România Pitorească, 1979 (nr. 1-12)

1979-01-01 / nr. 1

REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE MINISTERUL TURISMULUI POP SIMION redactor şef TOMA GEORGE MAIORESCU redactor sef adjunct CORNEL BOZBICI secretar responsabil de redacţie HOLIDAYS VACANCY EDIŢII ALE REVISTEI IN LIMBILE ENGLEZĂ, FRANCEZA, GERMANA, RUSA Redacţia: Bd. Poligrafiei Nr. 3 Sector 1, Bucureşti, Cod 71556. Telefon: 18 34 90 Preţul unui abonament este de 9 lei pe trei luni, 18 lei pe şase luni şi 36 lei pe un an Cititorii din străinătate se pot abona prin ILEXIM — serviciul export-import presă — Calea Griviţei nr. 64 —66. P.O.B. 2001 telex 011226 — Bucureşti Vremea FEBRUARIE 1979 Februarie va fi obişnuit de rece, cu temperaturi ceva mai ridicate în Crişana şi Banat şi ceva mai coborîte în Muntenia, Dobrogea şi Moldova. Toate nopţile vor fi cu îngheţ,iar cele mai geroase se vor produce în nordul critoriului între 14 şi 26 februarie. Precipitaţiile aduse de mai multe fronturi atmosferice vor cădea sub toate formele şi vor da cantităţi excedentare de apă, exceptînd Crişana şi Banatul unde vor fi sub valorile normale. Ninsorile, ce vor predomina în a doua şi a treia decadă, vor depune un strat de zăpadă de circa 30 cm, exceptînd zona de munte, mai înaltă de 1000 m, unde va depăşi 100 cm. Solul se va menţine acoperit cu zăpadă pînă la finele lunii. ». - Seţurilor de dimineaţă şi de seară, care vor fi deosebit de frecvente, se vor observa în decursul lunii şi cîteva căderi de polei, precum şi unele viscoliri locale, nu numai în munţi ci şi în regiunea de cîmpie. între 1 şi 8 februarie, care va fi intervalul cel mai călduţ al lunii, trei fronturi de ploi şi lapoviţe vor afecta teritoriul, determinînd înnorări predominante, intensificări de vînt în vestul ţării şi regiunea de munte, unde vor cădea ninsori viscolite. în zona de cîmpie, pe lîngă ploi şi lapoviţe, se vor semnala şi căderi de polei. între 9 şi 12 februarie vremea va deveni şi mai umedă şi mai închisă, cu ceaţă, ploi şi lapoviţe la început, apoi cu ninsori abundente şi generale, ce vor depune un strat nou de zăpadă. Vîntul va bate dinspre nord-est şi se va intensifica viscolind zăpada în sud-estul ţării. în prarele nopţi ale acestui interval se va forma polei local Temperatura va începe să scadă treptat. Intre 13 şi 20 februarie vremea se va răci din ce în ce mai accentuat, temperatura coborînd pînă la —15° în şesul Dunării şi pînă la —22° în nordul extrem al Transilvaniei, unde nopţile vor fi geroase. Cerul va fi schimbător cu înnorări predominante. Vor cădea cîteva burniţe şi ninsori locale în jur de 15 şi 18—19 februarie. Vîntul se va intensifica UM3—14 în vestul ţării, iar la 17 februarie în sud-est, în multe dimineţi se va forma ceaţă. De la 21 la 28 februarie vremea va deveni favorabilă unor precipitaţii abundente, ce vor cădea mai ales sub formă de ninsoare, deşi se vor observa şi unele lapoviţe sau ploi locale, ce vor forma polei pe sol. Aceste ninsori vor depune un strat de zăpadă, care în munţi va fi destul de gros. în zilele de 21,22 şi 26 februarie ninsorile vor fi viscolite în sudul şi estul ţării, în multe zile se va forma şi ceaţă. Spre sfîrşitul intervalului temperatura va începe să crească, topind o parte din stratul de zăpadă din regiunea de cîmpie. NICOLAE TOPOR 2 Tuturor cititorilor noştri, colaboratorilor, corespondenţilor, prietenilor întru drumeţie şi vise le dorim un călduros ori mulţi ani, 