România literară, octombrie-decembrie 2003 (Anul 36, nr. 39-52)

2003-10-01 / nr. 39

A­RUNCAREA în po-I­pulaţie cu tot felul de înlesniri, subvenţii,­­ tăieri de taxe şi alte trufandale (coborând până la de­­acum legendarul corn cu lapte şi la sarmaua oferita în parc de pri­marii de sector) nu indică, nici pe departe, siguranţa şi generozi­tatea pesedeilor. Din contră, subita mizericordie a lui Năstase & comp. trădează nişte figuri îngrozite de spectrul apropiatei morţi politice. Dacă până şi PUR-istul Voiculescu, om de casă, până mai ieri, al nastăsie­­ţilor şi, prin urmare, cunoscător „la sursă” al ticăloşiilor pese­­diste, i-a acuzat de banditism incurabil, înseamnă că situaţia e groasă de tot. Că rozătoarele au intrat în sevraj o demonstrează uluitoarea incoerenţă a tot ce fac: azi propun o lege, mâine o retrag. Azi vorbesc cu voci de ţârcovnic de reducerea impozi­tului pe salar, mâine, din mâlul nesimţirii, bâiguie ceva despre „testarea” măsurii şi inevitabila ei retragere. Incoerenţa, incompetenţa crasă, neruşinarea garnisită cu disperare alcătuiesc un exploziv la care partidul hoţiei naţionale n-a găsit şi nu va găsi antidot. Greţosul cult al personalităţii cuplului Nastase-lliescu (aceşti Nicu­ şi­ Elena unisex ai tranzi­ţiei), pornit cu ajutorul unor canale de televiziune şi-a câtor­va amărâţi de gazetari, e doar fumul gros al pucioasei ce-i va înghiţi cât de curând. Culmile slugărniciei atinse de Pro TV sau de TVR rivalizează cu brio deşănţarea şi sminteala genu­flexiunilor din vremea lui Pin­­gelică. Dacă prestaţia postului public intră în logica de mult împământenită, televiziunea din Dorobanţi nefiind decât cornul prin care vânătorul Năstase îşi buciumă, crede el, victoriile, de­căderea fără precedent a Pro TV- ului se explică prin dificultăţile financiare ale fostului şef al campaniei electorale a lui Ion Iliescu. Iată că eunucii (cunosc vreo doi) care vedeau în dl. Sârbu un „geniu managerial” s-au înşelat profund. Dl. Sârbu nu e decât coada toporului cu care duoul tragi-comic Adi­ Ilici încearcă să ne frângă şira spi­nării. Reţeta aplicată de pesedei poartă copyright-ul pantofarului din Scorni­ceşti: cu cât mai pu­ţină papa, cu atât mai multă gar­gară. Nemuritoarea formulă se combină cu oferta fetei lui Ra­­ducand­u, adaptată nevoilor contemporane: „Iliescu la tot cartierul” („Şi Năstase la tot fraierul”), spre delectarea târ­goveţului iubitor de ţâpurituri deocheate. Din păcate, toate aceste „acţiuni” pur orale n-au nici o şansă de-a menţine trează atenţia românului. Cei dintâi au simţit-o angajaţii lui Sârbu, aflaţi în contact nemijlocit cu „terito­riul” pe care Năstase îl vede doar prin luneta puştii de vână­toare, iar Iliescu nu-l mai vede deloc. Magia prezenţei necontenite pe ecranele televizoarelor ţine o vreme, dar nu durează la nes­fârşit. Calculele făcute de spe­cialiştii partidului spun una, realitatea arată cu totul altceva, în mecanismul de propagandă şi dezinformare s-a produs o de­fecţiune: timing-ul ieşirii la ram­pă şi al împărţirii cadourilor nu prea corespunde unui calendar eficient. Dacă acum, cu un an şi jumătate înainte de alegeri, au început să secătuiască vistieria, ce