România Pitorească, 1975 (nr. 1-12)

1975-01-01 / nr. 1

POP SIMION redactor şef TOMA GEORGE MAIORESCU redactor şef adjunct CORNEL BOZBICI secretar general de redacţie REVISTA LUNARA EDITATĂ DE MINISTERUL TURISMULUI EDIŢII ALE REVISTEI ÎN LIMBILE ENGLEZĂ, FRANCEZĂ, GERMANĂ, RUSĂ Redacţia Bucureşti 4,Bd. Republicii 4 tel. 158458 PASTEL­Peisaj de iarnă Dacă ar trebui să răspund, intr-un moment critic, înaintea unei mari răscruci sau a acelei definitive plecări, dacă ar trebui să răspund tulburătoarei întrebări, pentru atît de mulţi oameni fără răspuns, întrebării despre perfecţiunea in­­tilnită vreodată, despre punctul ce mai apropiat al perfec­ţiunii in care am ajuns vreodată pe pămînt, aş răspunde soarele, in munţi, pe zăpadă. Mi-aş aminti atunci, ca pe o recompensă pentru tot ce-am trăit, o poiană la peste o mie de metri altitudine, acoperită cu un strat de omăt care poate să te îngroape pînă la briu, un strat de omăt pe faţa cârma frigul nopţii cristalizase incredibile orfevrării şi minuscule sisteme planetare. De jur împrejur, pădurile de brazi haşu­rează spinările groase ale munţilor şi, travestit de zăpadă, fiecare brad pare o mare umbrelă de soare înfiptâ-n pămint şi care aşteaptă clipa prielnică să se deschidă. Pentru ca, deasupra e soarele. Cristalele de pe obrazul zăpezii îl reflectă şi o multiplică la nesfîrşit, iar el luminează şi încălzeşte intr-un fel de uitare de sine, cum numai vara îi este permis să se dăruie. Strălucirea din jur întrece capacitatea noastră de receptare, dar ochii, siliţi să se închidă, nu-şi pot împiedica pleoapele să devină transparente şi să îngăduie trecerea lumi­nii. Umbrele, dacă sunt, sunt viorii, gindurile, dacă sunt, sunt plutitoare. Frumuseţea trece în noi dincolo de înţelegerea noastră. Perfecţiunea unei asemenea privelişti şi unei asemenea clipe se naşte din echilibrul ei nepămîntesc, atît de lesne des­­tructibil, şi totuşi viu. De o parte soarele, de o parte zăpada, şi sufletul nostru — la mijlocul pirghiei. Ar fi destul ca soarele să devină din tandru pasionat, pentru ca zăpada să se topească; ar fi destul să înceapă să ningă, ca soarele să nu se mai vadă. Ar fi destul un vint, un nor, o suferinţă, ca totul să se pulveri­zeze, să dispară, să nu mai existe. Ar fi atît de posibil să se întimple ceva în această clipă căreia nu-i poţi lua şi nu-i poţi adăuga nimic fără a o distruge, şi totuşi, nu se întîmplă nimic. Perfecţiunea reuşeşte să trăiască minute şi uneori ore în şir. Perfecţiunea unei asemenea clipe se naşte din echili­brul 6 nepămîntesc şi, poate, din faptul că, pentru a o merita, trebuie să ajungi pînă acolo. ana blandiana VREMEA­FEBRUARIE: lună foarte geroasă Anul acesta luna februarie va fi mai friguroasă decît ianuarie, înscriindu-se în’ grupa lunilor excepţional de geroase. Două intervale vor fi anormal de veci: 1—13 și 17—23 februarie, cînd se vor înregistra valori de —27° în sudul teritoriului şi de —35° în nord. în timpul zilei temperatura se va menţine sub 0°. Cele mai intense şi mai prelungite geruri se vor înregistra în jumătatea de nord-est a ţării, respectiv în: Maramureş, răsăritul Transil­vaniei şi Moldova. între 14—16 şi 24—28 februarie sînt de aşteptat înmpi­­nări ale vremii, temperatura