1979, cu sănătate, bucurii, zile senine şi cît mai multe călătorii «pe-un picior de plai, pe-o gură de rai», urare pe care o spune pe dulce grai şi o scrie cu colţul inimii, redacţia în corpore şi anume: Camelia Armencea, Cornel Bozbici, Marina Crainic, Mihai Creangă, Dan Alexandru Condeescu, Nicolae Docsănescu, Luminiţa Doja, Natalia Dumitru, Rodica Giugiuc, Valentin Hossu-Longin, Toma George Maiorescu, Draga Paleologu, Nicolae Pirotici, Pop Simion, Radu Popa, Ion Preda, Anda Raicu, Dona Roşu, Dragoş Spiţeru, Mihai Şipoş, Pavel Tânjală, Traian Vasai. • Cercul de geografie al Şcolii generale nr. 57 din Drumul Taberei — Bucureşti a organizat o intîlnire cu Marea şi cu redactorul nostru Ion Preda, membru al primei expediţii româneşti cu pluta pe Marea Neagra. Micii geografi şi iubitori de drumeţie au ascultat palpitantele întîmplâri din aceasta neobişnuita câlâtorie, relatata şi în paginile revistei. • «Aventura schiului» este titlul unui film documentar realizat de specialistul münchenez Jürgen Horter. «De o valoare excepţională», apreciază comentatorii, pelicula îi are ca protagonişti pe cei mai buni schiori din lume şi ilustrează în secvenţe spectaculoase frumuseţile acestui sport al zăpezilor, de la începuturile sale, în Laponia, pînă la schiul de fond, acrobatic şi de agrement ori marile curse internaţionale alpine. • Vecinii noştri, bulgarii, intră în rîndurile campionilor longevităţii. O anchetă întreprinsă recent a arătat că recordul il deţine regiunea Smolion (masivul Rodope), unde, dintr-un milion de locuitori, 319 persoane au depăşit virsta centenară. Desemnînd printre explicaţii altitudinea şi presiunea atmosferică, medicii bulgari menţionează şi faptul că, deşi n-au urmat regimuri alimentare speciale, longevivii — 47 din 100 — nu sunt fumători și nici consumatori de băuturi alcoolice. • A 40-a aniversare a Ness-ului (prima cafea solubilă, «născută» în 1938, în Elveția) a fost sărbătorită de firma Nestlé printr-o nouă etichetă «NESS caffé-classic» și o nouă formă de borcan. # Aflînd, în 1967, că mica sa vilă, veche de 500 de ani, va fi demolată, domnișoara May Spridge din More Key, în vîrsta de 67 de ani, a hotărît frumușel să se mute cu 180 km mai departe. Timp de 11 ani, ea și-a desfăcut cărămidă cu cărămidă casa cu două etaje, a mutat-o în locul cu pricina şi a reconstruit-o. • O comisie a OM.S.-ului, formată din 20 de experţi din 12 ţâri, a ajuns la concluzia că există o relaţie directă între concentraţia în sare a apei de băut şi hipertensiunea arterială, factor de risc in bolile cardiace. Este vorba, fireşte, de sarea de bucătărie, pe care medicii o recomandă a fi folosită cu cît mai multă zgîrcenie in alimentaţia adulţilor (un consum de 6 şi chiar 3 g de sodiu pe zi). Pe de altă parte însă, este subliniat rolul pozitiv al altor săruri — de magneziu şi calciu — asociate de regulă cu duritatea apei. Cercetări recente au arătat că numărul deceselor datorate maladiilor cardio-vasculare este mai scăzut in zonele cu «apă dură» decit în cele in care aceasta este săracă în special in magneziu. • La Cercul carpatin «Floarea de colţ», recent înfiinţat pe lingă Universitatea cultural-ştiinţifică Bucureşti, s-a desfăşurat, in ziua de 28 decembrie 1978, concursul de diapozitive color (format Laica şi 6/6) la care au participat fotografi amatori şi profesionişti. Condiţiile de participare: 10 diapozitive din fiecare format, reprezentînd imagini din Carpaţii