se va întâmpla, pentru Dum­nezeu, în iarna şi primăvara lui 2005, când vor avea loc ale­gerile? Ori şi-au pierdut minţile, ori, de spaimă, au început să-şi taie­ febril, venele, înclin spre a doua ipoteză , pentru că prima e verificată de­mult. Ivirea unui concurent se­rios, prin alianţa PNL-PD, a avut efectul une­i izbiri cu capul de zid, într-un peisaj în care pesedeii vedeau doar un imens câmp gol, peste care mărşăluiau când la trap, când la galop. Constrânşi să anihileze din faşă orice desfăşurare de forţă a adversarilor, ei au scos la bătaie, cu câteva luni mai devreme, pachetul cu bombonele pregătit pentru anul viitor. Doar aşa se explică bâlbâială punerii pe tapet a măsurilor fiscale şi, apoi, penibila lor ascundere sub masă. S C C­UNOSCÂND câte ceva f­orj­ din perversitatea homesi­­gi­­ţilor din fruntea ţării, nu m-ar mira ca facilităţile plimbate pe la nasul românului să fie un cadou otrăvit pentru viitoarea guvernare. Agitaţia din SRI, în care naivii descifrează punerea în aplicare a cerinţelor NATO, ar putea fi răbufnirea luptei dintre două secţiuni în­spăimântate de rezultatul obser­vării atente, „la vârful ierbii”, a nemulţumirii din societate. în aceste condiţii, n-ar fi exclus ca pesedeii să abandoneze în dulap scheletul de plumb al unei fis­calităţi cu efecte sufocante asu­pra unei viitoare administraţii dispuse la însănătoşirea econo­mică a ţârii. E o simplă ipoteză, poate fantezistă. Dar câte abe­raţii nu s-au dovedit, în societa­tea românească, adevăruri de neclintit?! Presat din toate părţile, la fel de hăituit ca triştii fazani şi bie­tele vulpi luate în cutare, prim­­ministrul comite greşeală după greşeală. Nu dă bine deloc (dar deloc, deloc!) la un electorat fas­cinat de liderii macho, să mergi la Cotroceni cu o idee şi să te întorci cu alta. Vocile din popor care-l cer şi acum la preşedinţie pe Iliescu nu prea par dispuse să-şi dea votul unui om fără şira spinării. Ei vor prefera oricând morga tehnocrată a lui Stolojan şi manierele de iarmaroc ale lui Băsescu, acestui nici-intelectual şi nici-vânător (cine-a mai văzut intelectual la vânătoare şi vână­tor cu ochelari fini de intelectu­al?!) După cum etalarea inde­centă a bogăţiei iar nu e pe pla­cul românului, în a cărui inimă încap doar băieţii precari la pungă, asudaţi, băutori de tărie la bufetul de cartier, ce-şi reven­dică legitimitatea din salariul de bugetar şi forţa din batjocorirea copioasă a gramaticii Acade­miei. în aceste condiţii, numai Năstase să nu fii! Fără bază politică reală, incapabil să trans­mită electoratului un mesaj efi­cient, el nu are de unde aştepta milă. Iliescu — olarul din mâi­nile căruia a ieşit această vază de mâna a doua cu morgă de cristal veneţian — nu va ezita sâ-1 sa­crifice, ba chiar sâ-i pună în cârcă lucruri abominabile. S-a văzut şi la case mai mari. Sunt tare curios cum va ieşi premierul din capcana în care, în egală mă­sură, a intrat şi a fost vârât, în­cercările de a-şi reconfigura identitatea (înfrăţirea cu liderii vulgarităţii de la „Vacanţa Mare”, abordarea repertoriului de ma­hala, plasarea aiuristică de aşa­­zise ironii, în fond, nişte piruete lingvistice jalnice de nivelul