urcînd ziua peste zero, în regiunea de cîmpie. Cele 7 fronturi de ninsori, care vor traversa ţara, nu vor da cantităţi prea însemnate de zăpadă pentru că aerul arctic e sărac în umezeală. Cele mai mari depuneri de zăpadă se vor totaliza în jumătatea de nord a Olteniei, Munteniei şi pe unele suprafeţe mari restrînse din Moldova şi sudul Dobrogei. Vîntul predominant va fi cel de nord în Moldova şi cel de nord-est în celelalte regiuni. Aspectul cerului va fi schimbător, cu înseninări mai frecvente în centrul Transilvaniei şi zona alpină a Carpa­­ţilor unde vremea va fi mai puţin aspră decît în răsăritul şi sudul teritoriului unde înnorările vor fi predominante. 1—5 februarie. Vreme anormal de rece, cu cer schimbă­tor mai mult noros în estul ţării. Temperatura, care va creşte la 5 februarie, va oscila noaptea între —15° şi —25°, iar ziua va fi cuprinsă între —5° şi —12°. Vîntul destul de tare şi ninsorile locale vor imprima vremii un aspect aspru, mai ales în jumătatea de sud-est a teritoriului. 6—13 februarie. Sub acţiunea aerului arctic ce se va extinde peste tot teritoriul, vremea va fi deosebit de geroasă, cu temperaturi care vor coborî noaptea sub —25° în Cîmpia Dunării şi sub —30° în jumătatea de nord a ţârii. Cerul va prezenta înnorări mai pronunţate în Oltenia, Muntenia şi Moldova. Vor cădea ninsori cu caracter local, ce vor fi mai frecvente între 9—13 februarie, cînd şi crivăţul se va intensifica, producînd viscoliri în Bărăgan. 14—16 februarie. Gerul va slăbi considerabil din inten­sitate din cauza unui val de aer mediteraneean ce se va extinde şi peste ţinuturile noastre, aducînd pe lîngă o creştere a temperaturii şi o umiditate mai mare. Cerul va fi mai mult acoperit şi vor cădea ninsori ceva mai abun­dente, ce se vor transforma, pe alocuri, în lapoviţă, măză­­riche, polei şi chiar ploi. în jumătatea de sud a teritoriului, condiţiile atmosferice vor deveni favorabile producerii viscolului. 17—23 februarie. Un nou val de aer arctic va cuprinde toată țara determinînd o nouă perioadă geroasă, ce se va manifesta prin temperaturi nocturne mai coborîte de —20° și valori maxime mai scăzute de —5°. Deși cerul va deveni schimbător se vor semnala fulguieli locale, ce vor fi mai frecvente şi mai însemnate între 19—21 februarie cînd vîntul de nord-est se va intensifica în Bărăgan şi sudul Moldovei. 24—28 februarie. Circulaţia polară fiind întreruptă către sud-estul Europei, vremea se va încălzi apreciabil în toate regiunile ţării. Temperatura va urca ziua peste zero, atin­­gînd şi chiar depăşind, în cîmpia Banatului şi Olteniei, +6?. Cerul va fi variabil la început dar va deveni mai mult noros la 27—28 februarie cînd un front de precipitaţii va traversa teritoriul. în aceste ultime zile vor cădea ninsori în Mol­dova şi regiunea de munte, pe cînd în celelalte ţinuturi vor predomina lapoviţele şi ploile. în regiunea de munte aceste ninsori vor depune un strat nou de zăpadă care va fi destul de gros şi de bun pentru sporturile de iarnă, în nordul Moldovei se vor semnala viscoliri locale. Este de remarcat că în această lună deosebit de rece se vor produce multe inversiuni de temperatură, fiind în zona alpină temperaturi mai ridicate decît în regiunea de cîmpie