româneşti. Trofeul «Căciula de aur» (care este, totuşi, din Unică sau PNAI). Cîştigatorii sunt: Lascu Cristian — locul I, Mercian Bleahu — locul II, Reves Alexandru — locul III (diapozitive format 6/6), Dinu Lazar — locul I, Dragoş Scorei — locul II, Cristian Lascu — locul III. (format Laica). • Intr-o motocicletă prevăzută cu remorcă (echipajul are 6 m lungime și o tonă și jumătate greutate), un californian in vîrsta de 41 de ani, Ernst O’Gaffney, și-a propus să facă un tur al lumii (67 118 km) in 79 de zile, adică să doboare recordul precedent care fusese de 102 zile. Cine încearcă poate să şi cîştige, susţine Loto-ul... • Elveţienii s-au hotărît să ia măsuri, în caz ca zăpada schiorilor nu va sosi la timp. în staţiunea Saas-Fee (1790 m altitudine) se va ninge «de jos în sus», cu ajutorul unor «tunuri» care vor transforma apa în fulgi de nea, îndreptaţi, desigur, spre pistele mult visate. • Scos la pensie în 1969, pachebotul american «United States» îşi reîncepe o nouă carieră. Noul său proprietar, compania «United States Cruises» a hotărît să-l transforme intr-un luxos vas de croazieră ce va face călătorii cu turişti între California şi Hawaii. «United States» a fost ultimul pachebot construit in S.U.A., în 1951, şi a deţinut, la prima sa traversare spre Europa, recordul de viteză în apele Atlanticului de Nord: 35,6 noduri la dus şi 345 noduri la întoarcere. # Cînd natura îşi părăseşte drumurile bătute şi verificate, se nasc aberaţii. E oare o consolare să constatăm că nu sîntem singurii care greşim ? este întrebarea pe care şi-o pun vizitatorii unui muzeu mai puţin obişnuit: «Muzeul ororilor», aflat la subsolul «Muzeului de istorie naturală» din Malagnou (Elveţia). Este vorba de piese teratologice, ciudăţenii şi monstruozităţi, cum sînt forme bizare de ouă sau pinteni de cocoşi, viţei cu 8 picioare, pui cu trei picioare, tot felul de capricii genetice sau accidentale ale nesfîrşitei naturi. # Ori ai plete ori eşti tuns «garcon», se poartă bijuterii în păr, modă nici măcar nouă, fiindcă şi cu 4 000 de ani înaintea erei noastre, frumoasele Mesopotamiei făceau la fel, ca să nu mai vorbim de începuturile Renaşterii, de diamantele din diadema împărătesei Josefina sau de acea «Belle-époque», pe la 1900, cînd în afara bijuteriilor se mai puneau şi pene. • în anul 1979, Anul Internaţional al Copilului, Radio-Elveţia a iniţiat o emisiune pentru copiii între 6 şi 14 ani, in cadrul căreia micii ascultători sunt invitaţi nu numai să se bucure împreună cu realizatorii, ci să-şi mai mărturisească şi marile şi micile necazuri. # Există şi un Campionat mondial al... dovlecilor! Cîştigătorul ei recent este Francis Colling din Petaluma (California), care a prezentat un splendid exemplar cintărind 135 kg, măsurind un diametru 2,48 m şi 0,90 m înălţime. • Din dragostea pentru mama-natură, corespondentul nostru prof. C.S. Nicolae Donescu din comuna Pirvu Roşu, lansează un S.O.S. pentru ocrotirea arborilor seculari de pe meleagurile judeţului Argeş şi in special a celor din sudul municipiului Piteşti. «Pădurile din această zonă au fost şi sint in custodia consiliilor populare, neexistînd un control energic, în această privinţă, din partea ocoalelor silvice. Sătenii, dar şi consiliile populare, taie fără discernămînt arborii seculari. Am cunoscut de la bunici şi străbunici valoarea istorică şi multele legende ale acestor locuri (fostele păduri «Tufele