cu competenţa profesională în primul rînd. Aşa cum arăta secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dezvoltarea societăţii româneşti contemporane, edificarea viitorului stau sub semnul lărgirii orizontului ştiinţific şi cultural, al progresului văzut ca racordare la tot ceea ce gîndirea umană descoperă spre făurirea unei lumi mai bune, mai drepte, în această condiţionare a dezvoltării de sporirea zestrei de ştiinţă şi cultură a societăţii — pregnant subliniată în Tezele pentru Congresul al XIV-lea şi în Programul Directivă — este reafirmat, cu largă deschidere spre viitor, umanismul societăţii socialiste care se făureşte în România, faţa sa umană de orînduire a oamenilor în slujba oamenilor. Din perspectiva viitorului imediat, jalonat de documentele pentru apropiatul forum al partidului, putem anticipa substanţa cărţilor de azi şi de mîine, densitatea mesajului adresat de literatură cititorului, care trebuie să se regăsească în fila tipărită cu adevărul împlinirii sale umane la cele mai înalte altitudini ale apartenenţei la crezul şi lupta eroică a poporului. Eroii literaturii române contemporane sunt oamenii acestui moment istoric în care bilanţul se face din perspectiva exigenţelor valorilor profesionale, politice, morale, în care dimensiunea etică fundamentală este munca pentru înflorirea patriei, reflectare nemijlocită a conştiinţei înaintate, a spiritului revoluţionar. Cu fiecare zi care ne apropie de Congresul al XIV-lea al partidului, profilul României din acest final de veac şi de mileniu se conturează tot mai viu cu energiile sale umanist-revoluţionare, traversate de conştiinţa că timpul lucrează pentru ţară prin înţelepciunea şi talentul întregului popor care-l înnobilează prin munca sa. Pentru literatură, ca şi pentru activitatea din orice domeniu, este o perioadă a intensei competiţii destinate creării de valori nemuritoare, descoperirii inepuizabilelor izvoare de suflet şi gîndire, de dăruire în slujba marilor idealuri de progres şi prosperitate ale României socialiste. Cronicar al vremii sale, înalt strălucind prin cutezanţa faptei, scriitorul român de azi este biograful eroilor dintr-o epocă eroică. ■ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intîlnit, miercuri 4 octombrie, la Institutul de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru maşini şi utilaje agricole-Bucureşti, cu cadre de conducere şi specialişti din acest domeniu. A fost examinat modul cum se înfăptuiesc programele stabilite privind creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor în agricultură şi realizarea, în acest scop, a unor maşini şi utilaje agricole complexe, diversificate, de mare randament şi productivitate. „România literară" Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! România literară „România în anii celui de al doilea război mondial" (Paginile 12-13) Anul XXII, nr. 40, joi 5 octombrie 198? Sâptăminal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România FINALITATEA SOCIALĂ A CULTURII (Papina 3) DEALURI Gindul că-i o vară dusă parcă vrea să mă mai certe ţara şi leagănă pămintul ca un ocean de grine in curind o să aburească la corlane prune fierte şi-o să cadă brumă deasă pe cimpiile române. scuturaţi-vâ de cimbru şi de tşcă şi de mare dealurile mele prinse-ntre răvoarele cu spini, numai sufletul rămine-n ploile ce vin să-ndure voi vă ştiţi povestea voastră, norii vie tot mai plini, fie-n trestie sălaşul vulpilor mereu flăminde cum le ştiu de cind in coastă le cătam în vizuine. o să vie vremea iernii cu ninsoare şi cu pinde şi cu aburu-n poiată şi cu liniştea-n stupine, dar acum ascute brişcă s-o luăm prin pepenişte, uite-i cum aşteaptă fraţii prinşi de viţe, ca bostanii, parcă n-ar fi nime-n lume sâ-i mai prindă, să-i mai mişte, parcă nu le-ar fi din simţuri scrise vremea, ziua, anii... ah, ce vară pe sfirşite şi ce viţă pe sub streşini, şi pe uliţi pacea lumii parcă trece mai departe... toate-ţi vin din amintire iarăşi, iară stai să leşini de un timp ce nu cunoaşte vorbe goale şi deşarte, mai opreşte-odată clipa, roag-o să mai steie-oleaca fie şi din ce nu este, fie şi din ce-a trecut, ca un licăr de lumină pe sub sălcii ce se-apleacâ, ori o vorbă repetată, ori un ţipăt orb şi mut Ion Horeag