România literară, iulie-septembrie 1992 (Anul 25, nr. 20-30)

1992-07-21 / nr. 20

România literară Apare săptămînal sub egida Uniunii Scriitorilor Editor: Grupul de publicaţii Topaz 21-27 iulie 1992 (Anul XXV) La o reapariţie CITITORII noştri ştiu prea bine de ce România lite­rară a fost silită să-şi­ întrerupă apariţia timp de două luni: lipsa banilor. Dificultăţile financiare nu explică însă totul, întreaga presă culturală se află într-o situaţie cri­tică. Subvenţionate, în regimul trecut, de către stat, heb­domadarele cu profil cultural au fost lăsate, în regimul actual, să se descurce singure. Dar nicăieri în lume o revistă, care nu este una de senzaţie ori pornografică, nu-şi poate acoperi din vînzarea tirajului cheltuielile de hîrtie, manoperă sau redactare. Chiar şi cotidienele politice întîmpină greutăţi. Cultură fără subvenţie ori sponsorizare nu există. Aceasta revine la a spune că, dincolo de bani, este în discuţie şi o problemă de prin­cipiu: aceea a independenţei presei culturale. Cineva tre­buie să suporte cheltuielile - statul sau un mecena. Cum însă filantropia trebuie considerată cu circumspecţie, se înţelege că independenţa rîvnită de toţi intelectualii este, în cele din urmă, o dependenţă mai bine sau mai rău mascată. Şi, lucru important, o dependenţă mai mult sau mai puţin capricioasă, în funcţie de interesele şi de exi­genţele editorului. Rămasă proprietate spirituală a Uniunii Scriitorilor, altfel spus, nemodificîndu-şi profilul, conţinutul şi echipa redacţională, care fac în continuare din ea o revistă a scriitorilor, România literară reapare acum graţie noului ei patron, Topaz G.A. S.R.L. E cazul a o spune fără ocolişuri: niciodată o asemenea negociere nu a arătat din partea patronului mai multă înţelegere şi generozitate. Noi am oferit un singur lucru: firma, cu o tradiţie şi cu o reputaţie incontestabile. România literară a fost şi poate redeveni primul hebdomadar cultural al ţării. Restul a fost oferit de Topaz G.A. S.R.L. Uniunea Scriitorilor şi-a păstrat controlul asupra valorii morale a principalei ei publicaţii şi a primit, prin contractul sem­nat, toate garanţiile că România literară nu va face nici un fel de concesii intelectuale, rămînînd ataşată spiritu­lui democratic, libertăţii şi demnităţii culturii naţionale, pentru care a militat chiar şi în vremea dictaturii comu­niste. Nu pot încheia editorialul fără un cuvînt pentru citi­torii noştri. Am simţit din plin, în cele două luni, că avem cititorii noştri. Am simţit acest lucru, în lunile în care n-am apărut, ca şi atunci cînd revista se găsea în chioşcuri. Am primit scrisori şi telefoane. Ni s-au oferit bani. Ni s-au propus subvenţii. Ne-am dat seama de fidelitatea unor oameni din toate colţurile ţării, pe care nu-i văzusem niciodată la faţă, şi care, în chip spontan, au sărit în ajutorul nostru. Le mulţumim, acum, tuturor. Solidaritatea aceasta ne-a făcut să înţelegem că ni s-a iertat de către cei mai mulţi faptul de a nu fi onorat abonamentele. Nu avem mijlocul de a restitui aceşti bani. Am păstrat însă preţul vechi - 30 de lei - pentru abonaţi, în timp ce preţul nou este acum de 50 de lei. Cu trei ani în urmă, acest preţ ar fi părut exorbitant. Astăzi, cînd un cotidian de opt pagini costă 20 de lei, el este doar mare. Sperăm că cititorii ne vor înţelege şi de data aceasta şi nu ne vor părăsi. In ce ne priveşte, ne vom strădui să nu-i dezamăgim. Şi dacă primele numere, la reapariţie, nu vor diferi mult, ca aspect exterior, de cele anterioare, încet-încet, România literară îşi va moderniza înfăţişarea tipografică şi îşi va împrospăta conţinutul. Noi, redactorii ei, simţim deja - şi sperăm că cititorii noştri o vor simţi curind şi ei - curentul de aer proaspăt care trece prin paginile revistei.­­ M.C. ESCHER: Mîini care desenează. Număr ilustrat cu lucrări din albumul Le monde de M.C. Escher, apărut sub direcția lui J.L. Locher (Editions du Chêne, Paris) Nicolae Manolescu Mircea Cărtărescu: Feminitatea eminesciană (pag. 12-13,19) ( \ Lied în contemplare palide rămîn talpa călcîiul glezna podul palmei tu vii şi de cit timp venind amin capătul vag al unei clipe calme absenţă sorb uimire gust îngîn amestecîndu-mă cu norii albii duhul nears al verilor de fin cerul precum vast vasul unei albii sufletul tău nici aer nici plămîn Constanţa Buzea _____________

Next