şi aceasta în multe zile. Numărul zilelor însorite va fi pe crestele Carpaţilor mai mare decît la Bucureşti nicolae topor 2 1 1 2930 DE ZILE • în spatele gării Predeal se află o sală de jocuri mecanice a OJT Braşov, plină de fum, murdară, insalubră. De ce aşa?! • Cînd aveţi de gînd să înnoptaţi la Tg. Secuiesc luaţi-vă aşternut de pat de-acasă căci hotelul nu prea are • Un splendid refugiu alpin la Grind, în Piatra Craiului, au construit elevii şcolilor din Peştera, Şirnea, Măgura • La Poiana Braşov, Predeal, Sinaia, Păltiniş sosesc în această iarnă pentru practicarea sporturilor albe peste 20 000 de oaspeţi din Anglia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Danemarca, Finlanda, R.D. Germană, R.F. Germania, Grecia, Israel, Olanda, Polonia, Suedia, S.U.A., Turcia, Ungaria • Aso­ciaţia Generală a vînătorilor şi pescarilor sportivi a deschis la sediul său din Bucureşti (Cal. Moşilor 128) o impresionantă expoziţie de trofee vînătoreşti şi pescăreşti • Sinaia, perla Bucegilor, şi-a sărbătorit recent un secol de existenţă urbană printr-o suită de manifestări — expoziţie, gale de film, sesiu­ne de comunicări ştiinţifice, concerte de fanfară în curînd la Suceava un muzeu al satului bucovinean • în Crimeea, în peştera Ciob­ârga s-au descoperit numeroase desene infă­­ţişind oameni, animale, unelte vechi de 10 000—13 000 de ani • La şcoala generală 15 — Braşov se practică un concurs de drumeţie numit «Campionii kilometrilor»; punctajul se acordă elevilor dacă sunt însoţiţi pe munţi şi de părinţi­­ în centrul oraşului Sfin­tu Gheorghe o splendidă podoabă edilitară: hotelul «cBodoc», cînd însă edilii vor amenaja şi esplanada din faţa sa, acum într-o stare deplorabilă? „ A­­nunţurile la megafoanele staţiei feroviare din Braşov sunt precedate de o secvenţă muzicală — leit-motivul unui marş compus de şeful gării, Popa Aron. • Pentru întâia oară reve­lionul a fost sărbătorit în patru noi şi ultramoderne hoteluri bucureştene — Parc, Dorobanţi, Modern, Turist — daruri ale anului 74. • Prima rezervaţie a cocoşului de mesteacăn — pasăre aproape dispărută — a fost constituită în pasul Prislop — Maramureş • Avioane care vor zbura cu 1 000 de pasageri la bord, folosind drept combustibil hidrogen lichid îşi vor face în curînd apariţia pe traseele aeriene — declară firma «V.F.W.-Fokker». Copleşitor, o mie de oameni zburînd pe aceeaşi bucată de tablă! • Pictorul Radu Dra­­gomir a expus în Bucureşti zeci de pînze reunite sub gene­ricul «Frumoasă eşti patria mea» — splendidă reprezentare a peisajului românesc • Descoperire senzaţională în munţii din nordul Caucazului: un schelet bine conservat al unei balene ce înota în marea ce era pe aici acum 10 milioane de ani • După ce a străbătut 24 000 de kilometri pe jos, tocind 31 perechi de ghete, Dave Kunst din Woseca­ S.U.A. s-a în­tors acasă, dintr-o călătorie prin lume, după patru ani și jumătate. Doamne, cine o avea de povestit! # Peste 300 din peșterile României au fost descoperite de speologi amatori — face un bilanţ agenţia Agerpres. Bilanţ ce stîrneşte admi­raţie şi preţuire pentru miile de cercetători anonimi ai na­turii , în judeţul Suceava rezervaţiile ştiinţifice cuprind peste 3 300 hectare. Şi vor fi îngrijite