roşii», «Rovine», «Şocata», «Vladiceasca», «Boiereasca»...), în raza comunei Suseni au dispărut peste 500 de arbori seculari, unii din ei martori ai vremilor lui Mircea cel Bătrîn sau Vlad Ţepeş. Cei mai mulţi se află pe raza satelor Broşteni şi Pirvu Roşu, în mulţi dintre ei erau cuiburi de berze, de şoimi şi ulii. Au dispărut şi frumoasele crînguri cu plante de primăvară. Propunem, de aceea, să se facă un apel la specialiştii in întocmirea documentaţiilor, să se găsească o soluţie pentru trecerea pădurilor în custodia definitivă a statului, iar gospodărirea să se facă numai de către ocoalele silvice; propunem o intervenţie energică a comisiilor pentru ocrotirea mediului înconjurător, la nivelul judeţelor, interzicerea vînâtorii în păduri, a tăierilor de arbori seculari de orice esenţă, instalarea de tăbliţe avertizoare, ca şi preocuparea consiliilor populare de a sprijini energic aceste acţiuni, nu numai de ocrotire, dar şi de păstrare a echilibrului ecologic». • Elveţienii se pasionează acum după curse de sânii trase de câini. Există şi un «Club elveţian al cîinelui nordului», care numără peste 400 de membri şi îşi antrenează cu mare grijă patrupezii, nepermiţind ieşirea în competiţii decit adinilor de rasă. • Mascota echipei Franţei la Jocurile Olimpice din 1980 nu va fi vestitul Asterix, ci micuţul erou creat de Walt Disney — Goofy, care va fi multiplicat în chip de păpuşi, insigne, desene, în fel de fel de ipostaze — înotător, atlet sau fotbalist. • Noul record mondial la săritul coardei îl deţine japonezul Shozo Hamada, un profesor de educaţie fizică, in vîrsta de 27 de ani. El a făcut — fără pauză şi fără greşeala — 58 758 de sărituri, în cinci ore, 40 minute, 7 secunde şi cinci zecimi. • Pus la punct de Centrul Extrem-Oriental de Cercetări Oceanografice al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., un nou batiscof a fost testat la 40 m adîncime, în golful Poset, în Marea Japoniei. Echipajul a încercat un nou instrument destinat studiului bogăţiilor submarine şi a făcut primele observaţii despre flora golfului. # 200 de participanţi din 15 ţări au fost prezenţi la a 7-a ediţie a Expoziţiei internaţionale de minerale şi fosile de la Paris. Amatorii de ciudăţenii şi piese rarisime au avut ce vedea şi în expoziţia internaţională prezentînd mii de specii de cochilii şi insecte tropicale. • Catedrala din Aachen (R.F.G.), Parcul Naţional de la Nahmi (Canada), Centrul istoric din Quito, insulele Galapagos, Parcurile Naţionale de la Mesa Verde şi Yellowstone (S.U.A.), bisericile cioplite in stîncă de la Lalibela şi Parcul Naţional de la Simien (Etiopia), ansamblul istoric urban din Cracovia (Polonia), insula Gorée (Senegal) fac parte dintre cele 12 monumente culturale sau naturale incluse — prin decizie UNESCO — in «patrimoniul mondial». Recunoscute drept valori universale excepţionale, monumentele vor beneficia de o protecţie specială. Fără îndoială, in seria următoare vor fi desemnate şi minunatele noastre mănăstiri pictate din nordul Moldovei. • Sub egida asociaţiei «Air 2000 International» se organizează în Franţa, in zona îlle-de-France trei circuite aeriene turistice, în cadrul cărora şi şcolarii, dar şi amatorii de panorame, iubitorii de geografie, pot examina din perspectivă înaltă ţinuturile Yvelines, meandrele Marnei, Fontainebleau, valea Senei. 30 DE ZILE Rezultatele concursului «10 întrebări despre Polonia» vor fi publicate în numărul pe februarie al revistei.