curcilor bete, etc. etc.) arată dimensiunea crizei cu care se confruntă şeful guvernului ro­mân. A­CŢIUNILE din ultima vreme ale derutatului premier sunt răspunsuri întortocheate la proble­me cât se poate de simple. Fie că vin din absenţa oricărui fel de convingeri, fie că sunt rezultatul unui calcul pervers de­ a îmbro­bodi, împrăştiat, pe toată lumea, ele relevă dimensiunea jalnică a politicianului român. Ba vrea protecţie socială maximă, ba cere sacrificii, ba e pentru de­­conspirarea dosarelor Securită­ţii, ba e contra, în Adrian Nas­­tase bolborosesc limbile împle­ticite ale unui ceas blocat la ora dictaturii eşuate. Pentru că oricât de sus se va căţăra în spinarea lui Adrian Sârbu, oricât de pu­ternice sunt emiţătoarele TVR- ului, oricât de mulţi linguşitori va mobiliza, oricâtă slugărnicie va impune partidului, el nu-şi poate depăşi condiţia: un om mic în timpuri de restrişte, în realitate, nu are nici o importanţă dacă pesedeii vor acorda sau nu facilităţile promi­se, dacă vor retrage sau nu gra­tuităţile deja acordate. Cu sau fără ele, soarta românului se află în bătaia vântului. Şi ea va fi din ce în ce mai dramatică, atâta vreme cât umbra cu coasă a lui Adrian Năstase va bântui aro­gantă peste suferinţele inde­scriptibile ale unei populaţii ce n-are decât vina de-a nu putea distinge râul de bine. ■ contrafort Scheletul de plumb România literară • Director: Nicolae Manolescu Revistă editată cu sprijinul Fundaţiei ANONIMUL• Redacţia: GABRIEL DIMISIANU - director adjunct, ALEX. ŞTEFĂNESCU - redactor-şef, MIHAI PASCU - secretar general de redacţie, ADRIANA BITTEL, CONSTANŢA BUZEA, MARINA CONSTANTINESCU, MIHAI MINCULESCU. Redactori asociaţi: IOANA PÂRVULESCU, CRISTIAN TEODORESCU, EUGENIA VODĂ. Corectură: CONSTANŢA BUZEA (pag. 2, 4, 5, 6, 8, 20, 21, 30), SIMONA GALAŢCHI (pag. 3, 7, 14, 15, 24, 25, 29, 32) ECATERINA IONESCU (pag. 1, 12, 13, 23, 26, 27, 28), NINA PRUTEANU (9, 10, 11, 16, 17, 18, 19, 31). Grafica: MIHAELA ŞCHIOPU. Tema numărului: Colecţionarul de gesturi (II). Tehnoredactare computerizată: IONELA STANCIU, EDUARD CANDET, VLAD TRACIUC. Introducere texte: ECATERINA RADOI. Administraţia, Fundaţia ,România literară“, Calea Victoriei 133, sector 1, cod 71102, București, Of. postal 33, c.p. 50, cod 71341. Cont în lei: B.R.D., filiala Pipera, SV13759804450. Cont în valută: B.R.D., filiala Pipera, SV11989444450 (USD) și SV11920914450 (EUR). Mihai Pascu (director executiv), Mirona Laudă (economist principal), Corneliu Ionescu, Gheorghe Vlădan (difuzare, tel. 212.79.81). Secretariat: Sofia Vlădan. Corespondenţi din străinătate: Rodica Binder (Germania), Andreea Deciu (SUA), Gabriela Melinescu (Suedia), Libuse Valentová (Cehia). e-mail: romlit@romlit.ro http://www.romlit.ro Revista „România literară“ este editată de Fundaţia „România literară“ cu sprijin de la Fundaţia „Anonimul“, Uniune Scriitorilor din România, Ministerul Culturii şi Cultelor Banca Română pentru Dezvoltare. Conform prevederilor Statutului, Uniunea Scriitorilor di România nu este responsabilă pentru politica editorială publicației şi nici pentru conținutul materialelor publicate. 2 România literară nr. 39 • 1­­­7 octombrie 20

Next