şi cercetate în 1975 de mii de pionieri înscrişi în acţiunea «Asaltul Carpaţilor» • Ministerul Turismului a editat o «Carte a cabanierului», veritabil manual despre istoria, cerinţele, legislaţia, gas­tronomia, igiena acestei case a turistului de munte, cabana. • Păunescu D, cabanier la Plaiul Foii, a refuzat într-o seară să deschidă cabana unei echipe Salvamont pentru a se da primul ajutor unei turiste, care a decedat mai apoi. OJT Brașov comunică: pentru asemenea faptă cabanierul a fost admonestat în scris (!) #• De-a lungul drumurilor rutiere din Austria s-au montat reflectoare roşii, de o construcţie specială, menite să avertizeze animalele la trecerea auto­mobilelor . Concursul pe ţară al celor mai buni maeştri gastronomi din unităţile Ministerului Turismului a fost ciştigat de bucătarii Ion Roşu de la restaurantul «Bucureşti» din Capitală şi Gh. Aştereanu — OJT Cluj-Napoca, cel mai bun cofetar — patiser a fost declarat Otto Behoveţ de la OJT Timiş • Campingul de iarnă de la pădurea Băneasa şi-a dublat capacitatea, aici se oferă şi plimbări în sănii trase de ponei • Se lucrează in această iarnă la reamenajarea lacu­rilor bucureștene Mogoşoaia, Chiti­la, Fundeni care ne vor primi la vară cu apă limpede • Niciuna dintre cele 14 soluţii propuse pentru consolidarea turnului din Pisa nu este efi­cientă, celebra construcţie, veche de 800 de ani, continuă să se încline • în cartierul Bucureştii Noi din Capitală au f°st descoperite opt locuinţe getice da­tind de peste 2 000 de ani, iar lîngă podul Străuleşti — o aşezare şi mai veche de prin secolul III î.e.n. # Un grup de schioare sovietice se pre­gătesc să străbată în acest an continentul Antarctic. De un itinerar ce va dura 50 de zile.­­ Ne anunţă Helmuth Ionescu, prieten din Braşov al revistei. Şcoala română de schi în colaborare cu O.N.T. Braşov a organizat la Predeal şi Po­iana Braşov, pentru turiştii din ţară, lecţii pentru învăţarea schiului, în alte judeţe — de ce nu se fac şcoli de schi? • Lîngă cabana Voina, în curînd, pirtie de schi cu feteschiuri • l­a Posada un nou complex turistic — hotel, vile, restau­­r,mt-cantină, bar, parking, jocuri mecanice, săniuş, schiuri • Salvamontiştii sibieni au scos din lacul Călţun (Făgăraş) cîteva mii de cutii de conserve. Oare vor mai îndrăzni tro­glodiţii să întineze iarăşi unda lacului? • Ocolul silvic Gur­i­­honţ — jud. Arad a construit o casă de vînătoare la Băleşti, pe valea Zeldesului (Iacobinilor). Aşa că turiştii ce vin din­spre Valea Mureşului sau Ciungeni ori de pe fermecătoarea Vale a Zeldesului sunt bine veniţi , ne scrie Ion Cotoi. • Membrii cercului de speologie «Emil Racoviţă» din Bucu­reşti au explorat avenul din Dosul Lăcşorului, de 290 m, cel mai adine din ţară • în 1975 vor fi date în folosinţa noi hoteluri ori vor fi redate hotelăriei clădiri vechi care însu­mează 6 350 locuri de cazare şi 7 668 locuri în unităţile afe­rente de alimentaţie publică­­ în vechea staţiune Balta albă (25 km de Rm. Sărat) o nouă staţie de nămol sapropelic O începe restaurarea a două vestite hanuri din Bucureştiul de acum o sută de ani: Hanul Roşu şi Hanul Gabroveni. 1 2 :3 4 5 . 1­UBE­ _ 1 8 9 10 0­ 12 13 24 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Next